11,123 matches
-
fi diversă, de la un sistem educațional la altul (10 valori în țara noastră, 5 în Rusia, 13 în Danemarca, 20 în Franța etc.). Ordinea valorică poate fi crescătoare sau descrescătoare. Extensiunea scalei de notare este importantă. Astfel, atunci când scala este restrânsă (4, 5 trepte), fidelitatea notării este ridicată, în schimb puterea de discriminare este scăzută, nediferențiind prea mult valorile diferite ale răspunsurilor. Scalele largi oferă în schimb o discriminare și o nuanțare mai precise, dar riscul erorilor crește. Temă de reflecție
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
diferite de toate economiile anterioare, fiind antropice prin excelență și retransformând economia dintr-un scop al epocii materialiste într-un mijloc de asigurare a bunăstării în epoca în care lumea se îndreaptă spre ea însăși, devenind una. Astfel, sensul oarecum restrâns atribuit de mine conceptului de sistem economic are în vedere apariția ingredientelor necesare, de natură substanțială, ale celei de-a doua modernități, reprezentată de globalizare cu ancadramentul său specific: societatea cunoașterii. Eu văd posibil declicul sistemelor economice dacă se îndeplinesc
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Realizând o cercetare metaanalitică, Hough (1992) ajunge la concluzia că autorealizarea este un predictor mai bun pentru performanța generală (r =.19) și pentru eficiența în vânzări (r =.27) decât ordinea (r =.07, respectiv r =.06). Luând în considerare dimensiunile mai restrânse ale conștiinciozității, avem posibilitatea de a identifica motivele relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională, în situații în care este necesară adaptabilitatea. Am considerat că niveluri ridicate de motivație, angajament față de scopuri și de perseverență au o importanță deosebită în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
stabilit pentru că, pe de o parte, studenții tineri au rețineri în a comunica și solicita ajutor cuiva care poate fi o somitate națională sau chiar internațională în domeniu; pe de altă parte, structurile actuale de lucru oferă un câmp mai restrâns de interacțiune cu atât mai mult cu cât numărul de studenți a crescut. Nici relațiile din grupele de studenți nu se cristalizează cu ușurință pentru că: probabil atmosfera de competiție a admiterii se păstrează încă; apoi, fiind grupuri selectate, cuprinzând persoane
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
desfășurarea unor activități comune de timp liber care ar contribui mai mult la adâncirea interacțiunilor dintre ei. Gama largă de activități distractive oferite de alți agenți decât instituția de învățământ superior îi face să ajungă la interacțiuni cu grupuri foarte restrânse și cu persoane din afara facultății, așa că este posibil ca un student să fi parcurs patru ani de studenție, dar să nu-și cunoască toți colegii și să nu le știe numele mai ales dacă nu fac parte din grupa sa
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sarcina principală a studenților, de a promova examenele, nu este percepută încă într-o relaționare adecvată cu propriile eforturi de învățare. Metodele utilizate pentru a verifica ipotezele și a atinge obiectivele au fost: observarea activităților seminariale curente, convorbirea în grup restrâns, ancheta pe bază de chestionar, folosindu-se în acest scop trei instrumente: chestionar de motivație privind opțiunea pentru facultate, chestionar referitor la adaptarea la sarcinile de învățare universitară, chestionar referitor la imaginea de sine. Cercetarea s-a făcut pe un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Transilvania, 2006). Dar explicația nu este decât parțială. Numărul scăzut al cererilor pentru proiecte AGV ține și de modul în care comunitățile locale (cel puțin unele) au „gândit” un astfel de proiect: ca un mod de îmbogățire a unui grup restrâns. Atitudini de tipul: „Dacă avem posibilitatea să obținem niște bani, atunci să beneficieze toți, de ce să facem o afacere prin care să profite doar câțiva?” se regăsesc în majoritatea satelor facilitate, cu precădere în primii ani. În aceste condiții, dacă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
financiare și de timp). Ce presupune concret un demers de evaluare participativă? Pentru a lămuri acest aspect, vom apela din nou la experiența FRDS. Interviurile cu evaluatorii de teren și cu beneficiarii Fondului documentează, în fapt, o „reluare” la scară restrânsă, în contextul vizitei de evaluare de teren, a unor demersuri specifice procesului de facilitare: (re)evaluarea și (re)confirmarea nevoilor de dezvoltare ale comunității, detalierea, clarificarea, reconfigurarea parametrilor concreți prin care acestea vor fi satisfăcute prin proiect (activități în care
