6,492 matches
-
Căucelești, pe Cracău cu moară, Mândrești, pe Orhic, Șerbu Răspop, Stăuceani, cu moară și iaz, morile de la Bacău, prisaca de la Fundu, unde a întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău, în Dealu Sării, Vâlsănești, mai sus de Bacău, Lucăcești pe Tazlăul Sărat, Heciani, morile de pe Siret date de Hodco Știbor, mânăstirea Sfântul Bagoslov, mânăstirea de la Bahlui cu moară și mânăstirea de la Bohotin, cu moară, prisaca Cozia de la Bohotin, și Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru faptă mare sau mică, numai mitropolitul (episcopul) și dregătorii lui având dreptul de judecată asupra locuitorilor din Negoești. Nimeni să nu ia vamă sau zălog “de la ei din orice marfă a lor: ori din pește proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plate, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară, ori din miere curată când le vor vinde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voie să comercializeze peștele, dând vamă câte un pește de car. Este semnificativ faptul că Petru Rareș s-a ocupat cu comerțul cu peștele, de unde și numele de Petru Măjarul. Se făcea comerț cu pește proaspăt, dar și cu pește sărat care, în parte, se vindea și în Transilvania. Țara era bogată în vii, fiind lăudată pentru asta de mulți străini care ajung în Moldova. Domnul percepea o dijmă din toate viile, numită vinăriciul. O altă dare importantă era aceea din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ne este potrivnic nouă și curții noastre și asupra aceluia va fi pedeapsa noastră și marea urgie a domniei mele.” Funcționarii domnești nu aveau voie să ia vamă din “orice marfă a lor” ori din pește proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plute, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară sau din miere curată, atunci când vor vinde asemenea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
m-au dat niciodată de sminteală. Dumnezeu să-i ierte că amândoi sunt de mult în mormânt! În 1906 după ce am dat examen pentru diplomă în iunie, spre sfârșitul lunei am făcut o excursie cu școala la Galați, Brăila Lacul Sărat și Constanța. Galațiul nu mi s-a părut frumos nici de feli. Am fost găzduiți în Școala Normală "Costachi Negri" din Galați. Și de acolo eu cu Condrea Mihai și cu un elev mai mic am fugit și ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Condrea Mihai și cu un elev mai mic am fugit și ne-am scăldat în Dunăre și cât pe ce de nu ne-am înecat. Brăila mi s-a părut foarte frumoasă, așezată pe un Dâmb la malul Dunărei. Lacul Sărat o baltă mare și urâtă, frumoase erau straturile de flori de tot felul din jurul lacului. Țin minte că am fost la monument într-un parc foarte frumos. În această excursie am fost întovărășiți de scumpul și dragul nostru Ioan Mitru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a venit și ne-a găsit noaptea pe șesul Ischirului culcați-sculați. I-a dat o batjocură ca lui și i-a spus nici să-l nu-l mai vadă prin Regiment. Lt. Pleșoianu era ficior de proprietar din județul Râmnicu Sărat. A stat în Fălticeni până ce a ajuns colonel. După ce a eșit la pensie nu știu unde s-a mai dus. Comandantu Batalionului I era maior Stoianovici, un om foarte aspru. Comandantu Batalionului II era maior Hagi Gh. Om bun. Și comandantu Batalionului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
multiplicau: unii comandanți ruși au dat trupele jos din tren și au decis să facă haltă de multe ore în diverse gări; alții au plecat când au vrut. Două divizii de cavalerie s-au oprit 48 de ore la Râmnicu Sărat ca să-și potcovească caii etc. Astfel, germanii n-au întâlnit în realitate o opoziție rusă în câmpia valahă și au acționat pe un front larg; rușii, argumentând că Armata Română în cea mai mare parte a pierdut toată puterea combativă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
