7,490 matches
-
simplifică executarea investițiilor, asigură transparența dezvoltării locale, respectiv, în cazul investițiilor, profesionalizează procedurile de achiziție publică; ... – Creșterea calității construirii infrastructurilor de transport rutier, apă, gaze precum și a altor obiective de investiții; ... – Finalizarea proiectelor din Planul național de redresare și reziliență (PNRR), C5, C10, C11, C15: • Program perioada 2025-2026; • Surse de finanțare: granturi 5 miliarde lei și împrumuturi 25 miliarde de lei; ... – Finalizarea proiectelor din programele naționale (PNDL, Anghel Saligny): • Program multianual perioada 2025-2030; • Surse de finanțare: bugetul de stat, 52
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
informațională; • În paralel, România va implementa un sistem robust de protecție a infrastructurii critice, axat pe identificarea și gestionarea riscurilor și vulnerabilităților printr-un proces sistematic de management al riscului. Acest sistem va permite o evaluare standardizată a protecției și rezilienței infrastructurilor critice, cu specificații adaptate fiecărei tipologii de infrastructură, inclusiv prin măsuri de backup și întărire a capacității de reacție în fața amenințărilor cibernetice și hibride. ... – Creșterea rolului strategic al României în cadrul NATO și UE • Contribuția semnificativă a României
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
reprezintă una dintre prioritățile majore de politică externă ale României; • Implementarea priorităților strategice și a liniilor de efort cuprinse în cadrul Foii de parcurs dedicate cooperării în domeniul apărării pentru perioada 2020-2030; • Întărirea cooperării România-SUA în plan regional pentru consolidarea rezilienței, securității și conectivității în regiunea Mării Negre; • Consolidarea prezenței forțelor SUA în România, precum și a capabilităților de apărare, pe fondul deciziei administrației americane referitoare la prezența SUA în Europa. România va continua toate eforturile necesare pentru facilitarea desfășurării activităților
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
unor funcții vacante, înscrierea la instituțiile de învățământ ale MAI, eliberarea și verificarea apostilei pentru actele oficiale administrative, obținerea avizului MAI pentru documentații de urbanism, amenajarea teritoriului și autorizarea construcțiilor; • MAI își va întări capabilitățile de securitate cibernetică prin creșterea rezilienței sistemelor informatice și de comunicații proprii, eficientizarea capacității de detecție și investigare rapidă a atacurilor cibernetice. ... – Gestionarea provocărilor imigraționiste, securitatea frontierelor și combaterea traficului de persoane • Diminuarea ponderii factorului ilegal în cadrul fenomenului imigraționist; • Prevenirea imigrării acelor categorii de persoane
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
capacități strategice de transport și a unor facilități strategice de depozitare, necesare asigurării permanente a stocurilor strategice; • Participarea activă a întregii societăți; • Consolidarea unei culturi axate pe prevenire și pregătire în fața dezastrelor și educarea publicului cu privire la importanța rezilienței și a măsurilor de siguranță în situații de urgență; • Dezvoltarea voluntariatului în domeniul intervențiilor la situații de urgență și pregătirii pentru dezastre; • Integrarea acțiunilor societății civile în activitățile de protecție civilă; • Sporirea rolului României în cadrul mecanismelor de cooperare internaționale
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
proiectelor finanțate prin Fondul pentru modernizare și, contra cost, altor entități din sectorul energetic; • Înființarea centrelor operative de securitate cibernetică (SOC) și a echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CSIRT) la nivelul companiilor naționale din sectorul energetic, asigurând reziliența și protecția infrastructurilor energetice împotriva atacurilor cibernetice; • Legislație transparentă și predictibilă. ... – Cadru predictibil și transparent care să faciliteze susținerea activităților de extracție a gazelor naturale în Marea Neagră: • Din 2027 România poate deveni cel mai mare producător de gaze naturale
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
