3,662 matches
-
la un element banal. Pasărea neagră e poate ceea ce rămâne în conștiința vizitatorilor nefamiliarizați cu universul liric al lui Poe. În Morții, ironia se folosește și de alte procedee. Apare aici o secvență inițială, un fel de indicație scenică, "se recită în acordurile marșului funebru de Chopin". Tentația dialogismului, a confruntării cu poezia simbolismului decadent se opune textelor fad funeste. Se prezintă imaginea morților în război, iar, dincolo de aplicarea aceleiași tehnici, a amestecului ludic de elemente, textul are un tragism aparte
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
obosit. Eu mă grăbeam, dar mi-a adresat o privire atît de rugătoare, încît n-am putut să refuz și ne-am așezat pe o bancă de pe prima alee, chiar în fața lacului. Atunci într-o clipă rară, de inspirație, a recitat ca pentru sine poezia «Amurg antic». [...] Cadrul din parc era în perfectă consonanță cu poezia. Amurgul, într adevăr, iriza toate aceste culori peste lebede, peste statuile dimprejurul lacului, peste suprafața abia încrețită a apei. Feeria acestei înserări era copleșitoare. Timbrul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
judecata limpede, cu vocea adîncă (...) și-a exprimat dorința ca manuscrisele nepublicate să fie arse. Lucrător cinstit și minuțios, n-a vrut să lase posterității decît opere desăvîrșite”. Surprinzător, ceva ce seamănă cu vorba lui Bacovia a spus Victor Hugo, recitînd ultimul său vers: „C’est ici le combat de l’aube et de la nuit”. Dar cel mai mult m-a convins de existența senzației că „Vine întunericul” un fragment dintr-o amintire a lui Șerban Cioculescu despre E. Lovinescu: „în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
știu - dau un exemplu - dacă s-a gîndit cineva vreodată să numere cîți oameni lucrează pentru Bacovia numai în Bacău. Sînt zeci: custodele casei memoriale, bibliograful care înregistrează articolele despre el, arhivarul dornic de noi precizări biografice, actorul care îi recită versurile, pictorul care mai adaugă un desen sau un tablou inspirat de acestea, cîntărețul care le cîntă, redactorul care organizează un număr tematic, profesorul care îl pomenește la aniversare ori la comemorare, studentul care scrie o teză, editorul, librarul, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
timbrată, deși seamănă cu vocea lui Șerban Cioculescu, mai ales datorită pronunțării și-urilor labial, șuierate, din cauza lipsei dinților. Ne-a citit și din poemele sale în proză (Cubul negru și alte cîteva fragmente) comentîndu-le cu poantări fin ironice. A recitat, din memorie, și cîteva epigrame (între care una despre un bețiv care a ingurgitat atîta spirit încît, dacă ar sufla într-o cofă cu apă, ar preface apa în rachiu)” (epigrama figurează în Opere, Ed. Univers Enciclopedic, 2001, p. 316
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în câte o "lojă" exclusivistă, finanțată de departamentul de creative writing a vreunei universități. (Îmi amintesc o seară de poezie newyorkeză, de prin 2004, organizată într-un pub, unde se plătea bilet de intrare pentru a-i auzi pe autori recitându-și poemele live și unde nu erau decât ei și câțiva prieteni). În România, însă, mai dăinuie reflexul gratuității poeziei și, firește, asta nu e deloc de condamnat, chiar dacă îmi dă ghes analiza rădăcinilor istorice ale popularității poeților ca voci
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dacă te ține cureaua. Vorba ceea, " Or la tavernă, or în cavernă!". Iar după ce moștenitorul flușturatic al Stăpânului Tomberoanelor o va lua în freză la alegerile de sector, alătură-te cetățenilor romani care vor cere în cor ca Bahmu să recite zilnic, de o sută de ori, la televiziunea turcaleților, "Quod licet Iovis, non licet bovis!". Ce părere ai, te prinzi? Nu știu cât de bine este că s-au reîntors, după douăzeci de ani, bancurile cu personajele politice, dar cred că râsul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Constantinopol, au fost invitați la mai multe ospețe, care au fost date de înalții funcționari ai curții regale sau chiar la curtea lui Attila. La unul din aceste ospețe, “după ce cântăreții sciți (și aici o denumire arhaică - n.a.) au recitat și cântat faptele de vitejie ale hunilor, a intrat în scenă bufonul Zercon, originar din Mauritania”. După cum povestește Priscus, “schimonosindu-și și figura și îmbrăcămintea și vocea și vorbele ce rostea, amestecând în graiul ausonilor, cuvinte de ale hunilor și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Zări subțire-o fată În largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat „Le Lac”. Iar când deasupra casei ca umbre berze cad Îi spuse „Sburătorul” de-un tânăr Eliad. Ea-l asculta tăcută, cu ochi de peruzea... Și totul ce romantic ca-n basme se urzea. Și cum ședeau... departe, un clopot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