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
natură biologică în schimb „frustrația secundară” este mult mai complexă și mai diferențiată prin contextul său psiho-social (al relațiilor interpersonale și integrarea personalității în sistemul de valori și norme etico-sociale). Uneori, conceptul de „frustrație” este folosit într-o accepțiune prea restrânsă, pentru a desemna fie numai „situația” frustrantă, fie numai „stările psiho-fiziologice” specifice trăite de subiectul frustrat, sau numai „reacțiile comportamentale” ale acestuia; alteori, conceptul de „frustrație” este folosit într-un sens prea general, ca denumire doar a unei probleme și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ale Univ. „Alex. I. Cuza”, Iași, Tom IX, 1963, p. 39. A fost, de exemplu, elaborată și utilizată pe scară largă versiunea pentru copii a testului de frustrație Rosenzweig („P.F. Study”). Acest test, deși cunoaște o arie de aplicare destul de restrânsă (la copii destul de inteligenți pentru a fi capabili de a se transpune în rol) destul de inteligenți pentru a fi capabili de a se transpune în rol) beneficiază de o elaborare psihometrică profundă. A.J. Ploticer, Unele considerații privind problemele frustrației
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
bănuiala: nevinovăția e amăgitoare, o simplă fațadă; așadar, în fiecare ins poate fi descoperită o altă identitate, poate fi dat la iveală un alt adevăr. Acestea nu ies însă la lumină în public, motiv pentru care supraveghetorul operează în spațiul restrâns al vieții particulare, strecurîndu-se în intimitatea supravegheatului sau recurgând la manevre capabile să destabilizeze omul în privința căruia există îndoieli sau care trebuie pus la încercare. Ca să obțină informații, supraveghetorul, cel mai adesea, nu adoptă o abordare frontală, directă, ci una
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
rapid macazul și se arată dispus să pactizeze cu puterea pentru a răsturna raportul de forțe ce-i devenise între timp nefavorabil. El pune la dispoziția „serviciilor secrete” documentele care îl acuză pe Orgon de activitate subversivă. Demascat în cerc restrâns, Tartuffe caută refugiu și sprijin la nivel înalt, bazându-se pe faptul că regele nu a încetat nici o clipă să-l țină pe Orgon sub observație. Astfel încât, crede el, regele va interveni și-l va susține atunci când va vedea informațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
buget aferentă cheltuielilor salariale. Studiul dinamicii forței de muncă se poate realiza cu ajutorul indicatorilor de mai sus, și el este important pentru firmă deoarece permite să se stabilească modificările absolute ale personalului dintr-o anumită perioadă. Dinamica personalului, În sens restrâns, se evidențiază cu ajutorul numărului mediu scriptic, dimensiunea modificării obținându-se ca diferență Între numărul mediu scriptic al perioadei curente față de cel al perioadei de bază sau față de cel programat. Astfel, EMBED Equation.3 (2.1) În care: EMBED Equation.3
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
la surse externe de finanțare. Capitolul 5 Proiectarea programelor de creștere a utilizării potențialului uman 5.1. Cuantificarea rezervelor de creștere a productivității muncii În sens larg, rezerva reprezintă un potențial existent și nevalorificat, Într-un anumit domeniu. În sens restrâns, rezerva este reprezentată de ceea ce s-ar putea valorifica la un moment dat, În condițiile existenței anumitor resurse care să poată pune În mișcare total sau parțial potențialul existent. Dacă În sens larg putem spune despre un domeniu că are
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
ar putea valorifica la un moment dat, În condițiile existenței anumitor resurse care să poată pune În mișcare total sau parțial potențialul existent. Dacă În sens larg putem spune despre un domeniu că are rezerve nefolosite foarte mari, În sens restrâns nu putem afirma același lucru decât În măsura resurselor existente pentru aceasta. Dacă vom avea În vedere economia românească, vom putea spune că există rezerve foarte mari sub aspectul introducerii progresului tehnic, dar realitatea acestor rezerve trebuie văzută numai În raport cu
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și pe care dumneavoastră o considerați importantă În descrierea postului dumneavoastră. Semnătura lucrătorului Data Sursa: Alexandrina Diaconu, Comportamentul organizațional și gestiunea resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2002, p. 200 Anexa 3 Chestionar de analiză a postului (PAQ) (exemplu În formă restrânsă) Nr. Întreb. Cod Elementul de muncă 1. Intrarea informației 1.1. Surse de informație ale activității Evaluați fiecare dintre următoarele Întrebări (itemi) În funcție de gradul În care ele sunt folosite de către muncitor ca o sursă de informație În Îndeplinirea sarcinii sale