și un grad de absorbție al fondurilor primite de la Comisia Europeană de 90%, din alocarea totală de 31,35 miliarde de euro. ... – Până la finalul anului 2026 vom realiza implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul național de redresare și reziliență al României, inclusiv prin optimizarea și modificarea PNRR în vederea susținerii investițiilor de impact și cu un grad ridicat de maturitate. ... – Până la finalul anului 2028 vom asigura utilizarea a 30% din fondurile alocate în cadrul Fondului social pentru climă
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
domeniul fondurilor europene; ... – Creșterea capacitații administrative la nivelul entităților implicate în gestionarea fondurilor europene; ... – Corelarea și integrarea strategică a programelor și investițiilor susținute din diferite fonduri publice (europene, naționale); ... – Continuarea măsurilor de sprijinire a mediului de afaceri în vederea consolidării rezilienței economice. ... – Asigurarea absorbției fondurilor din Cadrul financiar multianual 2021-2027 • Întărirea capacității administrative și operaționale a tuturor autorităților de management, stabilirea intervențiilor și a apelurilor de proiecte aferente tuturor programelor 2021-2027 în corelare cu obiectivele financiare și indicatorii acestora; • O prioritate
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
rambursarea fondurilor aferente CFM 2021-2027. • Coordonare în vederea aplicării unitare a măsurilor orizontale (de exemplu, ajutor de stat, achiziții publice, costuri simplificate etc.) la nivelul tuturor entităților implicate în gestionarea fondurilor nerambursabile. ... – Implementarea cu succes a reformelor și investițiilor pentru reziliența economică și socială a României în cadrul PNRR; • Realizarea reformelor restante din CP3 până la 1.06.2025 și a reformelor care se regăsesc în foaia de parcurs a aderării la OCDE până la data 1.01.2026; • Modificarea PNRR pentru adaptarea la contextul
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
restante din CP3 până la 1.06.2025 și a reformelor care se regăsesc în foaia de parcurs a aderării la OCDE până la data 1.01.2026; • Modificarea PNRR pentru adaptarea la contextul economic, recuperarea întârzierilor și implementarea Planului național de redresare și reziliență prin depunerea cererilor de plată conform calendarului agreat cu CE; • Simplificarea fluxurilor financiare pentru beneficiarii de fonduri din PNRR. ... – Simplificarea accesării fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ suplu, eficient și orientat spre sprijinirea beneficiarului. • Continuarea demersurilor pentru interoperabilitatea și
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
Financiare PDD - Programul Dezvoltare Durabilă PEO - Programul Educație și Ocupare PIB - produsul intern brut, PNCDI - Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027 PNIESC - Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice -2021-2030 PNRR - Planul național de redresare și reziliență, PR - Programul Regional PV - panouri fotovoltaice, SNASC - Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024-2030 SNCISI - Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022 - 2027 SNEC - Strategia națională pentru economie circulară, VAB - valoarea adăugată brută, VE - vehicule
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Europeană la 5 octombrie 2016. România a ratificat Acordul de la Paris prin Legea nr. 57/2017, care a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2017. Instrumentul NextGenEU, în declinările sale naționale, și anume planurile naționale de redresare și reziliență, alocă o mare parte din resurse pentru investiții în cunoaștere care vizează în primul rând tranziția dublă, digitală și verde. Un alt proces important, cu potențial major de transformări la nivelul definirii/redefiniri lanțurilor de valoare de pe continent, îl reprezintă
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
furnizori europene, unde 137 produse in ecosisteme industrial sensibile sunt dependențe de furnizori terți, în special în relație cu China*15). *15) https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/european-industrial-strategy_en În contextul creșterii complexității lanțurilor de aprovizionare, standardele ecologice și sustenabile, precum cele pentru cipuri și semiconductori, susțin reziliența și competitivitatea industriei, reducând dependențele externe, consolidând lanțurile de valoare. În acest sens, Strategia industrială revizuită a UE (2021) și-a propus redresarea economică rezilientă bazată pe dubla tranziție (verde și digital) în cadrul a 14 ecosisteme industriale, ceea ce
