3,429 matches
-
simt ființînd ť în mod autentic și plenar, cum am mai putea spune, printr-o parafrază heideggeriană. George Banu are curajul, fără a abdica de la rigoarea și coerența analizelor sale, să afirme, într-o cultură tutelată de spiritul cartezian, necesitatea reconcilierii conceptului cu trăirea, a ideii cu biograficul, dreptul la existență, înlăuntrul actului critic, a unui anumit Ťsenzualism empiricť, cum se exprimă el, în care nu numai că ideea nu precedă trăirea, ci, adesea, nu sunt reținute decît ideile impregnate de
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
dată pe elemente și pe date care vizează realitatea. Or punând la dispoziție informații Curții Constituționale nu cred că este o greșeală, cred că este chiar un ajutor", a apreciat social-democratul. În schimb, Mircea Dușă este sceptic în legătură cu o posibilă reconciliere pe scena politică, între USL și Traian Băsescu. "Dacă fiecare va respecta Constituția și atribuțiile constituționale pe care le are fiecare, în statul român instituțiile pot colabora. Însă am anumite îndoieli, pentru că de multe ori, PDL-ul și mai ales
Mircea Dușa: A pune la dispoziție informații CCR nu este o greșeală () [Corola-journal/Journalistic/43220_a_44545]
-
am anumite îndoieli, pentru că de multe ori, PDL-ul și mai ales președintele suspendat Traian Băsescu azi afirmă un lucru, mâine afirmă cu totul altceva. Acum două zile, parcă înjura și trimitea pe toată lumea nu știu pe unde, acum vrea reconciliere!", a mai adăugat Mircea Dușa.
Mircea Dușa: A pune la dispoziție informații CCR nu este o greșeală () [Corola-journal/Journalistic/43220_a_44545]
-
al armatei germane a predat armele generalului american Eisenhower, Germania capitulând, recunoscându-se învinsă. Era în noaptea de 7 mai a anului 1945, la ora 2.01. Un alt moment simbolic, petrecut în catedrala martir, l-a constituit întâlnirea de reconciliere între Franța și Germania, respectiv între generalul De Gaulle, președintele Franței, și cancelarul Republicii Federale Germane, Conrad Adenauer: 8 iulie, 1962. Calendar * în anul 53, înainte de Hristos, s-a produs alianța galilor Rèmes cu Iulius Cezar. * în anul 498, Selon
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
buni miniștri". Brantôme28 a povestit aventura cardinalului Bessarion la curtea lui Ludovic al XI-lea29. Cardinalul, adevărat om al timpului său, știa limba greacă; Papa, care făcea mare caz de această ținută, l-a trimis în Franța, pentru a încerca o reconciliere între rege și ducele Carol, "Temerarul" Burgundiei 30. Cardinalul, odată sosit, s-a arătat a fi atât de zelos și de curtenitor pe lângă "temerar", care etala pompă și fast, încât regele Ludovic l-a considerat extrem de ridicol, refuzând vreme îndelungată
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Afacerilor Străine. Laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1926, împreună cu Gustav Stresemann, ministrul de externe al Germaniei Republicii de la Weimar, și Sir Austen Chamberlain, șeful diplomației engleze, pentru Acordurile de la Locarno, din 1925, care au contribuit la apropierea și reconcilierea franco-germană. Doi ani mai târziu, în 1928, alături de secretarul de stat al S.U.A., Frank Kellogg, A.B. semna binecunoscutul "Pact Briand-Kellogg", care statua drept prohibită utilizarea războiului ca modalitate de soluționare a litigiilor dintre state. Construcția sa de asigurare a
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
femeilor: violența domestică 65 Concluzii 70 Bibliografie 77 Preferințe și mecanisme pe piața muncii - o abordare de gen sau cum „aleg” femeile performanțe profesionale mai scăzute și bani mai puțini (Alina Dragolea) 83 Preferințe, mecanisme și politici - cazul politicilor de reconciliere a muncii, familiei și vieții private 84 Alegeri individuale versus mecanisme și instituții ale pieței muncii - femeile din România 102 În loc de concluzii 120 Bibliografie 124 Analiza conceptuală a excluziunii sociale (Alice Iancu) 129 Introducere 129 Modele de bază ale excluziunii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
în care se atrage atenția asupra consecințelor diferite pe care deciziile politice le au asupra femeilor și bărbaților. La nivelul xe "Uniunii Europene"Uniunii Europene, integrarea perspectivei degen se face în următoarele domenii: angajare și piața muncii, salarizare, luarea deciziilor, reconcilierea dintre muncă și familie, incluziune și protecție socială, fonduri structurale, migrație, rolul bărbaților în promovarea egalității de gen, educație și pregătire, femei și știință, stabilirea bugetelor, dezvoltarea cooperării, egalitate de gen la nivel internațional, violență de gen și traficul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Fundației Desire, Cluj. xe "Băban"Băban, Adriana, 2002, Metodologia cercetării calitative, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Băluță, Oana (ed.), 2006, Gen și putere. Partea leului în politica românească, Editura Polirom, Iași.xe "Băluță" Băluță, Oana, 2007, „Dimensiunea de gen a reconcilierii dintre muncă, familie și viață privată”, în Oanaxe "Băluță" Băluță (coord.), Parteneri egali. Competitori egali, Editura Maiko, București. xe "Bordo"Bordo, Susan, 1990, „Feminism, Postmodernism and Gender Scepticism”, în Linda J. xe "Nicholson"Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York, pp.