bisericii catolice, care putea fi încă văzută la 1782. Același autor credea că nu sunt dovezi ale existenței vreunui sat pe acele locuri. Dacă Husea, susținea istoricul, a avut proprietăți, acestea au fost peste Prut, în jos de Leova, pe Sărata: „dar afacerea este peste Prut”, nu la Huși, unde a fost loc domnesc. Gh. Ghibănescu era convins că „Locul pe unde e astăzi Hușul a fost loc domnesc, iar nici de cum proprietate a vre unui boer Husea”. Când începe să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care a fost pe Elan, deoarece nepotul său de fiu trăia pe la 1489, când i-a vândut proprietatea sa lui Lupe armașul. „E foarte probabil acum, scrie Ghibănescu, că din marele domeniu, care era al Husului, de pe Drislăvăț, Elan și Sărata, să nu se fixeze numele de Huși la locul, unde a trăit, în adevăr Husul - pe Elan - nici pe Sărata, ci la porțiunea de loc, unde împrejurările au adus să se fixeze colonia de adepți ai lui Hus, omonimul boierului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Lupe armașul. „E foarte probabil acum, scrie Ghibănescu, că din marele domeniu, care era al Husului, de pe Drislăvăț, Elan și Sărata, să nu se fixeze numele de Huși la locul, unde a trăit, în adevăr Husul - pe Elan - nici pe Sărata, ci la porțiunea de loc, unde împrejurările au adus să se fixeze colonia de adepți ai lui Hus, omonimul boierului moldovean de pe Elan”. Nici în legătură cu Sărata istoricul nu este sigur, căci: „Nu se știe - afirmă el - dacă Sărata era chiar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Huși la locul, unde a trăit, în adevăr Husul - pe Elan - nici pe Sărata, ci la porțiunea de loc, unde împrejurările au adus să se fixeze colonia de adepți ai lui Hus, omonimul boierului moldovean de pe Elan”. Nici în legătură cu Sărata istoricul nu este sigur, căci: „Nu se știe - afirmă el - dacă Sărata era chiar în fața Hușilor, deoarece, [...] sunt mai multe locuri „Sărata” de-a lungul Prutului”. De fapt, el căuta să împace ambele păreri, însă, după unii cercetători, nu ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nici pe Sărata, ci la porțiunea de loc, unde împrejurările au adus să se fixeze colonia de adepți ai lui Hus, omonimul boierului moldovean de pe Elan”. Nici în legătură cu Sărata istoricul nu este sigur, căci: „Nu se știe - afirmă el - dacă Sărata era chiar în fața Hușilor, deoarece, [...] sunt mai multe locuri „Sărata” de-a lungul Prutului”. De fapt, el căuta să împace ambele păreri, însă, după unii cercetători, nu ar fi observat esențialul: Husul nu a avut domeniu și pe Drăslăvăț, deci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au adus să se fixeze colonia de adepți ai lui Hus, omonimul boierului moldovean de pe Elan”. Nici în legătură cu Sărata istoricul nu este sigur, căci: „Nu se știe - afirmă el - dacă Sărata era chiar în fața Hușilor, deoarece, [...] sunt mai multe locuri „Sărata” de-a lungul Prutului”. De fapt, el căuta să împace ambele păreri, însă, după unii cercetători, nu ar fi observat esențialul: Husul nu a avut domeniu și pe Drăslăvăț, deci locul unde este orașul Huși. Gh. Ghibănescu credea că moșia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
De fapt, el căuta să împace ambele păreri, însă, după unii cercetători, nu ar fi observat esențialul: Husul nu a avut domeniu și pe Drăslăvăț, deci locul unde este orașul Huși. Gh. Ghibănescu credea că moșia Husului era situată pe Sărata și pe Elan, la o distanță de cel puțin 15 km de locul în care s-au așezat mai apoi husiții. Istoricul era surprins de faptul că în toate cele trei ipoteze găsea nume cu aceeași rădăcină Hus: Husea, Hus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
perioadă de relativă stabilitate economică și socială, numărul satelor a crescut simțitor, s-a intensificat schimbul de produse și s-au înființat așezări noi. De atunci datează cele mai multe sate vechi din jur: Epureni, Duda, Pâhnești, Ghermănești, Drânceni, Râșești. Pe valea Săratei (Sărății), ținutul Fălciu, au apărut noi sate răzeșești: Leoști (Cotroceni, după 1502), Cârligați (în 1540), Davidești (în 1640), Căpotești, Buburuzi (azi Ivănești), în 1580, Focșe, pe Prut, Sărata Răzești, până dincolo de Prut. Unele sate menționate în documente, în această perioadă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sate vechi din jur: Epureni, Duda, Pâhnești, Ghermănești, Drânceni, Râșești. Pe valea Săratei (Sărății), ținutul Fălciu, au apărut noi sate răzeșești: Leoști (Cotroceni, după 1502), Cârligați (în 1540), Davidești (în 1640), Căpotești, Buburuzi (azi Ivănești), în 1580, Focșe, pe Prut, Sărata Răzești, până dincolo de Prut. Unele sate menționate în documente, în această perioadă, nu mai există sau, poate, altele și-au schimbat denumirea. Însă cea mai însemnată localitate, în jurul căreia a gravitat dezvoltarea întregului ținut al Fălciului, este Huși. Într-un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