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
verigile lanțurilor de aprovizionare, 27% dintre răspunsuri au scos în evidență disfuncționalități în logistica de intrare, urmată de nivelul operațional (producție), logistica de ieșire și achiziții, fiecare cu câte 15% dintre răspunsuri*16). Dintre măsurile deja adoptate de întreprinderi pentru creșterea rezilienței lanțurilor de furnizori se numără îmbunătățirea competențelor resursei umane, cercetarea-dezvoltarea inovarea și soluțiile inteligente de producție*17). *16) https://clustercollaboration.eu/knowledge-sharing/publications/document-library/report-survey-identification-disruptions-value-and-supply-chains *17) https://clustercollaboration.eu/news/results-survey-solutions-supply-chain-disruptions-eu Pe termen mediu, diversificarea bazei de furnizori, crearea de stocuri de siguranță, alături de regionalizarea bazei de furnizori și accelerarea
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
servicii (materii prime, energie, transport) - Limitări la exporturi/importuri - Costuri suplimentare generate de identificarea unor noi furnizori Principalele verigi din lanțul de valoare afectate - Logistica de intrare (materii prime, inputuri intermediare, depozitare) - Achiziții - Marketing & vânzări Principalele măsuri în perspectivă pentru întărirea rezilienței lanțurilor de furnizori/valoare - Accelerarea investițiilor - Eficiență și sustenabilitate: colectarea. Reciclarea și refolosirea materialelor sau creșterea eficienței utilizării acestora - Regionalizarea bazei de furnizori - Întărirea comunicării cu clienții Măsuri deja luate de organizație pentru întărirea rezilienței lanțurilor de furnizori/valoare - Automatizarea proceselor de
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Principalele măsuri în perspectivă pentru întărirea rezilienței lanțurilor de furnizori/valoare - Accelerarea investițiilor - Eficiență și sustenabilitate: colectarea. Reciclarea și refolosirea materialelor sau creșterea eficienței utilizării acestora - Regionalizarea bazei de furnizori - Întărirea comunicării cu clienții Măsuri deja luate de organizație pentru întărirea rezilienței lanțurilor de furnizori/valoare - Automatizarea proceselor de producție - Noi angajări - Formare (upskilling) a forței de muncă Principalele dificultăți în creșterea rezilienței lanțurilor de furnizori/valoare - Lipsa unor competențe (de exemplu, digitale) ale forței de muncă - Lipsa/excesivitatea unor reglementări (standarde și certificări, norme
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
sau creșterea eficienței utilizării acestora - Regionalizarea bazei de furnizori - Întărirea comunicării cu clienții Măsuri deja luate de organizație pentru întărirea rezilienței lanțurilor de furnizori/valoare - Automatizarea proceselor de producție - Noi angajări - Formare (upskilling) a forței de muncă Principalele dificultăți în creșterea rezilienței lanțurilor de furnizori/valoare - Lipsa unor competențe (de exemplu, digitale) ale forței de muncă - Lipsa/excesivitatea unor reglementări (standarde și certificări, norme de mediu, CO2 pricing, lipsa unor facilități pentru investiții) - Competitivitate insuficientă a furnizorilor regionali (calitate, preț) - Limitări de capacitate ale
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
măsuri de sprijin necesare în următorii 5 ani - Scheme de finanțare pentru formare (upskilling) a forței de muncă - Sprijin financiar pentru implementarea de noi tehnologii - Sprijin financiar pentru construirea de noi capacități de producție Pentru a aborda dificultățile care limitează reziliența lanțurilor de furnizare și de valoare - inclusiv percepțiile legate de insuficiența sau excesul de standarde, certificări și norme de mediu - se va implementa un program dedicat. Acesta va identifica și completa standardele naționale necesare pentru industria românească, acoperind toate sectoarele
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
interne prin instituirea unui cadru care să asigure accesul Uniunii la o aprovizionare sigură și durabilă cu tehnologii "zero net", inclusiv prin extinderea capacității de producere de tehnologii "zero net" și a lanțurilor lor de aprovizionare pentru a le proteja reziliența, contribuind în același timp la realizarea obiectivelor climatice. Printre tehnologiile "zero net" se regăsesc următoarele: tehnologii panouri fotovoltaice și energie termică, tehnologii eoliene terestre și tehnologii regenerabile offshore, baterii/tehnologii de stocare a energiei, pompe de căldură și tehnologii de energie