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Harris și, parțial, de Francine D. xe "Blau"Blau, Marianne A. xe "Ferber"Ferber șiAnne W. xe "Winker"Winker) în stabilirea cadrului de analiză a situației femeilor pe piața muncii. Prin referire la ceea ce este generic cunoscut ca politici de reconciliere a muncii cu familiași viața privată, voi arăta că perspectiva prin care preferințele individuale determină structurile pieței muncii (și, implicit, comportamentul angajaților și angajatorilor) poate fi contestată dintr-o perspectivă de gen, bazată pe analiza politicilor și mecanismelor care acționează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
constrângere pentru femei. În partea a doua a studiului, voi aplica cadrul de analiză în contextul românesc, pornind de la datele oferite de studii recente în domeniul pieței muncii, precum și de cercetarea Gen, interese politice și inserție europeană, arătând că lipsa reconcilierii poate acționa ca factor de constrângere asupra alegerilor/preferințelor, dar și ca posibil factor de discriminare directă a femeilor pe piața muncii. Preferințe, mecanisme și politici - cazul politicilor de reconciliere a muncii, familiei și vieții privatetc " Preferințe, mecanisme și politici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
cercetarea Gen, interese politice și inserție europeană, arătând că lipsa reconcilierii poate acționa ca factor de constrângere asupra alegerilor/preferințelor, dar și ca posibil factor de discriminare directă a femeilor pe piața muncii. Preferințe, mecanisme și politici - cazul politicilor de reconciliere a muncii, familiei și vieții privatetc " Preferințe, mecanisme și politici - cazul politicilor de reconciliere a muncii, familiei și vieții private" Modul de abordare a situației actuale a femeilor pe piața muncii (și maniera în care această stare de fapt a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
factor de constrângere asupra alegerilor/preferințelor, dar și ca posibil factor de discriminare directă a femeilor pe piața muncii. Preferințe, mecanisme și politici - cazul politicilor de reconciliere a muncii, familiei și vieții privatetc " Preferințe, mecanisme și politici - cazul politicilor de reconciliere a muncii, familiei și vieții private" Modul de abordare a situației actuale a femeilor pe piața muncii (și maniera în care această stare de fapt a generat anumite modele de ocupare) implică două perspective cu rol explicativ, aparent opuse ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
1995, 1996), fie ca efect al mecanismelor și instituțiilor pieței muncii, care acționează cafactori de constrângere (xe "Glass"Glass, xe "Riley"Riley, 1998; xe "Crompton"Crompton, Fiona xe "Harris"Harris, 1998). Ambele explicații comportă implicații pentru modul în care problematica reconcilierii dintre muncă, familie și viață privată este abordată și pentru accentul pus (sau nu) pe politicile care urmăresc acest deziderat. Voi încerca să argumentez că o abordare alternativă a problematicii reconcilierii muncii cu viața privată, cea a raporturilor pierderi/costuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Ambele explicații comportă implicații pentru modul în care problematica reconcilierii dintre muncă, familie și viață privată este abordată și pentru accentul pus (sau nu) pe politicile care urmăresc acest deziderat. Voi încerca să argumentez că o abordare alternativă a problematicii reconcilierii muncii cu viața privată, cea a raporturilor pierderi/costuri/beneficii (ale angajatorilor și angajaților), rezultate din imposibilitatea de a împăca serviciul și viața personală, poate contribui la fundamentarea discuției despre situația femeilor pe piața muncii. Despre „mituri” și preferințe - perspectiva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
permită continuarea sau aprofundarea studiilor fără ca acest lucru să fie urmat de pierderea locului de muncă. Autoarele arată că, în ambele sisteme economice și politice (din motive diferite), femeile au avut o mobilitate mai scăzută pe piața muncii. Politicile de reconciliere a muncii, familiei și vieții private Dacă ne alăturăm autoarelor și autorilor citați, pentru care nu există tipuri pure de femei dedicate/nededicate în relația cu piața muncii, ci indivizi cu atitudini flexibile care acționează pe piața muncii în limitele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
tot mai mare pe piața muncii nu pot avea ca explicație exclusiv apelul la teoria alegerilor/preferințelor individuale. În acest punct, este util să introducem în analiză modul în care anumite mecanisme și instituții ale pieței muncii (respectiv politicile de reconciliere a muncii cu familia și viața privată) pot structura alegerile și determina performanțele femeilor angajate. Reunite sub umbrela „politicilor de reconciliere a muncii, familiei și vieții private”, acestea acoperă o gamă largă de politici publice și inițiative private, începând cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
