3,881 matches
-
purtînd, uluitor, asemănarea și frumusețea din tinerețe a mamei, Încît În clipa În care aceasta se desprinse de mine, privii cu năuceală la ele ca la două realități asemeni fotografiilor mișcate. Ea Îmi observă mirarea. și puse asta pe seama emoției revederii, o seamă de modificări secrete ale spiritului, și nu era În afara adevărului a cărui arie se dovedi mult mai cuprinzătoare decît credeam. Fiica (trecuseră ani de cînd n-o văzusem), deși Își terminase liceul În capitală, nu fusese În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cîmpii (unde o fi găsit sania asta?), amîndoi Încotoșmănați În șube, Lung cu gulerul dat peste umeri, aproape descheiat la gît, veneam ca din basme, el rîdea cu bucurie de copil, avea acum cincizeci și unu de ani, vesel de revederea fostului judecător din tinerețe, o Întreagă lume Îi răsărea În ochi, eu pe banca din spatele lui, privind pînă la orbire sticlirea fugară a zăpezii În soarele de necrezut al dimineții sfîșiat de goana cailor iuți. Și Crăciunul acelui an Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
formula „de aur”, considerată ca atare de mass-media, formula ce avea să-i includă pe Lupu „Lapi” Răzvan-drms, Sorin Voinea, Gabi „Guriță” Nicolau, Eugen Mihăescu-chit, și în „locul” lui Dragoș Docan... Cătălin Fotin-bass. Băieții au fost foarte încântați de această revedere după aproape 20 ani și repornind „motorul”, nu ne-am oprit doar la o „cântare”, ci au fost mai multe...! „Rădăcinile” pentru mine au însemnat cei mai frumoși ani, cea mai importantă etapă din cartea trupei KRYPTON... Se spune că
Krypton Reunion by Simona RUS () [Corola-journal/Journalistic/83447_a_84772]
-
ochii mei hipnotizați de limpezimea de cristal a lecțiilor mele, de unde deduceam că până atunci obiectul logicii li se păruse plicticos și superfluu. XII Până într-o zi, când mă căută la școală Căprioara. Era tăcută ca și în ziua revederii noastre, dar trufia îi dispăruse, fără să mai fie însă căprioara de altădată. Am întrebat-o ce s-a întîmplat. Mi-a răspuns încercînd să mimeze nedumerirea: că de ce am plecat atunci și m-am purtat așa de urât cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
bleg și duios, care mă plictisise destul și reapăruse cel care mă încîntase atâta vreme. Ce i s-o fi întîmplat? Bună idee să ieșim să aflu și să mă înveselesc din plin. Îl urmai uitând să-mi iau la revedere, să-i dau bună ziua Matildei. Petrică însă nu-mi comunică decât că despărțirea era iminentă, dar fără să fie îndîrjit, ci liniștit și senin și de astă dată îl crezui. Înțelesei că făcuse cu ea o ultimă încercare, se pliase
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spuse, dar cu un glas neașteptat, încărcat brusc de o tandrețe care venea parcă de la o altă Matildă, nebănuită și copleșită parcă de o tristă soartă: "Idei blestemate! Fără ele sîntem orbi, cu ele ne înstrăinăm de noi înșine! La revedere, domnule Petrini. Aștept telefonul dumitale... XII Nu mă grăbii însă s-o caut. Gândul mi-era la Petrică. El mă însoți ca de obicei în drumul meu până acasă, dar se feri să-mi spună ceva de plecarea lui. Se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
modest, cu un glas de străin, aici stă..." Dar ea nici măcar nu tresări și nimic nu mai recunoscui în privirea ei din ceea ce știam că exista nu mai departe decât cu câteva zile în urmă: neclintirea surprizei, strania bucurie a revederii (căci era stranie, îmi sugera sentimentul neliniștitor că o vedeam pentru întîia oară). Acum expresia și privirea ei nu mai arătau nimic, deși erau aceleași. Din acest nimic îi țâșniră scântei reci din ochi și o voce netă: "Ai cheile
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care mă aflasem înainte scădea în intensitate și mă domina gîndul: va să zică ea nu dormea, va să zică la ora nouă seara nevoia ei de a dormi nu mai apăruse în mod irezistibil... îmi trecu chiar prin minte să-mi iau la revedere de la Ion și să plec; dar alungai acest gând, n-avea, îmi spusei, decât să mă aștepte, dacă chiar mă aștepta, și mai bine ar fi dacă s-ar culca, e în joc destinul meu, trebuie să aflu azi, și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Micu se ridicară, se duseră la Matilda, care stătea și tăifăsuia cu Tamara și Tasia, îi sărutară mâna spunând că totul a fost foarte plăcut, salutară pe ceilalți, fără să mai dea sau să sărute alte mâini, își luară la revedere și de la mine și se îndreptară spre ușă. Îi condusei, dar nu numai până în stradă, ci continuai să-i însoțesc. Vaintrub ghici că aveam ceva de discutat cu Ion Micu, se scuză și o luă grăbit înainte. "Ioane, începui fără