perete”. Ceea ce, paradoxal, se păstrează vii sunt gesturile fulgurante: „Nerăbdător, bunicul pândise de la scară / Berlina eleganată prin lanuri de secară..." „...și din berlină / Sări subțire-o fata În larga crinolină”... „Privind cu ea sub lună... / Bunicul meu desigur i-a recitat...” „Ea-1 asculta tăcută...” Aceleași gesturi, sunt repetate de o nouă pereche, susținând ideea identității existențelor, În ceea ce au ele sacramental: „...și vii acuma tu; / Pe urmele berlinei trăsura ta statu. // Același drum te-aduse prin lanul de secară / Ca dânsa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trebuie privit momentul când Moromete participă alături de Cocoșilă la serbarea de sfârșit de an școlar. Când Nicolae este chemat de Învățătorul Teodorescu ca să-i Înmâneze premiul I, și când băiatul este cuprins de o criză de friguri tocmai când Își recita poezia, Moromete nu-și mai poate struni emoțiile și iese În grabă după băiat să vadă ce s-a Întâmplat. Nu trebuie ignorate momentele de revoltă Împotriva celor Îmbogățiți pe cale necinstită, așa cum fac fiii lui Aristide la moară, furând făina
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vestea/ oricărui prieten s-ar bucura de ea. * adverb relativ: Se gândește/ cum să acționeze. COMPLEMENT DE AGENT complement de agent propoziție subordonată completivă de agent Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată de un actor. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă de tine este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil de orice specialist din domeniu. regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
actor. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă de tine este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil de orice specialist din domeniu. regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată/ de cine a fost invitat cu acest scop. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă/ de cine trebuia/ este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil/ de oricine este specialist în domeniu. Modalități de realizare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de tip verbal: * verb: A câștigat, spre bucuria tuturor. * interjecție: El pleosc în baltă, spre amuzamentul celorlalți. * adverb: Deși mic, mergea foarte repede, spre surprinderea tuturor. * adjectiv: Era un copil foarte isteț, spre încântarea cunoscuților. regent de tip verbal: * verb: Recita,/ de-i uimea pe toți. * interjecție: El pleosc în baltă,/ de-au început toți a râde. * adverb: Micuțul mergea atât de repede,/ încât îi uimea pe toți. * adjectiv: Era un copil foarte isteț,/ încât toți îi dădeau altă vârstă. Modalități
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la o intersecție cu mulți copaci, ridic privirea tocmai la timp ca să zăresc, deasupra vârfurilor copacilor, pe un mic promontoriu, aripile unei mori de vânt, vechea mea cunoștință, moara de la Sans-Souci! Este fantezia prinților: Respectă o moară, / Fură o țară! Recitam fabula asta la șapte ani, cu mâinile încrucișate pe șorțulețul meu alb, pe Avenue Marceau, și recitam cu convingere că la Berlin sunt judecători. Și toate astea fac parte din domeniul însoțitorului meu, care participă la istoria Europei din trecut
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
un mic promontoriu, aripile unei mori de vânt, vechea mea cunoștință, moara de la Sans-Souci! Este fantezia prinților: Respectă o moară, / Fură o țară! Recitam fabula asta la șapte ani, cu mâinile încrucișate pe șorțulețul meu alb, pe Avenue Marceau, și recitam cu convingere că la Berlin sunt judecători. Și toate astea fac parte din domeniul însoțitorului meu, care participă la istoria Europei din trecut, prezent și viitor... Potsdam nu e decât numele grădinii sale. Un viraj brusc pe o alee îngustă
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de a se rezolva. Lupta profesorilor de la Suceava și Botoșani va determina găsirea unei soluții la nivel național. (martie 29, 2011) Mesaj de la un bun și respectat coleg Pentru că vă respect și pentru că v-am votat, vă rog să le recitați colegilor din Parlament versurile lui Coșbuc: Să nu dea Dumnezeu cel Sfânt să vrem noi sânge nu pământ (sau salarii) Când nu vom mai putea răbda, Când foamea ne va răscula, Hristoși să fiți, nu veți scăpa nici în mormânt