poate concluziona că Hușii, ca târg, existau cel puțin de câteva decenii înainte ca Ștefan să-și întemeieze aici reședință. Ioan. Bogdan remarca faptul că satul Ulmi și jumătate din Huseani se află „din jos de gura Sărății, și cu Sărata, care au aparținut lui Stanciul Husea”. Am văzut că Melchisedec nu era de acord cu ipoteza numelui dat de husiți, ci opina pentru sursa antroponimică: el considera că uricul lui Ștefan cel Mare din 13 martie 1489 este primul document
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mare din 13 martie 1489 este primul document ce amintea personajul Hus sau Husul: „Stanciul, fiul lui Jurj al Husului (subl. ns.), a vândut lui Lupe Armașul o silesce peste Prut, unde a fost târgul Sarata, mai sus de gura Săratei, pentru 58 galbeni tătărești.”. Ne reține atenția raționamentul lui Melchisedec: Stanciul era fiul lui Jurju, care la rândul lui era fiul Husului. Dacă, în 1489, Husul avea nepot pe Stanciul, care ajunsese la vârsta ce-i permitea să dispună de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Se înțelege că bunicul său, Husul, fusese cu mult mai înainte trăitoriu pe acele locuri." Același personaj, Jurju al Husului, menționat în documentul din 13 martie 1489, apărea la Mihai Costăchescu în forma Giurgiu Husea („Din hotarul Alboteștilor, la gura Săratei și o seliște peste Prut, unde a fost Târgul Săratei, mai sus de gura Săratei, cel întâiu fost al neamului lui Oană vornicul, cea de a doua a lui Giurgiu Husea.” (subl. ns.), dar opinia istoricului nu era fermă, ci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înainte trăitoriu pe acele locuri." Același personaj, Jurju al Husului, menționat în documentul din 13 martie 1489, apărea la Mihai Costăchescu în forma Giurgiu Husea („Din hotarul Alboteștilor, la gura Săratei și o seliște peste Prut, unde a fost Târgul Săratei, mai sus de gura Săratei, cel întâiu fost al neamului lui Oană vornicul, cea de a doua a lui Giurgiu Husea.” (subl. ns.), dar opinia istoricului nu era fermă, ci rezervată: „Nu este de loc exclus ca Hușii să-și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Același personaj, Jurju al Husului, menționat în documentul din 13 martie 1489, apărea la Mihai Costăchescu în forma Giurgiu Husea („Din hotarul Alboteștilor, la gura Săratei și o seliște peste Prut, unde a fost Târgul Săratei, mai sus de gura Săratei, cel întâiu fost al neamului lui Oană vornicul, cea de a doua a lui Giurgiu Husea.” (subl. ns.), dar opinia istoricului nu era fermă, ci rezervată: „Nu este de loc exclus ca Hușii să-și aibă originea în acest străvechiu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
termenului ce denumește orașul actual. Totodată, nu este întâmplător faptul că reședințele domnești de la Huși și Vaslui au fost înființate la câțiva ani după cucerirea cetăților Chilia și Cetatea Albă de către turci (1484). Potrivit părerii lui Melchisedec, după desființarea târgului Sărata (1489), situat pe moșia boierului moldovean Husul, o parte din locuitorii târgului s-au refugiat la Huși, contribuind la sporirea numărului populației. Târgul, așa cum am văzut deja, dispunea de o apărare naturală deloc neglijabilă: locul era înconjurat cu dealuri și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ștefan cel Mare - a fost menționat de episcopul Melchisedec (act păstrat între documentele Buzeștilor): „Nastea, nepoata lui Mihăilă Buzea și nepoata ei, Mărina, fata Husului” au vândut lui Neagul Dumia și fratelui său Băloș, „a patra parte din satul de pe Sărata, anume Buzești”, limita fiind „după vechiul otar, pe unde din vechi a apucat”, dar și de Ioan Bogdan. Nu este exclus ca de la acest Mihăilă Buzea, trăitor cu decenii înaintea vânzării locului, să provină numele satului Buzești. Husul este amintit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acest Mihăilă Buzea, trăitor cu decenii înaintea vânzării locului, să provină numele satului Buzești. Husul este amintit și în actul din 23 ianuarie <1495>, prin care Ștefan cel Mare confirmă fraților Leoa (Leva) și Petru „o bucată de pământ pe Sărata, partea ce este despre Ialan și ce iaste pe Drislavețu, fostă de demult a lui Mihail Buzea și a lui Hus, cumpărată de ei de la Nastea și cu nepoata ei Mărina, fata Husului”. Actele citate confirmă că persoana cunoscută sub
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]