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fi un fapt obiectiv, nu te-ar putea învinui nimeni de ceva, n-ai fi în situația marelui filozof, căruia i s-a desființat catedra numai ca să-l dea pe el afară." ..Bine, Ioane, mai spusei și îmi luai la revedere și mă întorsei spre casă. Dar revenii după câțiva pași: și totuși nu mi-ai spus de ce e necesară această a doua reformă a învățămîntului? Îți spun eu, zise, ne vedem mâine la braserie..." " Are dreptate, gândii în timp ce făceam drumul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
asta e!" Adică să îngrop totul și să pun cruce. Le ascultai pașii pe trotuar. Ai mei erau și ei în picioare, după ce, ca niște stăpâni ai casei, îi conduseseră până la ușă pe ceilalți. își dăduseră mâna, își spuseseră La revedere . La revedere? Hm? Nu va mai fi nici o revedere! Gata! Adio! "Matilda, strigai, vino și ia-ți rămas bun de la mama." .. La revedere", strigă și ea fără să lasă din dormitor, unde nu știu ce făcea. "Mai mamă, zise mama uitîndu-se în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Adică să îngrop totul și să pun cruce. Le ascultai pașii pe trotuar. Ai mei erau și ei în picioare, după ce, ca niște stăpâni ai casei, îi conduseseră până la ușă pe ceilalți. își dăduseră mâna, își spuseseră La revedere . La revedere? Hm? Nu va mai fi nici o revedere! Gata! Adio! "Matilda, strigai, vino și ia-ți rămas bun de la mama." .. La revedere", strigă și ea fără să lasă din dormitor, unde nu știu ce făcea. "Mai mamă, zise mama uitîndu-se în sus la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cruce. Le ascultai pașii pe trotuar. Ai mei erau și ei în picioare, după ce, ca niște stăpâni ai casei, îi conduseseră până la ușă pe ceilalți. își dăduseră mâna, își spuseseră La revedere . La revedere? Hm? Nu va mai fi nici o revedere! Gata! Adio! "Matilda, strigai, vino și ia-ți rămas bun de la mama." .. La revedere", strigă și ea fără să lasă din dormitor, unde nu știu ce făcea. "Mai mamă, zise mama uitîndu-se în sus la mine, tu nu te înțelegi cu muierea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca niște stăpâni ai casei, îi conduseseră până la ușă pe ceilalți. își dăduseră mâna, își spuseseră La revedere . La revedere? Hm? Nu va mai fi nici o revedere! Gata! Adio! "Matilda, strigai, vino și ia-ți rămas bun de la mama." .. La revedere", strigă și ea fără să lasă din dormitor, unde nu știu ce făcea. "Mai mamă, zise mama uitîndu-se în sus la mine, tu nu te înțelegi cu muierea asta, Nu-ți pierde vremea, n-are nici un rost...'" "Hai. mamă, nu-mi spune
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mamă, nu-mi spune lucruri pe care le știu și eu, chiar că n-are nici un rost..." Matilda ieși totuși...în rochie de oraș (o schimbase pe cea violetă, încheiată la gât, cu care își primise musafirii), își luă la revedere și rămaserăm singuri. În hol zăceau pe jos paharele sparte peste care ce căzuse pe masă, cești de cafea cu mucuri de țigări înfipte în zaț (ăsta era nesimțitul de Ion Micu, care nu văzuse sau nu-i păsase că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și un soldat... Majurul îl beștelea și soldatul stătea drepți cu mâna la capelă și repeta ca un papagal: să trăiți, aștept ordonanțele dumneavoastră... Pe urmă, săptămâni în șir, eu și cu Iustin când ne despărțeam nu mai ziceam la revedere, ci repetam și noi, ca niște papagali chestia asta cretină: aștept ordonanțele dumneavoastră..." "Dar știi că a omorât unguri nevinovați acolo la el în sat... A venit cu Sumanele negre. Ei, cine erau ăia? Tu, dragă, trebuie să știi..." Îmi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și nu se miră când îi spusei că Silvia a stat tot timpul cu mine, chiar și la birou, unde a stârnit admirația funcționarilor. "N-o răsfăța, îmi spuse, fiindcă o să devină și mai impertinentă decât e..." "Hai, rățușcă, la revedere... Auzi ce zice mama!" Ci nu sânt o impertinentă!" protestă ea cu atâta forță și negație încît dacă n-ași fi văzut-o eu însumi cât putea fi de impertinentă, ași fi crezut-o, ba chiar ași fi fost indignat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o să se întîmple nimic, câte semne de-astea n-am avut eu și nici unul nu s-a adeverit..." "Oricum, vă mulțumesc de urare..." "Vă spun, n-o să i se întîmple nimic bunicului..." Și repetă apoi, înainte de a-mi spune la revedere, data întoarcerii, cu aceeași vagă sugestie de afecțiune ca și când eu ași fi așteptat-o dacă nu cu nerăbdare, oricum cu același interes cu care ea se gândise la mine și îmi telefonase. Și atunci avui acel surâs interior. Se interesase
