5,379 matches
-
Gușății (Fălciu), Oasile (Covurlui), parte din Tomești, Iași și altele.Rămân același nedumerit, mărite Spirit. Cum lucrau și administrau moșiile, viile, livezile, prisăcile, pădurile, care, după cum se vede, împânzeau Moldova în lung și în lat. - Pentru muncă, om bun, aveau sătenii de pe moșiile mănăstirești, care erau obligați prin hotărâre domnească să lucreze un număr de zile pe an pentru mănăstire. Apoi țiganii robi. Pentru administrare aveau vechilii mănăstirești și câte alte ajutoare... Priveam întrebător în direcția de unde veneau vorbele Spiritului domnesc
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Precum îmi aduc eu aminte, mărite Spirit, Duca Vodă a dat poruncă către mănăstirea Hlincea și hlinceni încă pre când mănăstirea Cetățuia abia își ridica zidurile, adică la 24 aug. 1670 (7178): „Scriem domniia mea la vătavul și la toți sătenii de Hlincea;...c-am socotit domniia mea pentru cei doisprâdzece oameni ce sântu polușnici de ascultă de svânta mănăstire Hlincea, toți să fie pre sama mănăstiri Hlincei și să asculte de egumenul acei svinte mănăstiri, iar ceilalți oameni câți mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o poiană și cu loc de pădure ce este lângă hotarul Cetățuii, care să cheamă Vămășoaie.” La 15 oct. 1681 (7190) a cumpărat un loc de casă pe Ulița Mare din Iași. - La toate mă așteptam, mărite Spirit, dar ca sătenii să lase în paragină viile în loc să le lucreze după învoială, la asta nu m-am așteptat. Atunci, Antioh Cantemir voievod, la 28 oct.1698 (7207), a hotărât: „Dat-am cartea domnii mele rugătorului nostru egumănul sfintei mănăstiri de la Cetățuie, să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de către megieși găsim zapise destule. Primul ar fi cel din 5 mai 1666 (7174), din care se vede cum: „Ilisafta starița, fata lui Fulger și tot soborul de la sfânta mănăstire de la Socola...s-au pârât cu vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii prin pregiur, zicând rugătoarele noastre călugărițele că le-au stricat buciumenii stâlpii hotarului și le-au împresurat locul.” In urma acestei judecăți, Gheorghe Duca voievod a „trimis pre boierul...Gheorghiță Septelici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acei oameni să fie în pace și odihnă...cu nimic să nu fie supărați, iar după ce li s-a împlini sorocul cărții domnii mele, își vor da banii pecețâlor pe giumătate.” - Iată însă că s-a întâmplat și neascultare din partea sătenilor din Ciurbești. La 24 iulie 1670 (7178), Gheorghe Duca voievod poruncește: „Așijderea și pentru rândul vecinilor dintr-acel sat (Ciurbești) s-au mai ispitit și mai demultu ca să nu asculte de călugări și acmu, iarăși s-au cercat într-acesta
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu vasele viilor...și unde iaste crama cu case cu tot să fac peste 9 pogoane.” Vânzătorii au fost Toader Bâtcă și soția lui Safta. Spuneai, mărite Spirit, că la 27 martie 1755 (7263) Matei Ghica voievod a hotărât ca sătenii aflați pe moșiile mănăstirii Dancu erau obligați să lucreze pentru mănăstire 12 zile pe an. Iată că sătenii spun că: „deunăzi (4 iunie 1755 (7263) am mărsu și am dat răvaș la măriia sa Matei vodă și ne-am jăluit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fost Toader Bâtcă și soția lui Safta. Spuneai, mărite Spirit, că la 27 martie 1755 (7263) Matei Ghica voievod a hotărât ca sătenii aflați pe moșiile mănăstirii Dancu erau obligați să lucreze pentru mănăstire 12 zile pe an. Iată că sătenii spun că: „deunăzi (4 iunie 1755 (7263) am mărsu și am dat răvaș la măriia sa Matei vodă și ne-am jăluit de multele putințele noastre și măriia sa ne-au scos la Divanul măriei sale și ne-au giudecat. Si
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Matei vodă și ne-am jăluit de multele putințele noastre și măriia sa ne-au scos la Divanul măriei sale și ne-au giudecat. Si...ne-au trimăs la sfințiia sa epitropul mănăstirii Dancu (Ioanichie) să ne așezăm.” Si au reușit sătenii să-l înduplece pe egumenul mănăstirii că de acum înainte vor plăti doar câte un leu pe an sau cei ce nu au bani vor lucra mănăstirii doar 6 zile pe an - 3 zile vara și 3 zile iarna. Si
