6,936 matches
-
Petru Voevod, Radul Voevod, [Mihnea], Iancul 66 Voevod, Dafina Doamna și neamul...”67. Acesta (aceștia) poate (pot) fi identificați cu siguranță în pomelnicele restrânse încizate - ctitor al unui lăcaș de închinăciune, Pană, fratele Doamnei Maria Brâncoveanu, a pus să fie săpate în piatră numele rudelor apropiate și cele ale ascendenților săi: „Pană, Safta [soția sa], Constantin Voevod [Brâncoveanu], Marica Doamna, Antonie Voevod, [din Popești, bunicul], Neagul [tatăl], Ilinca [soția aceluia]...” - pictate în ușa prosiomidiei (la schitul Troian se păstra un „pomelnic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apropiat, văzând cetatea, a plâns pentru ea, zicând «Dacă ai fi cunoscut și tu, în ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tăi. Căci vor veni zile pentru tine, când dușmanii tăi vor săpa șanț în jurul tău și te vor împresura și te vor strâmtora din toate părțile, și te vor face una cu pământul, și pe fii tăi care sunt în tine, și nu vor lăsa în tine piatră de piatră, pentru că nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Voievod într-un an ce a rămas necunoscut. O altă ipoteză o socotește pe Maria Rareș coborâtoare din spița logofătului Isaia de la Baia, atestat pe vremea lui Alexandru cel Bun. Era boieroaică, deci, această Marie, căreia Pomelnicul Mânăstirii Probota (cel săpat în piatră la proscomidie) îi zice „mama sa Maria” (mamă domnească, deci) - adică a ctitorului Petru Rareș -, iubită domnească „oficializată” de Ștefan cel Mare prin edificarea, în folosul ei, a Curții din Hârlău. Se știe, la fel, că Bogdan al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Tudora, Greajna, Teofana, Martina, Trofana, Nastasia; nelegitimii Aron și Petru Cazacul vor ajunge până la tronul Moldovei) o va îngropa la Mănăstirea Râșca (i-a supraviețuit lui - mort în 1517 - Bogdan aproape patruzeci de ani) și va pune să i se sape pe piatra de mormânt o formulă ce o valida ca Doamnă (mamă voievodală și „văduvă”): „Blagocestivul și de Hristos iubitorul Io[an] Alexandru Voevod, Domn al țării Moldovei, a înfrumusețat acest mormânt maicii sale Doamnei Anastasia, care s-a strămutat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la Hit și care urma să ne Însoțească până pe malurile Eufratului. Modul de vindecare practicat de arabitc " Modul de vindecare practicat de arabi" În timpul călătoriei am avut ocazia să aflu despre modalitățile prin care arabii deșertului Își vindecă rănile. Aceștia sapă În pământ o groapă de dimensiunile unui mormânt pe care o Încălzesc cu foc; pacientul este așezat Înăuntrul ei, acoperit, și rămâne acolo până se vindecă sau moare, soarta lui decizându-se, de altfel, Într-un timp foarte scurt. În caz că
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
le zărești, căci urmau să fie duse la Buhara și vândute. Nawab Îmi dărui doi ponei, numiți și chargush (adică „patru urechi”, deoarece aveau urechile despicate), care mi-au fost de mare ajutor la traversarea deșertului din Kabul către Rusia. Săpau instinctiv În zăpadă, căutând rădăcini pentru a-și asigura hrana. Îndată ce am ajuns În Buhara, am trimis ministrului Hoshbegi scrisoarea de recomandare pe care o primisem din partea lui Nawab. Prima lui Întrebare a fost dacă Îi cunoșteam pe Iusuf 177
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
căruia de altfel nu-i dădu nici o atenție, permițându-le astfel să-și făurească planurile. Fiecare credea că lovitura avea să vină din partea adversarului său, dar În cele din urmă ea Îi atinse pe amândoi. Mare adevăr grăiește proverbul: „Cine sapă groapa altuia cade singur În ea” - căci atât Ajit Singh, cât și Lena Singh au contribuit la propria lor pierzare. Asasinarea lui Sher Singh de către Ajit Singhtc "Asasinarea lui Sher Singh de către Ajit Singh" Sher Singh obișnuia să-și treacă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
abia ajuns În preajma piramidelor, Bolintineanu atacă mâhnit (și destul de ciudat pentru un romantic) relevanța arheologiei: „Aici ne preîmblarăm două oare prin sânul mormintelor subterane. Oriunde se lasă ochii, se lasă pe multe săpături, unde locuitorii țării și călătorii streini au săpat, ca să afle lucruri interesante. Când vedem șacalul scobind mormintele cele proaspete (...) un simțiment de dezgust și de groază ne Încongioară. Cu toate acestea, mult mai nesuferită trebuie să ni să apară lăcomia omului ce turbură pacea mormintelor, ce Înfruntă majestatea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
