3,117 matches
-
cu afirmarea dorinței de revedere. întrebarea „Tot mai citește probleme sociale.../ Sau, ce mai scrii, iubita mea uitată” (adică la fel de izolată - n. m.)? pune însă mult mai bine în evidență starea sentimentelor lor, ca și identitatea preocupărilor. Cînd - mă întreb recitind poemul - s-au lipit de mine versurile „De-acum pe cărți voi adormi uitat”, „Tot mai citești probleme sociale.../ Sau, ce mai scrii, iubita mea uitată?”? Anul nu-l mai știu, dar încă de cînd eram tînăr. Atunci le spuneam
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
făcut-o Tabacaru, adevăratul director al revistei. Nedreptățit eu însumi de către cei ce-l nedreptățiseră, am devenit mai sensibil la aspectele etice. Și pentru că „totul se plătește”, mi-am „plătit” consimțirea de altădată (resimțită ca o vină) citindu-l sau recitindu-l.4) Tabacaru a făcut mai mult pentru Bacovia decît unii din familia lui sau decît prietenii săi din Iași și din Capitală. Un tutore (în sensul pe care naturaliștii îl dau cuvîntului), el i-a oferit acestuia șansa unei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
privea cu admirație avioanele: „E toamnă... senin, aeroplane vuiesc în aer; în tremurul lor ușor pare că rîd și absorb aer pur”. (Ibidem). Mă îndoiesc însă că a fost tentat vreodată să urce în vreunul din ele. Ieri l-am recitit ca să văd dacă există în opera sa cuvîntul „noroc”, un cuvînt eminescian. în poezie nu-i, iar în proză se întîlnește o singură dată, în „Impresii de roman”: „Cum lumea socială este tratată și științific, și literar, li se părea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
existențiale. O întreagă generație (Bacovia, Minulescu, Topîrceanu, Cezar Petrescu și alții ) e sensibilă la ploaie. De ce? Mă îndoiesc că-i vorba numai de „meteo sensibilitate”. Chiar după a doua și a treia cernere, mai găsesc încă destule fișe pe care, recitindu-le, regret că nu le-am fructificat în compoziția paginilor evocatoare din primul volum al Dosarului. Știind că tatal lui Bacovia a fost băcan, m-am întrebat, de pildă, ce se putea găsi într-o băcănie la începutul secolului trecut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
n-a trecut neobservată nici pentru alții. îmi amintesc de niște notițe usturătoare din „Facla” și de o pagină din jurnalul lui G. Călinescu. Schița „Poetul Lăptucă”, din volumul Căpitanul Străjescu (Biblioteca „Căminul”, f.a.) de Petre Locusteanu, pe care am recitit-o recent, pune în evidență paradoxul că, în unele cazuri, insuccesul nu elimină, ci, dimpotrivă, întreține egolatria. Poet în vîrstă, dar încă nelansat, Lăptucă (botezat astfel din cauza pletelor „înseilate cu bumbac alb de cusătoreasa harnică: vremea”) își explică situația sa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
voioșie, un cititor pasionat, de unde i-a venit în școală oarecare faimă (Gr. Goilav). Vasile Bumbac își amintea că, de-abia sosit la Cernăuți, Mihai i-a recitat destul de bine (ziemlich gut) o poezie de Alecsandri. "Naiv, veșnic rîzînd și recitind pe de rost balade populare, avea o memorie excelentă și era de toți agreat".23 Cu învățătura a pornit-o bine. În primul semestru din clasa I, s-a clasificat al 11-lea din 69, iar în semestrul al II
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
plin cu documente vechi a sosit de la Lausanne conținând manuscrisul pierdut al Memoriilor lui Hadrian. Kayaloff, un înger sub forma lui Hermes, își ținuse promisiunea. Ele au ajuns pe 24 ianuarie 1949. Yourcenar era emoționată și a petrecut multe luni recitindu-le și reconstituindu-le semnificația. Ele au trezit demonul creației sau au deschis o stavilă care fusese blocată. Nu scrisese nimic substanțial sau original pe tot parcursul anilor de război la Hartford. Acum avea un proiect major la care să
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Mann, i-a oferit eseul introductiv și deci cel mai prestigios iar Marguerite s-a pus pe lucru imediat. Eseurile au fost strânse în toamna lui 1954, cartea fiind publicată în martie anul următor. Pentru a-l scrie, Yourcenar a recitit operele lui Mann și și-a pus în ordine amplele notițe, compilate de-a lungul multor ani, pentru a le lua cu ea pe perioada iernii 1953-1954 la Var, unde ea și Grace se hotărâseră să meargă. Și-a structurat
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
