8,987 matches
-
unor scheme (câteva idei principale pe o foaie de hârtie), sintetizând esența fiecărei lecții. În fine, în ajun de examen se impune 5. Recapitularea acestor scheme, ceea ce ne ajută să putem aborda subiecte de sinteză, presupunând cunoștințe din diferite lecții. Reușita pregătirii unui examen depinde în mod esențial de gradul înțelegerii, de aprofundarea ideilor, ceea ce implică existența unor priceperi, capacități de analiză critică, comentariu mintal și sinteză, care ar trebui să se formeze încă din liceu. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se formeze încă din liceu. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. În ce condiții e posibilă distribuția atenției? 2. Ce raport este între atenție și percepție? 3. În ce constă complexitatea percepției? 4. Ce importanță are starea de pregătire pentru reușita lecției? 5. Avantaje și dezavantaje ale metodei observațiilor independente. 6. Rolul asociațiilor în viața psihică. 7. Sisteme de organizare a informațiilor în memoria de lungă durată. 8. Care sunt raporturile dintre memorie și celelalte procese psihice? 9. Cum se explică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este situat de aceeași parte a dreptei ED, ca și ACE și BCD, rezultă că suma celor trei unghiuri ale triunghiului ABC este egală cu suma unghiurilor aflate de aceeași parte a unei drepte, deci cu 180°. Q.e.d. Reușita demonstrației a depins de o construcție și de observarea consecințelor ce au rezultat. Silogismele sunt prezente mereu, legitimând concluziile: unghiurile alterne sunt egale în situația dată și suma unghiurilor de aceeași parte a dreptei e 180° (Suma unghiurilor de aceeași
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trebuie să se preocupe de decoruri, de costume, de regia tehnică, e nevoie de sufleur, prezentator etc. O altă ocazie de muncă în comun o constituie excursiile, unde se pot împărți numeroase sarcini unor elevi; de buna lor îndeplinire depinde reușita. Excursiile prilejuiesc jocuri, concursuri, lasă amintiri de neuitat. Echipele sportive pot fi o „școală” a colaborării și loialității, cu condiția să fie permanente și conduse cu seriozitate. În școlile noastre există o subestimare a rolului lor educativ, mult mai apreciat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cuvinte, acele incompetențe intelectuale și deprinderi greșite care nu asigură o înțelegere și o folosire adecvată (eficientă) a informațiilor; iar profesorul să facă efortul de a cunoaște lumea subiectivă a elevului, îndeosebi: sensul pe care acesta îl dă cunoașterii și reușitei școlare; nivelul de aspirații și de expectanțe în raport cu sine; interesul privind formarea sa profesională viitoare; criteriile pe care le folosește în aprecierea rezultatelor sale școlare. În absența acestui feed-back informațional, responsabilitatea producerii și amplificării eșecului școlar va fi mereu pasată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vehiculate de școală, deoarece ei le vor percepe ca străine (diferite) de cele ale mediului lor de existență (de unde și atitudinile lor de protest sau de abandon școlar). Starea materială bună a familiei este, de asemenea, un factor important al reușitei școlar, disponibilitățile financiare existente putând susține școlarizarea (taxe, rechizite, cărți etc.) și crearea condițiilor necesare studiilor de lungă durată. În familiile sărace, copiii optează pentru cicluri școlare de scurtă durată și pentru profesii solicitate imediat pe piața forței de muncă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de calitate: dotare cu laboratoare și echipamente moderne; cadre didactice calificate și motivate în activitatea lor; programe școlare de calitate, periodic revăzute și îmbunătățite; un climat școlar tonifiant, stimulator etc. • Profesorul reprezintă piesa de bază în acțiunea de asigurare a reușitei școlare. Pentru aceasta el trebuie să dispună nu numai de o bună pregătire de specialitate, dar și de o competență psiho-pedagogică în a stabili factorii și metodele cele mai adecvate de redresare a dezadaptării sau a eșecului școlar. • Proiectarea unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevului și sporesc încrederea acestuia în propriile posibilități. Pentru aceasta este necesar ca profesorul să știe să dozeze în așa fel dificultățile sarcinilor propuse elevilor, încât aceștia să fie dispuși să le abordeze fără teamă și cu șanse reale de reușită. Dar poate că cea mai bună cale de a-l pune pe un elev în situație de succes școlar este de a-l ajuta să treacă de la simpla postură de receptor al informațiilor la cea de folosire eficientă a raționamentului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
interesant s-a dovedit a fi cel al atribuirii succesului și eșecului. Bernard Weiner, psihologul social care a studiat acest gen de activitate cognitivă, a stabilit că, în general, cauzele pe care le invocă indivizii în încercarea de a explica reușita sau eșecul proprii sau ale altora pot fi ordonate după două dimensiuni: intern (personal)Ă extern (situațional) și stabil Ă instabil. Astfel, Weiner obține patru tipuri de cauze posibile: internă și stabilă (capacitatea), internă și instabilă (efortul), externă și stabilă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
