5,397 matches
-
boroboață a făcut. Toate sînt ale matale? Fața lui caldă, prietenoasă, schițează un răspuns mai mult mimat. Răsfoiesc cam distrat clidul de cărți. Pe fiecare este cîte o dedicație, scrisă frumos și, mai ales, respectuos. Toate au prefața semnată de renumiți specialiști în domeniu și toate au girul Academiei Române. Unele erau scrise mai demult..., le-a venit și lor rîndul. Nu eram invidios, dar pe undeva, într-un ungher de suflet gînduri ascunse încercau să-și croiască drum spre gură. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
meu. De aici provine numele de Leonardo da Vinci? Da, Leonardo s-a născut de partea cealaltă a muntelui. Aici, de această parte, se obține cel mai bun vin Chianti. Acolo, sus, se vede crama lui Bonacchi, unde este obținut renumitul vin negru Badesco. Mă gîndesc la numele Badesco și trag concluzia că poate o fi vreun român Bădescu. O fi adus năstrușnicul Bădescu soiul negru "puterea ursului" din satul Osoi. Închid ochii și mă întorc acasă. În Iașul nostru drag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
drumul spre mare, fie spre muntele Lyon din apropierea Oranului. Aveam un an bătut pe muchie de cînd colindam Algeria împreună și cred că am schimbat doar vreo sută de cuvinte, bineînțeles repetate de nenumărate ori. În ziua aceea eram la renumita plajă "Les Andalouses", copiii se bălăceau în mare, soțiile se consultau despre cîte în lună și stele, iar noi stăteam în picioare și priveam spre insula Monte Cristo. În calea vederii noastre era un vas de război german care stătea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe un Orisha. Pornesc din nou la drum. O răsucire de cheie și bătrîna hodoroagă, sulemenită strident și inutil, pornește hîrîind din plămînii afumați de atîta duhăneală. Drumul este bun și La Habana își arată blocurile semețe, cetatea fortăreață și renumitul Malecon. Marea se zborșise rău de tot și, neavînd vreun vapor de scufundat la îndemînă, s-a înverșunat să înghită La Habana, încercînd să facă zob digul. Chiar de pe Malecon (dig) se lăfăie renumita Calle Quinta, largă, cu șase benzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
arată blocurile semețe, cetatea fortăreață și renumitul Malecon. Marea se zborșise rău de tot și, neavînd vreun vapor de scufundat la îndemînă, s-a înverșunat să înghită La Habana, încercînd să facă zob digul. Chiar de pe Malecon (dig) se lăfăie renumita Calle Quinta, largă, cu șase benzi de circulație. Poliția îl oprește pe Raul. Vă rugăm, căutați o stradă mai pe pantă, spre deal, Quinta este închisă din cauza valurilor. Dar, uitați-vă, valurile dacă abia se prăvălesc pe două fire de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
plimbi, dragul mamei. Oi găsi eu o fată care să mă vrea doar pe mine. Fericitul Carlos avea un prieten la Matanzas și trebuia să-l dea gata și pe acesta. Prietenul i-a propus o cafea la un restaurant renumit. Strada urca în pantă și Carlos parchează motoreta în fața localului, ca s-o vadă tot timpul. În fața motoretei era un camion imens, care staționa și el. Cum de ai reușit? îl întreabă admirativ amicul. Raul, fratele meu, m-a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aflăm dintr-o inscripție grecească așezată deasupra ușii de intrare: „Acest însemnat și vrednic de laudă Dumnezeesc templu s-a reînoit din temelii de pre venerabilul boer Ioan Postelnicul, nepotul reposatului boier Scarlat din Constantinopol, fiind egumen ieromonahul Ieroteu, din renumita insulă a Ciprului și prim-maistru Grigorie la Constantinopole. În anul 7133, luna april 12 s-a săvârșit.(1625).” O altă refacere a suferit-o în 1820. - In 1714, Nicolae Mavrocordat voievod - în a doua domnie - a făcut la Sfântul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lumina și-ncălzea întreaga atmosferă, făcând ca zăpada să nu mai scârțâie țeapănă pe sub bocancii cazoni ai elevului, ba din contra începea să se moaie sub așa raze călduroase. O priveliște minunată se arăta pe valea Gârcenilor, ce dădea în renumita Vale a Racovei. - La vale se poate da drumul altfel la pas, văd că mergeți mai repede zise Săndel, ajungând din urmă gârcenenii. - Da, e adevărat, dar sunt și alte cauze ! Ne apropiem de casă, ca și soarele amezii. Chiar dacă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
au însoțit și-i însoțesc neîntrerupt până astăzi"5. Pe baza tradiției, dar și a vechilor documente, ei puteau afirma că de totdeauna această familie de mari boieri moldoveni s-a aflat în strânse legături de rudenie "cu cele mai renumite familii sau case, care sunt recunoscute atât la curtea domnitoare de azi, cât și în statele străine, ca: Cantacuzino, Brâncoveanu, Ghica, Mavrocordat, Ruset și Sturdza"6. Totodată, episcopul Romanului, Gherasim, marele logofăt Costachi Ghica, marele vistier Iordachi Russet și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