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
criticată În sensul unor posibile efecte dăunătoare asupra operațiilor, bunurilor, reputației instituției sau publicului sau asupra altor oameni; se ține seama de durata imediată sau Îndelungată a unor astfel de consecințe, gravitatea și măsura În care ele au efecte mai restrânse sau mai de amploare. Codul Gradul În care ar putea fi criticat postul pentru anumite deficiențe 1 Foarte mic 2 Mic 3 Moderat 4 Mare 5 Foarte mare 6.8. Plăți/venit Următoarele Întrebări (itemi) sunt folosite pentru a descrie
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
responsabilităților Recrutarea Selecția Analiza postului Planificarea resurselor umane Cerere de angajare Analiză Probabil Posibil Inadecvat Confirmare și stabilire interviu Confirmarea și solicitarea de informații suplimentare și de completare a formularului Confirmare și respingere Interviu Analiza cererii de angajare Întocmirea listei restrânse Stabilire interviu Ofertă de angajare Respingere Respingere Respingere Obținerea formularului completat Candidați Cereri de candidatură Analiza preliminară a candidaturilor - trierea Analiza C.V.-urilor și a scrisorilor de motivație Candidați admiși Parcurgerea probelor de selecție a candidaților (interviuri, teste etc.) Candidați
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
că fac parte dintr-un „obiect ideal” supraordonat, ale cărui posibilități sînt explorate de mințile omenești din toate vremurile, fără deosebire de timp și de spațiu. Totuși, doctrinele cuprinse În unele texte gnostice reprezintă transformări ale altora Într-un sens restrîns - ele pot interacționa printr-un număr destul de limitat de transformări. Unele dintre aceste doctrine sînt legale Între ele genetic, formînd amplul grup al gnosticismului valentinian cu ramificațiile sale. Altele au fost legate Între ele genetic mai mult de către erudiții epocii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
permite Înțelegerea perspectivei din care au fost elaborate. Unele dintre ele au În vedere arestările, altele condamnările de către instanțe judecătorești, iar altele internările administrative ordonate de Securitate și de MAI. Altele se referă la segmente cronologice mai largi sau mai restrânse, cuprinzând cifre privitoare la deținuți de diferite categorii. Această realitate poate fi constatată din parcurgerea datelor de mai jos. Publicarea integrală a acestor date și a altora va oferi apoi și posibilitatea testării gradului de verosimilitate al respectivelor documente. I.
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mă așteptam, incluzându-i pe cei evacuați În diverse Împrejurări din propriile case sau pe cei obligați să se mute din orașe În alte localități ori regiuni ale țării, introducându-i În aceeași categorie pe dislocații izolați sau În grup restrâns și pe cei deportați În masă. Dosarele care mi-au parvenit sub eticheta de dislocat demonstrează oricum cvasi-generalizarea deplasării de populație În perioada anilor 1945-1956 ca măsură punitivă sau preventivă, În toate regiunile țării, și arată diversitatea categoriilor de persoane
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lasă să se Înțeleagă că nu ar fi vorba de o formă de disidență ascunsă, ci, din contră, consideră Dennis Deletant, acest tip de comportament ar reprezenta o pendulare, imorală pe alocuri, Între viața „oficială”, publică și cea „neoficială” din cadrul restrâns al căminului. Pe de altă parte, campania de promovare a „disidenței tăcute” poate fi interpretată ca o etapă finală Într-un proces deliberat de maculare a Însuși termenului disident sau opozant al regimului comunist. Căderea În derizoriu a acestui, să
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
limbajul surdomuților, comportamentul nonverbal al orbilor, influențele handicapului fizic asupra posibilităților de comunicare etc.), punând adeseori bariere de comunicare. Diferențele de statut socioeconomic se reflectă în codul la care recurg vorbitorii. Astfel, Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. În
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. În opinia autorului, vorbitorii din clasele de mijloc și cele dinspre vârful societății recurg la coduri elaborate, în timp ce vorbitorii din clasele de jos recurg la coduri restrânse. Limba folosită de vorbitori pune la dispoziția acestora posibilități de expresie determinate și reflectă totodată o viziune asupra lumii (vezi Capitolul III, „Stiluri culturale de comunicare.”). Diferențe de natură paraverbală în folosirea limbii. Viteza cu care vorbesc indivizii este determinată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]