altă parte, un elev înclinat să facă mereu atribuiri interne pentru nereușitele sale din clasă va avea o stimă de sine slabă și, în egală măsură, așteptări slabe cu privire la posibilitățile sale de a obține note foarte bune. Atribuirile stabile ale reușitei sau eșecului pot marca o dimensiune foarte importantă a personalității, sentimentul propriei eficiențe (self-efficacy). Acesta, definit ca aprecierea unei persoane asupra propriilor capacități de a organiza și duce la împlinire acțiuni necesare pentru atingerea unei performanțe, trebuie deosebit de stima de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ideologică a statului. Ideologia educației de masă promovează ideea că oricine poate concura cu ceilalți, pe picior de egalitate din punctul de vedere al șanselor de succes și că succesul depinde exclusiv de meritele individului. Diferențele dintre clasele sociale în ceea ce privește reușita școlară n-ar exista. Totuși, științele sociale au pus în evidență de multă vreme relația reală dintre reușita școlară și stratificarea socială: copii cu aptitudini egale, provenind din medii sociale diferite pot obține performanțe sociale diferite. În cele ce urmează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
egalitate din punctul de vedere al șanselor de succes și că succesul depinde exclusiv de meritele individului. Diferențele dintre clasele sociale în ceea ce privește reușita școlară n-ar exista. Totuși, științele sociale au pus în evidență de multă vreme relația reală dintre reușita școlară și stratificarea socială: copii cu aptitudini egale, provenind din medii sociale diferite pot obține performanțe sociale diferite. În cele ce urmează vom considera societatea împărțită, în mod esențial, în trei clase sau pături socio-economice: superioară (minoritară numeric), mijlocie și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din comportamentul profesorilor nu produc diferențe în performanțele elevilor. Într-adevăr, au fost publicate studii despre eficiența profesorului, care au sfârșit prin a avansa concluzia că nu există decât o corelație extrem de slabă între variabilele legate de comportamentele profesorilor și reușita elevilor (Robinson, 1984). Acestea sunt, desigur, excepții apărute dintr-un empirism extremist. Dimpotrivă, în capitolul de față vom analiza profesorul din punctul de vedere al impactului său asupra performanțelor școlare ale elevilor. 1. Meseria de profesortc "1. Meseria de profesor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de a stabili contacte pozitive și de a analiza critic propriile prejudecăți. Înainte de a transmite valori cognitive, profesorul transmite valori morale și îi asistă pe elevi în însușirea acestora, prin sublinierea importanței semnificației unor sentimente precum cel de satisfacție a reușitei, cooperării, respectului pentru realizări etc. Clasicul pedagogiei germane, Herbart, a spus: „Valoarea omului nu rezidă în cunoștințe, ci în voință”. Rolul de educator al profesorului, crede Herbart, este acela de a trezi „virtuți”, de a forma caractere. c) Conceptul de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ființa umană apare ca activă, desfășurând comportamente în funcție de interpretările pe care le dă informațiilor din mediu. În mod tradițional, psihologia socială aplicată în educație a studiat reprezentările reciproce profesor Ă elev, demonstrând că interacțiunile celor doi protagoniști, eficiența profesorului și reușita școalară a elevului depind de ele. În rândurile care urmează nu intenționăm să realizăm un inventar exhaustiv al reprezentărilor sociale ce iau naștere în câmpul educațional, ci mai curând să evidențiem câteva trăsături generale ale sistemului de credințe și reprezentări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bun sunt atenția, tenacitatea, participarea la activități, responsabilitatea, interesul pentru muncă, regularitatea efortului. Cea de-a doua dimensiune se referă la participarea elevilor la viața grupului-clasă Ă buna integrare și acceptarea de către grup sunt privite ca două condiții însemnate ale reușitei școlare. Un alt studiu face distincția între reprezentările a două tipuri de elevi, ambele valorizate: tipul A, a cărui principală caracteristică este participarea în clasă, elev sociabil și activ, și tipul B, centrat pe activitatea de învățare, anxios și motivat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
devine în mod legitim obiect al unei reprezentări sociale, căci este o valoare socială fundamentală. În general, inteligența este concepută ca ținând de abilitatea individului de a desfășura operații logice și, ceea ce este important pentru abordarea psihosocială a educației, de reușita școlară. Școala definește și consacră o inteligență pe care societatea o valorizează și o promovează. Preponderența definiției școlare a acestei aptitudini atestă, fără îndoială, rolul covârșitor al instituției educative în sistemul social. Explorând reprezentarea socială a inteligenței, cercetătorii au pus