succesul cercetărilor lui Honigberger. Pentru aceste monumente a fost aleasă o amplasare singulară, pe un sol aspru și stâncos, brăzdat de numeroase râpe și ale cărui pante, formate din rocă poroasă, sunt perforate de grote asemănătoare, mi se spune, cavernelor săpate În munți de kafiri. Aceste excavații Încă servesc de loc de retragere familiilor de păstori care migrează cu turmele lor urmând variațiunile anotimpurilor și vin să-și facă aici cartierele de iarnă, În aceste peșteri de troglodiți.» (...) Dintre toate locurile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lui Geo Bogza. Din folclorul creștin preia metafora „pomului cer”: „cânt și descânt, / mă înclin și mă rog odată cu stelele. / Caut sămânța-cuvânt / din care au crescut rădăcina/ și tulpina și frunzele nescuturate / de furtuni ori de liniști / ale pomului cer” (Sap la rădăcina cerului). Viziunea geologică din poeme produce un amestec al regnurilor, generator de cântec: „o piatră a crescut / într-un copac”, „adunată-n bob de piatră, / lumea plânge”. Câteva teme din primul volum (Gorunul lui Horia, Strămoșii) vor trece
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
vremea războiului, părintele Prigor duce un trai liniștit și resemnat, în umbra ocrotitoare a credinței, veghind căldura căminului, în care tocmai i s-a născut un fiu. Niște soldați dintr-un regiment în trecere îi cer să îi lase să sape după niște bani ascunși de un camarad, presupus mort, într-o casă părăsită din curtea bisericii. Așa începe calvarul închipuirilor terifiante, izvorâte din conștiința complicității și din teamă. La câțiva ani după încheierea războiului apare, invalid și milog, cel care
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
semnale 24 de ore din 24. Are utilizări multiple în timpul zilei. Pâlnia ei metalică ca și geamul pot fi folosite ca mijloc auxiliar de semnalizare sau pentru a aprinde un foc. Porțiunea care conține bateriile poate fi folosită pentru a săpa sau ca recipient de apă în procesul de distilare(vezi haina de ploaie). 5.Parașuta(roșu cu alb) Parașuta poate servi ca adăpost cât și ca mod de semnalizare. Cactușii pot servi ca piloni de susținere pentru cortul ce se
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
nu vă las altceva decât casa aceasta și via de alături... dar să știți că în vie este îngropată o comoară foarte mare! Abia sfârși aceste cuvinte și bietul tată adormi pentru vecie. După ce îl îngropară, băieții se apucară să sape via în lungiș și curmeziș și o săpară cum nu a mai fost săpată niciodată. Frații voiau să găsească comoara ascunsă în pământ. Menționez că ambele probe administrate au avut un timp dat spre rezolvare. 3. PROBA DE ATENȚIE (U
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
via de alături... dar să știți că în vie este îngropată o comoară foarte mare! Abia sfârși aceste cuvinte și bietul tată adormi pentru vecie. După ce îl îngropară, băieții se apucară să sape via în lungiș și curmeziș și o săpară cum nu a mai fost săpată niciodată. Frații voiau să găsească comoara ascunsă în pământ. Menționez că ambele probe administrate au avut un timp dat spre rezolvare. 3. PROBA DE ATENȚIE (U. Schiopu, V. Piscoi, 1989) TEST DE DECODIFICARE Se
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
că în vie este îngropată o comoară foarte mare! Abia sfârși aceste cuvinte și bietul tată adormi pentru vecie. După ce îl îngropară, băieții se apucară să sape via în lungiș și curmeziș și o săpară cum nu a mai fost săpată niciodată. Frații voiau să găsească comoara ascunsă în pământ. Menționez că ambele probe administrate au avut un timp dat spre rezolvare. 3. PROBA DE ATENȚIE (U. Schiopu, V. Piscoi, 1989) TEST DE DECODIFICARE Se dau mai jos 6 cuvinte prin
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
abstracție de numărul finalelor compozițiilor găsite ca fiind realizări cantitative, creația unui grup de elevi surprinde prin bogăția și valoarea sa. Voi analiza în continuare conținuturile producțiilor elevilor din punctul de vedere al originalității. Dau spre ilustrare câteva exemple: „Tot săpând au găsit un ulcior. Când se uitară, văzură pietre. Băieții și-au dat seama că tatăl lor era sărac dar voia să-i facă fericiți. Peste noapte vecinul văzu că strălucește ceva în vie - erau pietre nestemate. El le-a
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