bucuros. „Deodată neputința de a scrie a dispărut. Eram atât de entuziasmat încât socoteam acest roman, în sinea mea, mai bun decât ce scrisesem până atunci. În doi ani l-am terminat și abia peste opt sute de pagini [...] mi-am recitit romanul și nu l-am mai regăsit bun”, notează el. În 1963 tipărește Friguri și, în vara aceluiași an, îi moare tatăl, simbolul acelei calme lumini din Câmpia Dunării („s-a stins ca o lumânare, începând din primăvara și până în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Direcții în romanul românesc contemporan, GL, 1963, 52; Streinu, Pagini, IV, 154-156; Damian, Direcții, 7-76; Nicolae Manolescu, „Friguri”, CNT, 1964, 4; Savin Bratu, Însemnări despre nuvela românească contemporană, VR, 1964, 12; I.D. Bălan, Delimitări critice, București, 1964, 213-216; Paul Georgescu, Recitind „Întâlnirea din Pământuri”, VR, 1965, 9; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 31-46, 119-162; Micu-Manolescu, Literatura, 181-193; Mihai Novicov, Literatura și viața, București, 1965, 29-49; Simion, Orientări, 260-266; Nicolae Manolescu, Autorul și eroul lui („Întâlnirea din Pământuri”. „Desfășurarea”), CNT, 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
ultimul cuvînt din paragraf a conținutului și, cu mult mai precis, în a patra frază din paragraful următor: Lăsă să-i scape jos sticla care se sparse... După cum se vede, definiția precedă denumirea dată indirect și cu întîrziere. Acum putem reciti textul și să analizăm diferența dintre "Rum" și "Rom". Așa cum am văzut, dacă este dificilă (mai mult sau mai puțin, în funcție de suport, de tipul de ziar de exemplu) completarea unui careu de cuvinte încrucișate, se întîmplă pentru că adesea accesul la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
repede pentru ca amintirile să fie exacte și la îndemînă. 3) Am verificat pe un plan itinerariul despre care vorbesc. 4) Am adunat o documentație destul de bogată despre subiectul despre care vorbesc. 5) Am folosit această documentație: textul ghidului a fost recitit de mai multe ori, carte poștală foarte bine studiată, articole de ziar decupate și citite (subliniate, elaborarea planului), consultarea enciclopediilor, altele (de precizat). 6) Nu am recopiat textele informative pe care le-am găsit; am reluat anumite fraze pe care
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Anei" (29, pp. 135-136). Astfel de propoziții erau scrise pe afișe, cu caractere mari, scrise pe tablă și citite cu voce tare de învățător. A doua zi, aceleași fraze, scrise pe benzi mari de hîrtie, plasate în altă ordine, erau recitite de elevi. Sub formă de joc, fiecare se exersa în citirea acelorași propoziții scrise pe benzi mici, distribuite fiecăruia, în zilele următoare se citeau noi fraze, copiii le examinau și executau ceea ce li se cerea, dovedind că au înțeles ordinul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este bună pentru toți, deși toți sînt deosebiți" (XXII). Chiar supuși acelorași metode, elevii se vor dezvolta potrivit particularităților fiecăruia. Dacă actul învățării este un act de voință, de efort, prin excelență, atunci metoda cea mai potrivită este exercițiul. "Numai recitind, citind, copiind și recopiind, reține copilul pînă la urmă ceva" (XXXVI). Este aici o reacție față de acea practică școlară fie ea "tradițională" sau "nouă" în care din cauza "activității" educatorului, elevii sînt reduși la pasivitate. Totuși, profesorul francez acordă o excesivă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Joggingul acvatic - mijloc de recuperare Plecând de la reperele istorice ale joggingului acvatic, când aceasta a fost conceput ca mijloc pentru a înlocui și imita alergarea pe uscat, de către un pasionat de alergare aflat într-o situație biologică specială (a se reciti pagina 113) și luând în calcul beneficiile deja extrem de cunoscute ale activităților acvatice asupra structurilor și funcțiilor organismului uman, nu putem decât să accentuăm, prin acest subcapitol, influențele extrem de vaste și ample pe care joggingul acvatic le generează ca mijloc
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
nu ar fi putut niciodată căpăta o formă concretă. Ea a operat un craking și o restructurare a diverselor texte pe care mi le-a inspirat chestiunea europeană în decursul acestor ultimi cinci ani. Ea a fost cea care a recitit și comentat manuscrisul meu, participînd pe deplin la elaborarea acestei cărți, de la început pînă la sfîrșit. Îi sînt îndatorat mai cu seamă pentru subtilitatea observațiilor și analizelor, pentru justețea obiecțiilor și sugestiilor. Edwy Plenel a fost cel care m-a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să îl subordoneze. Din prezent asupra trecuuluit Prin conștiința a ceea ce leagă originile conflictuale de prezentul solidar, comunitatea de destin actuală poate să retroacționeze asupra trecutului european și să-l facă unul comun. Nu se pune nicidecum problema de a reciti istoria europeană înlăturînd cu candoare războaiele și dezbinările. Este vorba de a rescrie Istoria, așa cum o face fiecare generație, în funcție de experiențele trăite în prezent, care, reproiectate în mod critic asupra trecutului, îl re-elucidează dintr-un unghi nou. Astfel au procedat