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sale, ceea ce-i determină stima de sine, precum și expectanțele asupra consecințelor comportamentelor viitoare. Dar cercetările din domeniul acesta au avut în vedere mai ales explicațiile profesorului asupra succeselor și eșecurilor elevilor. Ele au stabilit că, în general, cauza eșecului și reușitei școlare este identificată ca fiind absența sau prezența efortului (sau motivației). Este firesc ca profesorul să facă atribuiri interne pentru eșecul elevului (să considere cauza eșecului ca fiind internă persoanei elevului), în vreme ce, foarte probabil, elevul va fi înclinat să facă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
efort justifică întru totul rolul profesorului. Cel din urmă motiv este pus la îndoială de un autor precum P. Gosling, care consideră că dacă atribuirea la efort justifică demersurile pedagogice ale profesorului, înseamnă că profesorii își asumă răspunderea atât pentru reușita elevului, cât și pentru eșec. „Credem, scrie autorul francez, că ar trebui să dăm o interpretare a atribuirii la efort diferită în caz de succes și de eșec: în caz de succes ar servi cu adevărat la justificarea rolului profesorului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obiectul recompenselor decât capacitatea. Efectul acesta privitor la atribuirile la efort pare să nu se manifeste decât atunci când profesorii explică succesul sau eșecul elevilor pe care-i cunosc. Dacă, într-o anchetă asupra stării învățământului, adresăm profesorilor întrebări despre cauzele reușitei și eșecului școlar în general, ei vor alege mai curând cauze externe (situația socio-economică, mediul familial). Această diferență (grupul elevilor se află sub influența condițiilor sociale, în vreme ce comportamentul unui elev anume este ghidat de cauze interne) mărturisește acceptarea unui determinism
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reală (nu sunteți profesorul separat de ei), îi face să se simtă mai responsabili și tratați cu maturitate. Purkey: Invitând la succesul școlar. A fost primul autor care a insistat asupra semnificației relației dintre imaginea de sine a elevului și reușita școlară, într-un volum numit Invitând la succesul școlar (1970). La fel ca și alți psihologi umaniști, Purkey și-a construit teoria ca reacție la perspectiva prea tehnologizată a psihologiei educaționale americane. El a fost de la început impresionat de cercetările
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
behavioriști sunt preocupați de aranjarea cât mai eficientă a situației de învățare; cei cognitiviști, de felul în care elevii percep situația de învățare. Psihologii umaniști pun accentul pe maniera în care profesorul interacționează cu elevii, considerând că acest lucru determină reușita școlară. Este evident și probabil că știți din proprie experiență că e mult mai probabil ca elevii să răspundă cu atenție unui profesor ce creează în clasă o atmosferă destinsă și pozitivă, decât unuia ce predă într-un mod impersonal
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
permit optimizarea concepțiile lor în beneficiul companiei. În schimb, managerii cu atitudini mai puțin pozitive au ocazia să participe la programe de training pentru a-și perfecționa propriile atitudini și abilități. Astfel, înțelegerea și evaluarea acestor noțiuni atitudinale determină creșterea reușitei managerilor și a companiei (p. 23) În plus, există argumente teoretice și empirice ale prezenței legăturii dintre atitudinile ideaționale și gândirea ideațională (Basadur și Finkbeiner, 1985). În timp ce demersurile de măsurare a atitudinilor creative nu au beneficiat de popularitate, eforturi considerabile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o prelucrare corespunzătoare, criterii externe valide de creativitate” (p. 48). În mod similar, Cattell și Butcher (1968) remarcă: Psihologia s-a angajat rareori într-un proiect la fel de temerar precum cel al definirii criteriilor creativității. Dacă stabilirea unui criteriu valid pentru „reușita unui șofer de autobuz” prezintă dificultăți, este evident că obținerea unui criteriu de măsurare a „creativității” în scopul verificării valorii predictive a testelor va provoca majore probleme teoretice și practice (pp. 285-286). După mai mult de 30 de ani de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
spiralat, trebuie să subliniem faptul că, în cele din urmă, s-a găsit modelul corect. Ceea ce înseamnă că orice transfer negativ el a fost depășit. Watson nu a reacționat ca subiecții dintr-un experiment cu apă și recipiente, care, din cauza reușitei anterioare în rezolvarea unor probleme cu soluții complexe, au devenit incapabili să rezolve o problemă simplă. Atunci când Watson a văzut că nu reușește să construiască un model cu perechi de tipul „cine se aseamănă se adună”, a renunțat (stimulat de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]