în vie - erau pietre nestemate. El le-a luat pe toate și le-a lăsat băieților doar o piatră. A doua zi, când se duseră să ia ulciorul, băieții încremeniseră. Toată viața vecinul și feciorii s au dușmănit”. (Inițial) „Au săpat până seara. Văzând că nu au găsit nimic, plecară spre casă. Pe drum însă trecea omul din povestea „Cei trei frați împărați” și aruncă oul de aur găsit în pădure. Băieții au văzut oul care sclipea și-și dădură seama
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
drum însă trecea omul din povestea „Cei trei frați împărați” și aruncă oul de aur găsit în pădure. Băieții au văzut oul care sclipea și-și dădură seama că acesta era comoara despre care vorbea tatăl lor.” (Final) „Ei au săpat toată grădina și până la urmă au găsit un bilet pe care scria: „O comoară este într-o pădure”. Ei s-au dus acolo și au găsit alt bilet pe care scria :”Sapă 100 m în pământ și o să găsești ceva
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
despre care vorbea tatăl lor.” (Final) „Ei au săpat toată grădina și până la urmă au găsit un bilet pe care scria: „O comoară este într-o pădure”. Ei s-au dus acolo și au găsit alt bilet pe care scria :”Sapă 100 m în pământ și o să găsești ceva”. Ei au săpat și au găsit o carte. În aceasta scria despre viața tatălui lor. Și așa și-au petrecut viața cum și-a petrecut-o tatăl lor.” (Inițial) „Ei au găsit
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
și până la urmă au găsit un bilet pe care scria: „O comoară este într-o pădure”. Ei s-au dus acolo și au găsit alt bilet pe care scria :”Sapă 100 m în pământ și o să găsești ceva”. Ei au săpat și au găsit o carte. În aceasta scria despre viața tatălui lor. Și așa și-au petrecut viața cum și-a petrecut-o tatăl lor.” (Inițial) „Ei au găsit un spiriduș care le îndeplinea o dorință. Fiul cel mare a
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
de la frații mari și le-a dat celui mic”. (Final) „Băieții au găsit comoara și în timp ce se certau cine să o ia, trecu o păsărică și le-o luă. Cei care se ceartă pierd mult în viață.” (Final) „Ei au săpat un tunel la capătul căruia au găsit o cameră. Aici au găsit pe masă o cheie și o carte. Cu cheia au descuiat ușa și au găsit camera tatălui din tinerețe”. (Final) Trei însușiri par a se releva în producția
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
iar al Domniei Noastre al XVII-lea; datu-i-am numele: Castelul Peleș”.<footnote Mite Kremnitz, op. cit., p. 127 footnote> Tot cu acest prilej, marele nostru poet Vasile Alecsandri, prieten al familiei regale, a compus următoarele versuri ce au rămas săpate pe o piatră de bronz: “Eu, Carol, și al Meu popor Clădit-am, într-un gând și un dor, În timp de lupte - al meu Regat - În timp de pace - al Meu Palat -“<footnote George Bengescu, Carmen Sylva ..., p. 155
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Aforismele sunt ghidușe, istețe, deloc marcate de pedanterie, combinând fericit rigorile tonului gnomic cu dexteritatea manipulărilor lexicale, semantice și sintactice, neprevăzute și pilduitor hazlii („A greși e omenesc, a persevera în omenesc e diabolic”, „Peștele de la cap se parfumează”, „Cine sapă groapa altuia riscă să dezgroape pe altcineva”). Dicționarul falitului (1993) și Dicționar romîn-român (1995) cuprind „definiții umoristice”, texte scurte de pseudolexicografie, înrudite deopotrivă cu aforismul și cu anecdota. Scriitorul a dat, pe lângă alte cărți de proză scurtă: Vânătoare de perne
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
extrem de atentă pe tot timpul campaniilor de săpături reîncepute în anul 1998 în așezarea Poiana Cireșului de la Piatră Neamț. Așa se explică, de altfel, inexistentă unor mărturii similare în urmă săpăturilor arheologice anterioare, în condițiile în care uneori s-au săpat suprafețe considerabile.
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
uneori de o netezime, de o lipsă de accent dezamăgitoare, alteori însă de o prospețime și o candoare cât se poate de autentice. Oglinda e o „apă fără milă, apă fără fund, / turburul mă mustră, zâmbetul mă cheamă; / apă care sapi infinit rotund / și de mine însumi faci să-mi fie teamă”, toamna „lumini târzii se zdrențuie pe crânguri; / cresc adieri din lanuri cu tăciune, / și frunze slabe degetele strâng,/ să închircească-n scrum o rugăciune”. Reflexiv elegiac în Penumbre, poetul
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]