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
asigură revizuirea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 739/2016*41). *41) https://legislație.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/182746 Obiectivul general al SNASC îl constituie îmbunătățirea capacității de adaptare și creșterea rezilienței sistemelor socio-economice și naturale la impactul variabilității și schimbărilor climatice pe diferite areale și intervale de timp. În același timp, SNASC vizează dezvoltarea sectorială în concordanță cu principiile noii Strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice, respectiv adaptarea inteligentă
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
realiza în corelare cu obiectivele Strategiei naționale pentru resurse minerale neenergetice, orizont 2035, legate de modernizarea și redeschiderea minelor și valorificarea sustenabilă a resurselor minerale. OG 2: Consolidarea poziției României pe piața internațională prin creșterea volumului exporturilor industriale și creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare Obiectivul general 2 al Strategiei industriale a României se axează pe consolidarea poziției țării pe piața internațională, punând accent pe două direcții principale. În primul rând, se urmărește creșterea volumului exporturilor industriale, prin îmbunătățirea calității și diversificarea
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
pe piața internațională, punând accent pe două direcții principale. În primul rând, se urmărește creșterea volumului exporturilor industriale, prin îmbunătățirea calității și diversificarea produselor românești, explorând noi piețe și capitalizând pe sectoarele existente. În al doilea rând, se vizează creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare, adaptându-le la provocările globale și regionale, și îmbunătățind capacitatea de a răspunde rapid și eficient la schimbările din mediul de afaceri internațional. Această abordare duală vizează nu doar extinderea exporturilor, ci și asigurarea unei baze solide
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
internaționale pentru produse și procese sprijină accesul pe piețele externe prin creșterea conformității și încrederii partenerilor comerciali. În cele din urmă, cooperarea strategică și parteneriatele cu alte țări și regiuni pot oferi oportunități suplimentare pentru extinderea exporturilor. OS 2.2: Sprijinirea rezilienței industriale a României prin susținerea dezvoltării clusterelor industriale pentru internaționalizare și integrarea pe lanțurile valorice europene și internaționale Obiectivul specific 2.2 se concentrează pe consolidarea rezilienței industriale a României printr-o abordare strategică axată pe clusterele industriale ca vehicul pentru
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
alte țări și regiuni pot oferi oportunități suplimentare pentru extinderea exporturilor. OS 2.2: Sprijinirea rezilienței industriale a României prin susținerea dezvoltării clusterelor industriale pentru internaționalizare și integrarea pe lanțurile valorice europene și internaționale Obiectivul specific 2.2 se concentrează pe consolidarea rezilienței industriale a României printr-o abordare strategică axată pe clusterele industriale ca vehicul pentru internaționalizare și integrare pe lanțurile valorice. În contextul actual, lanțurile de aprovizionare reprezintă un element vital în economia României, cu un potențial semnificativ de a funcționa
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
fi bateriile. Aceste măsuri sunt menite să stimuleze creșterea economică, să promoveze tehnologii sustenabile și să asigure o tranziție echitabilă către o economie verde, fără a compromite capacitatea de producție și competitivitatea industriei românești. Implementarea acestor acțiuni va contribui la reziliența sectorului industrial energointensiv și la adaptarea sa la schimbările din mediul economic și energetic global. Abordarea politicilor industriale în aceste sectoare va fi particularizată pe specificul fiecărei industrii, ținând cont de baza industrială, infrastructură, direcțiile europene, regulamentele și directivele aflate
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]