început a statului, în Moldova era obiceiul ca domnii să-i numească pe cei cărora le acordau diplome doar cu prenumele de botez, cum fusese cazul și în vestul Europei până în secolul XII. "Cunoscut este spune el că originile neamurilor renumite și a marilor case se pierd în negură și numai puține familii, precum cele ce au primit un tron în posesie sau un alt rang înalt, pot să-și coboare genealogia lor mai jos de secolul al XII-lea, deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
regulamentelor universitare ale vremii, prevedea trei ani pentru absolvirea facultății. Cursurile se țineau în latină și germană, iar la baza lor stăteau anumite manuale oficiale recomandate 97. La Viena este posibil ca Balș să fi audiat cursurile unora dintre profesorii renumiți ai timpului, precum titularul catedrei de filozofie Joseph Ernst Mayer, a cărui operă filozofică sta sub influența ideilor leibniziene, și mai ales a manualului de logică, etică și metafizică a lui Christian Baumeister, Elementa Philosophiae recentioris, tipărit la Viena, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
delegatul Moldovei, boierul Lucachi sau Lucca della Rocca 41, cumnatul lui Grigore al III-lea Ghica voievod și de un mic corp auxiliar, s-a întâlnit la 13 septembrie 1775 la Baia cu comisarul austriac generalul von Barco, însoțit de renumitul orientalist și secretar al Curții, Bernhard von Jenisch 42, de maiorul Mieg, precum și de mai mulți ofițeri imperiali, cu trupa lor. Cu acest prilej, s-a procedat la schimbarea scrisorilor de acreditare a celor doi comisari și s-a căzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
membrii marcanți ai lojei se numărau o serie de iluminiști, precum scriitorul și profesorul de drept Joseph von Sonnenfels, consilier la Cancelaria Aulică Secretă; poetul și cenzorul Aloys Blumauer, editorul jurnalului masonic; profesorul Franz von Zeiller, alcătuitorul Codului Civil austriac; renumitul medic Johann Peter Frank, ce a pus bazele sistemul sanitar modern în imperiu; istoricul și profesorul universitar Heinrich Joseph Watteroth; directorul Academiei de Gravură, Jakob Schmutzer; gravorul Jakob Adam, cel ce a realizat tabloul lui Horia; custodele bibliotecii Universității din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Cancelaria raporta Consiliului de Stat că legile care au devenit necesare în exercitarea actului de justiție în Bucovina, după unificarea administrativă cu Galiția, precum ordonanțele judiciare, ordonanțele de taxare, patenta de supușenie sau prima parte a Codului Civil austriac, opera renumitului jurist Martini, erau în curs de a fi traduse în limba română "sub îndrumarea și supravegherea concepistului aulic Balș", urmând a fi tipărite apoi în germană și română. Tirajul era socotit în jur de 300 de exemplare, potrivit estimărilor contelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nepoților săi, spre a găsi un loc și un prilej de odihnă și relaxare. În ultimii ani, odată cu șubrezirea organismului și a sănătății, reședința sa s-a schimbat adesea între Cernăuți și Viena, unde a consultat medici dintre cei mai renumiți. În timpul unei astfel de șederi în capitala imperiului, șambelanul cezaro-crăiesc Vasile baron von Balș s-a îmbolnăvit grav și, în pofida tuturor intervențiilor medicale, a decedat pe 3 februarie 1832, la etatea de 76 de ani. Din protocolul morților, păstrat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
îngropați unii prelați de rang înalt, negustori de vază, mari boieri, generali ruși sau oameni de cultură, precum Vuk Karagici. Cimitirul Sf. Marxer ridicat în stil Biedermeier era și este faimos pentru că aici au fost înhumați o serie de muzicieni renumiți, dintre care cel mai celebru a fost Wolfgang Amadeus Mozart, juriști, între care marele jurist Karl Martini, filologi, precum Bartolomeus Kopitar, sau oameni de stat, precum contele Philipp Cobenzl sau contele Josef O'Donell etc. Chiar și conducătorul Eteriei, principele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pregăti acum în Europa răsăriteană și nordică revoluții ale lumii asemănătoare? În timpul apariției Porții mahomedane, în secolul al șaptelea, Rusia era numai un simplu haos. În timp ce mahomedanii cu fanatismul în suflete și cu sabia în mână ridicau deja un imperiu renumit, existența Rusiei de astăzi era abia în embrion; Ruric era, după cum este cunoscut, primul care îi dădea în secolul al IX-lea o formă de organizare, făcea un ducat acolo și-l numea Rusia; însă chiar după moartea sa