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Chiriță, parcă îmi aminteam că îi zărisem umbra tăcută îndepărtîndu-se undeva de unde nu mai revenise. Era târziu și Fărcășan mai încercă să trezească clapele acordeonului, dar renunță aproape imediat și se deshămă. Fără să spună ceva, bună seara sau la revedere, bunicul se ridică și plecă cu aerul că se va întoarce; dar nu se mai întoarse, și blonda mi se adresă: "...Hai să strângem paharele și tacâmurile și să le ducem în casă. Gata, zise, cu o voce ascuțită, imitând
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Îi privii pașii ei șovăielnici, care ai fi zis că mergeau înapoi (demult nu-i mai avusese: racule! gândii, zodie bizară, chiar o să pleci?). Așteptai să pună mâna pe clanță și să se întoarcă spre mine... Așa și făcu: "La revedere", spuse umilă ca la început când intrase după concediu, în biroul meu și ieșise cu mapa sub braț, în care ai fi zis că nu ducea hârtii contabile, ci stranii documente în care erau înscrise cu semne cabalistice rele prevestiri
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
uita la mama, continuai, deși nu se uita la maică-sa, ei, ce zici?" "Tataaa, zise, ci tu nu mănânci nimic?" " Sigur, îi răspunsei, intri și tu în concretul clipei și eviți să răspunzi. Tata a mâncat, îți spun la revedere, trebuie să plec". "Tataaa, zise, ci nu rămâi cu noi?" În loc să zică "merg și eu cu tine". Depresiunea mea i se transmisese. Dacă ași fi fost vesel și hotărât bineînțeles că ar fi venit. Îi spusei că astăzi și mâine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
apare doar în pictură.“ „Dacă înțeleg eu bine, pictorii ăștia de secol 18 au găsit țipla potrivită, sub care să ferească de ochii lumii știu eu ce chestii care nu trebuiau să se vadă. Trăgeau un desen pe deasupra, și la revedere, tu ziceai că-ți pupă mâna, iar ei te-njurau pe la spate.“ „Cam așa ceva. Primul care-a făcut treaba asta se pare că a fost Bartholomaeus van der Hels, prin secolul 13. Tipul era rivalul lui Rembrandt, concurența în materie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la Canal. Tata stătea cu valiza de lemn pregătită la ușă: o pijama, un săpun, periuța de dinți și-un maiou de schimb. Năvăleau băieții noaptea și te ridicau direct din pat. Câteodată, te lăsau să mai zici un la revedere familiei; de regulă, n-aveai norocul ăsta. În timpul lui Ceaușescu, mergea mai ușor, dar nici atunci nu respirai liniștit. Dacă spuneai ce nu trebuie cui nu trebuie, plecai cu duba de la serviciu și nu mai ajungeai acasă decât peste două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zgomot, să știe. „Prietene...“, a încercat scriitorul să sară, smucind scaunul cu ultimele puteri. „După cum ai spus, prietenia nu există, e-o stare, o senzație. Iar, de stările neplăcute, care ne sâcâie sau nu ne mai folosesc, ne debarasăm. La revedere.“ M-am întors spre ușă. Calm, fără nici o remușcare. Mihnea și-a potrivit sacoșa pe umăr și, după ce și-a scuturat din nou hanoracul, a ieșit primul din cameră. Înainte să încui, am mai întors o dată capul, doar pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tehnice, ambalarea, depozitarea, fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea; e) Identificarea cerințelor de ieșire ale proiectării. Procesul de proiectare trebuie să furnizeze informații tehnice și documentații pentru achiziții de materii prime și materiale, producție, operare, inspecție, mentenanță etc.; g) Stabilirea procedurilor de revedere periodică a mersului proiectării pentru a se asigura că aceasta acoperă cerințele din specificații iar progresul este în sensul atingerii obiectivelor. h) Aprecierea de noi tehnici și tehnologii și analiza raportului între inovație și standardizare; i) Evaluarea folosirii de noi
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]