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
țevile, îngrijea sera, culegea fructele, angaja și concedia ajutoare. Cel de-al treilea, cu care făceam turul întregii opere a lui Soljenițîn și Dostoievski, era agent imobiliar. Ultimul era în fine, caloriferist, iar soția lui, o poloneză care cânta și recita splendid, făcea curățenie într-o școală. Pe ei doi îi pasiona budismul și opera. Toți, împreună cu soțiile lor, se adunau vineri seara, într-o echipă de teatru pe care o creaseră ei și unde puneau în scenă piese, unele obscure
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de comportare civilizată pe drumurile publice și, nu în ultimul rând, prevenirea accidentelor. Educația ecologică are ca scop principal dezvoltarea capacității de cunoaștere a mediului înconjurător. Atât în grădiniță cât și în școală, copiii învață despre mediu observând, desenând, cântând, recitând poezii, povestind sau chiar făcând mici experimente. Se stimulează astfel curiozitatea copiilor de investigare a mediului, se exersează deprinderi de protejare a mediului (îngrijirea plantelor, animalelor etc). Copilului i se pot explica noțiuni simple de ecologie în dezbaterea unor teme
Coronița prieteniei by Ed. Sofronia Voica - Grădiniţa P.N. 6 Paşcani, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93008]
-
Fascinația de care erau înconjurate... Trăiam la Dolhasca, venisem în Iași la părinți, mă aflam în vizită la o actriță... de fapt era o mică petrecere... Și una din ele, pe care o știam din vremea studenției mele la medicină (recitase Eminescu!) se cam cherchelise... Se tăvălea pe podele, ca pe scenă, și mă tot întreba: nu-i așa că actrițele au ceva fascinant? Și iar se tăvălea... cu părul lung măturând covoarele... V.D.N.: Și ce i-ați răspuns? Răspunsul meu e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
de pirați, în speță presa și celelalte partide, vedem în președintele nostru un căpitan blocat în visul său de marinar. Aștept vremea când, obosit după călătoriile sale pe mări și pe țări, va poposi în garsoniera OTV pentru a-și recita memoriile. Românii e deștepți Autonomie sub pălărie (II) Scriam săptămâna trecută despre liderii politici ai maghiarilor, care au profitat de ocazia declarării independenței provinciei Kosovo ca să mai apară prin ziare, pe la radiouri și televiziuni. Scopul era, în mod evident, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
spectacolul TV dedicat lui Ceaușescu, la împlinirea vârstei de 60 de ani, alături de Adrian Păunescu și, parcă, Mircea Vintilă. Erau doar trei inși pe ecran și elogiau sincer sau doar pupincurau. Mă distrează bănuiala că Pittiș își bătea joc de ce recita acolo. Nu e amuzant deloc, fiindcă acel stil de propagandă a stricat pe mulți. Rockerii bătrâni de la noi au zis că, după ce-au văzut Rolling Stones la București, pot să moară. Pittiș poate că n-a spus-o. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
că România va fi izolată cu Vadim ca președinte; dezvăluirea în presă a „găurilor negre” din trecutul lui Vadim și, în ultimă instanță, ieșirea la bătaie a lui Iliescu în ceasul al doisprezecelea, când a părăsit tonul părintesc și a recitat la televizor din poeziile lui Vadim închinate lui Nicolae și Elenei Ceaușescu. Obținând numai 37% din votul popular, iar în Cameră și Senat 45-46% din locuri, PDSR s-a decis totuși să formeze un guvern monocolor, iar pentru asigurarea unei
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
în firea românească aceste drăgălășenii ațâțătoare care caracterizează doina, aceste mici vorbe dulci, aceste diminutive prețioase, aceste alintări voluptuoase care le-nnebunesc pe femei. Povestirea este punctată de interjecții provenite din natura câmpenească și care marchează o etapă, în timp ce povestitorul recită și citește în memoria sa ca într-o carte fermecată. Nu știu nimic mai frumos, mai grațios și mai proaspăt decât aceste refrenuri sau pauze care întretaie povestirea rapsodului, un fel de punct de reper care separă părțile cântecului, precum
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
alcătuiesc o minunată anluminură pe marginea cărții. Simțim pe deplin aici toate trăsăturile poeziei orale populare, aceleași pe care le regăsim în Cântecul lui Roland sau Iliada, toate procedeele de ajutare a memoriei. Când un mesager întâlnește un personaj, îi recită cuvânt cu cuvânt discursul celui care l-a trimis. Este un răgaz pentru recitator. Aceleași reproduceri le avem când reapare un erou deja văzut: tabloul său îl urmează și-l încadrează ca o armură; când revedem un peisaj, o pădure
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]