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
spune orice avocat priceput, să nu pui niciodată cuiva o întrebare la care nu cunoști răspunsul. Dacă știi că șeful ar putea răspunde „Păi cam asta faci”, atunci probabil nici nu ar mai trebui să inițiezi o astfel de discuție. Recitește Capitolul unu și Capitolul doi și vezi cum trebuie să procedezi ca să faci față cerințelor șefului. Dacă răspunsul este „Da”, atunci ai făcut cu succes primul pas. Șeful a recunoscut că ești un angajat valoros. Mai departe, trebuie să îți
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de clișee. 1. Scrisoarea de intenție nu trebuie să depășească două treimi de pagină. Dacă e mai lungă, există riscul să nu fie citită pînă la capăt. Dacă scrisoarea ta depășește două pagini, cu siguranță nu va fi citită. 2. Recitește textul cu atenție, să nu-ți scape nici o greșeală. Verifică de două, trei, patru ori dacă ai scris corect numele persoanei de contact și al companiei. 3. Fii atent la structura scrisorii. Iată cele 10 părți ale unei scrisori de
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
sunt priviți) drept creatori în toată puterea cuvântului și trăiesc din "semnătura" lor; cariera lor, ca și cea a sportivilor de nivel înalt, se dezvoltă pe baza excepției, adesea eliberată de constrângerile naționale obișnuite (Glenn Gould). Actorii interpretează texte clasice, recitesc și rejoacă piesele din trecut. Dar, în paralel, sociologii arată, cu ajutorul convorbirilor (Menger, 1997), că miza lor este de a îmbrățișa vocația creatorului operei. Întoarcerea la operă își găsește legitimitatea în tensiunea dintre existența ei factuală și punerea originală în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Rey, Alain, 1976 Théories du signe et du sens, Paris, Klincksieck Rovența-Frumușani, Daniela, 1980 "L'iconicité dans le discours scientifique" în Revue roumaine de linguistique, tome XXVI, no 6 Rovența-Frumușni, Daniela 1985 "Recitindu-l pe C.S.Peirce sau pragmatica de la acțiune la interacțiune" în Revista de filosofie 6 Rovența-Frumușani, Daniela, 1995 Semiotica discursului științific, București, Editura Științifică Sebeok, Thomas, 1985 "Iconicitate" in S.Marcus (ed) Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ori pe zi, trebuie să ni se reamintească cu forță adevărurile pe care le iubim, dar pe care, altfel, nu ni le vom putea însuși. Ce citim dimineața la nouă va fi uitat până la prânz și va trebui să fie recitit până la căderea serii. Viețile noastre lăuntrice au nevoie de o structură coerentă care să le fie imprimată, iar cele mai nobile gânduri care ne animă trebuie reiterate pentru a contracara forța constantă și distrugătoare cu care ne lăsăm distrași". (Botton
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
între altele, să corectez discret articolul "funcție" (prin confruntare cu versiunea originală a lui Propp), mai puțin discret articolul "agent" (prin referință directă la Bremond), ori chiar brutal articolul appellative/ conactive function care lipsește, dar pe care l-am reconstituit recitindu-l pe K. Bühler. Cînd am detectat erori de altă natură, de asemenea le-am ajustat. Astfel, localizarea ediției engleze din Structuralismul lui Piaget oscilează între 1970 și 1980; cum nu am cunoștință de ediția din 1980, am presupus că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Riemann să nu fi existat? Așadar, și analiza, ca și sinteza își au fiecare rolul său legitim. Ar fi, însă, interesant să studiem mai îndeaproape care este partea care revine uneia sau alteia în istoria științei. Un fapt curios! Dacă recitim lucrările anticilor, suntem tentați să-i clasăm pe toți printre intuitivi. Și totuși, natura este mereu aceeași, și este puțin probabil să fi început abia în acest secol să creeze minți prietene ale logicii. Dacă ne-am putea replasa în
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și doar „se întâmpla” să ofere bunurile și serviciile pe care le descrisese. +++ În casetă +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, scrieți următorul lucru: „Sunt în afaceri cu oamenii. Afacerea mea este despre oameni care îi ajută pe oameni”. Recitiți acest cartonaș o dată pe zi și înainte a decide să angajați pe cineva. +++ Care este, de fapt, afacerea dumneavoastră? Dacă spuneți orice altceva decât „afacere cu oameni”, ascultați cuvintele lui Lee Iacocca, managerul care a salvat corporația Chrysler de la dezastru
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]