a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cea mai bună dovadă. Ceea ce se știe despre insule se poate aplica și pentru țările care au comună vecinătatea mării, ca și insulele. S-a observat că cele mai puternice state se învecinează pe o parte cu marea. Oameni politici renumiți dau sfatul de a se alege pentru întemeierea unui nou stat liber, acolo unde există coaste maritime. O astfel de poziție servea într-o epocă a neștiinței și barbariei drept cel mai puternic prim zid de apărare contra atacurilor dușmane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în ultimele clase de liceu, era obiceiul la țară, ca în vacanța de vară, elevii mai mari și studenții și câteodată și cu unele cadre didactice din satele respective, să pregătească frumoase serbări culturale. Tradițional, în seara respectivă, se făceau renumitele baluri „intelectuale” la care participau numai studenții și elevii mari și eventul cadre didactice tinere, ceilalți din sat aveau hora sau bălul lor. Peste vară, la vremea noastră, asemenea manifestări culturale cu baluri studențești renumite se făceau la: Fratauti, Vicov
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
în seara respectivă, se făceau renumitele baluri „intelectuale” la care participau numai studenții și elevii mari și eventul cadre didactice tinere, ceilalți din sat aveau hora sau bălul lor. Peste vară, la vremea noastră, asemenea manifestări culturale cu baluri studențești renumite se făceau la: Fratauti, Vicov, Putna, Horodnic, Granicesti, Arbore, Botosana, iar mai spre sud cele de la Costana, Scheia, Mitocul Dragomirnei, dar cele mai deosebite erau cele de la Pârtești, unde cântă renumită orchestră lui Luncuța. La aceste maifestari se discută mult
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
la vremea noastră, asemenea manifestări culturale cu baluri studențești renumite se făceau la: Fratauti, Vicov, Putna, Horodnic, Granicesti, Arbore, Botosana, iar mai spre sud cele de la Costana, Scheia, Mitocul Dragomirnei, dar cele mai deosebite erau cele de la Pârtești, unde cântă renumită orchestră lui Luncuța. La aceste maifestari se discută mult despre centrele universitare, despre renumitele licee și viața lor culturală. Orice asemene bal începea cu hora Bucovinei, iar tineretul studios era îmbrăcat în frumoase costume naționale. Foarte puțini „surtucari” se zăreau
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
Vicov, Putna, Horodnic, Granicesti, Arbore, Botosana, iar mai spre sud cele de la Costana, Scheia, Mitocul Dragomirnei, dar cele mai deosebite erau cele de la Pârtești, unde cântă renumită orchestră lui Luncuța. La aceste maifestari se discută mult despre centrele universitare, despre renumitele licee și viața lor culturală. Orice asemene bal începea cu hora Bucovinei, iar tineretul studios era îmbrăcat în frumoase costume naționale. Foarte puțini „surtucari” se zăreau printre atâția „izmanari” la o asemenea manifestare. Deci ideea de a realiza un spectacol
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
Hatman Luca Arbore terminând la egalitate. Cel mai mult se practicau atunci întrecerile între echipele de volei, unde reprezentativă liceului, care era practic a clasei noastre, a câștigat toate fazele pe raion, regiune, zona, ajungând în finală pe țară. Din renumită echipa făceau parte:Bradateanu Viorel, Motoc Dorel, Tomorug Octavian și Tomorug Mihai, Vatamaniuc Stelian, Nandris Gheorghe, etc. O echipă similară de volei avea și liceul de fete, care juca de multe ori de la egal la egal cu echipa de băieți
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
Lecturarea microbiografiilor acestor oameni deosebiți ai școlii noastre, vor lămuri cititorul acestei cărți, de ce ne-am putut consideră niște copii norocoși, fiind sub oblăduirea unor asemenea capacități. Generația noastră a fost martora la două acțiuni de epurare a cărților din renumită bibliotecă a liceului nostru, care dispunea de un mare număr de volume în limba română sau germană, toate legate în coperți trainice și se puteau împrumuta atât de elevi cât și de profesori după un regulament propriu, foarte strict, a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
iar restul au terminat după noi sau au plecat la alte școli. Din nefericire, 16 colegi din promatia inițială în care se includ și cei 9 din cea finală nu mai sunt azi printre noi și împreună cu toți dascălii noștri renumiți, isi dorm somnul de veci împrăștiați pe diferite meleaguri, iar noi cei rămași în viață, si care mai vedem un răsărit de soare, să-i pomenim cum se cuvine, inchinandule un gând pios și o cucernica aducere aminte. Această a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]