este util să introducem în analiză modul în care anumite mecanisme și instituții ale pieței muncii (respectiv politicile de reconciliere a muncii cu familia și viața privată) pot structura alegerile și determina performanțele femeilor angajate. Reunite sub umbrela „politicilor de reconciliere a muncii, familiei și vieții private”, acestea acoperă o gamă largă de politici publice și inițiative private, începând cu asigurarea facilităților de îngrijire a copiilor preșcolari (creșe, grădinițe) și școlari (programe de tipul after-school sau școli cu program prelungit), în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
sau familiei (reduceri de taxe aplicate tinerelor familii, alocații pentru creșterea copilului etc.), a concediilor paternale și maternale, dar și cu prevederi menite să asigure reinserția profesională, până la aranjamentele flexibile de muncă (Reconciliation of work and private..., 2005). Conceptul de reconciliere (și transpunerile sale în politici publice) apare în ultimii 20 de ani ca răspuns la observația că legislația privind egalitatea de șanse pe piața muncii, măsurile active de promovare a femeilor pe piața muncii (vizând atât pătrunderea cât și, mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
activității femeilor asupra vieții personale/de familie. Tot mai mult, susțin autorii, femeile vor încerca să aibă succes în îndeplinirea unor obiective care privesc atât cariera, cât și viața personală, fără a maximiza pe nici unul dintre acestea. Observația că problematica reconcilierii este una ce comportă implicații economice (pierderi din cauza numărului mare de femei inactive sau a performanței lor, diminuată ca urmare a îndatoririlor domestice), sociale (situația precară a familiilor monoparentale formate, în marea lor majoritate, din capi de familie femei) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
modificat semnificativ de atunci. În plus, în continuare, femeile câștigă mai puțin (în medie cu 15% mai puțin pentru fiecare oră lucrată șRaportul Comisiei către Consiliu..., 2007ț) decât bărbații pentru muncă de valoare egală. Referitor la necesitatea implementării politicilor privind reconcilierea vieții private cu cea profesională, Comisia subliniază impactul nedorit al lipsei de conciliere asupra activității femeilor pe piața muncii (vezi nota 2, de la p. 95). În acest context, consecințele suportate de femei în urma unor politici inflexibile în ceea ce privește dimensiunea reconcilierii au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
privind reconcilierea vieții private cu cea profesională, Comisia subliniază impactul nedorit al lipsei de conciliere asupra activității femeilor pe piața muncii (vezi nota 2, de la p. 95). În acest context, consecințele suportate de femei în urma unor politici inflexibile în ceea ce privește dimensiunea reconcilierii au beneficiat, cel puțin în ultimii ani, de o atenție tot mai sporită. Ca urmare, există o imagine mai bună a relației dintre politicile de reconciliere (mai precis, absența lor) și performanța pe piața muncii a femeilor, în termeni de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
95). În acest context, consecințele suportate de femei în urma unor politici inflexibile în ceea ce privește dimensiunea reconcilierii au beneficiat, cel puțin în ultimii ani, de o atenție tot mai sporită. Ca urmare, există o imagine mai bună a relației dintre politicile de reconciliere (mai precis, absența lor) și performanța pe piața muncii a femeilor, în termeni de nivel de câștiguri salariale, pregătire profesională (pregătire la locul de muncă, formare profesională continuă etc.), oportunități de promovare și perioada petrecută pe piața muncii. Cercetările focalizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
necăsătorite și fără copii, afectându-le șansele de intrare în acest câmp și parcursul profesional. O dificultate importantă în a introduce în analiză perspectiva influenței pe care instituțiile/mecanismele pieței muncii o au asupra modelării parcursului profesional individual din prisma reconcilierii este dată de complexitatea stabilirii nivelului de analiză, respectiv dacă analiza trebuie pornită de la nivelul aranjamentelor instituționale și legislative sau de la cel al mediului de afaceri, care, la rândul său, poate fi determinat de la nivelul instituțional, dar își poate crea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
legislative sau de la cel al mediului de afaceri, care, la rândul său, poate fi determinat de la nivelul instituțional, dar își poate crea propriile mecanisme de funcționare, care determină în ce măsură piața muncii este sau nu flexibilă din punctul de vedere al reconcilierii. Accentul pus de xe "Uniunea Europeană"Uniunea Europeană pe promovarea unei legislații care să permită reconcilierea dintre muncă și viața privată ignoră de multe ori aspectul mediului privat de afaceri (Reconciliation of work and private..., 2005), care este, de fapt, alături de sectorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]