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe egumenul mănăstirii că de acum înainte vor plăti doar câte un leu pe an sau cei ce nu au bani vor lucra mănăstirii doar 6 zile pe an - 3 zile vara și 3 zile iarna. Si pe lângă multe altele sătenii au acceptat și obligația „să n-aibă să vândă nimeni vin pe moșăia mănăstirii.” - Frumoasă reușita sătenilor din Bucium. Acum am să-ți arăt o hotărâre interesantă, din 14 mai 1761 (7269), a lui Ioan Theodor Calimah voievod. „De vreme ce cinstit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ce nu au bani vor lucra mănăstirii doar 6 zile pe an - 3 zile vara și 3 zile iarna. Si pe lângă multe altele sătenii au acceptat și obligația „să n-aibă să vândă nimeni vin pe moșăia mănăstirii.” - Frumoasă reușita sătenilor din Bucium. Acum am să-ți arăt o hotărâre interesantă, din 14 mai 1761 (7269), a lui Ioan Theodor Calimah voievod. „De vreme ce cinstit părintele și rugătoriul nostru, Sfințiia sa chir (Ioanichie) Sânadon s-au apucat ca să facă o sfântă biserică
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
3.Asemenea mai cedează comunei pentru totdeauna și 100 fălci imaș în dosul târgului, pe coasta numită Morile de Vânt și a Porcărețului de la deal de grădina proprietății, și anume: începând din sus de la hotarul pământului bisericesc și al locuitorilor săteni și mergând în jos până unde se vor împlini; megieșându-se despre vale cu gardul grădinei proprietății, iar în zare cu hotarul moșiilor Lipova mănăstire și porcăreții. Fiind în drept, însă, domnii proprietari a tăia și lua în profitul dumnealor orice
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
din zilele a anului 1935, a acelui „Moșneag Bătrân”, în preajma bisericii construită în 1845, de către Nicolae Șuțu, după cum mai sus ați aflat. Acel Moșneag a vorbit cu Ionel Bârjoveanu, spunându-i multe cuvinte de îmbărbătare și de transmitere preotului și sătenilor, despre cerința lui ca pe acel loc să se facă o făîntână unde la Bobotează să se facă slujba sfântului Ioan Botezătorul. Și preotul, Mironescu Alexandru, împreună cu întregul personal ce slujea sfânta biserică, ca și marea majoritate a sătenilor, precum și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și sătenilor, despre cerința lui ca pe acel loc să se facă o făîntână unde la Bobotează să se facă slujba sfântului Ioan Botezătorul. Și preotul, Mironescu Alexandru, împreună cu întregul personal ce slujea sfânta biserică, ca și marea majoritate a sătenilor, precum și multă, foarte multă lume din satele mai apropiate, precum și de prin alte părți, au venit cu daruri în bani și diverse produse, pentru înlesnirea realizării acelor cerințe. S-a făcut fântâna, s-a amenajat zona înconjurătoare. Oameni cu un
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pentru că era născut în luna iulie a anului 1916. Maică-sa i-a povestit deseori cum au crescut surorile și frații lui pe timp de mari nevoi, de mari sărăcii în familie ca și, de fapt, la marii majorități a sătenilor din acele timpuri, din localitatea Pungești și satelor dimprejur. De la izbucnirea primului război mondial și până la terminarea lui, Costache Gheorghiu a fost pe front, iar Maria, maică-sa, după cum din gura ei a aflat, a muncit de a crescut copii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mult primăria, școala și în mod deosebit moara lui Gavril, după cum îi spuneau oamenii. Ajuns prin Lunca Gârcenenilor, își aduce aminte locurile de groază, unde un oarecare Leonte s-a spânzurat. Nu știe, nu-și mai aduce aminte de vorbirea sătenilor cu privire la cauza sau cauzele care l-au determinat să facă această faptă, dar și-aduce aminte de condamnarea de către oameni a acestui gest. Viața unui om este dată de Dumnezeu ca să ne bucurăm de ea și să știm a înfrunta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
înaintea Crăciunului, iar câmpul lucios în bătaia soarelui, spre apus, îi amintea de rochiile de mireasă ale domnișoarelor, simbolizând puritatea, virginitatea lor. Dar iată și alte locuri ce în copilărie erau foarte folositoare gospodarilor, pentru gospodăriile lor: Capul Dealului, de unde sătenii și târgoveții săpau găuri adânci, atât pe dreapta cât și pe stânga pentru a lua pământ galben sau nisip necesar diverselor lucrări în gospodăriile lor. Aceste găuri constituia pentru mulți copii, dar și oameni mai vârstnici, care treceau pe aici
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
atribuții administrativ-fiscale și judecătorești 56. În privința administrării justiției, generalul Spleny, primul administrator al Bucovinei, nota, atât în 1774, cât și în 1776, inexistența unui codice de legi, judecata făcându-se după "cinstea și chibzuința celui pus să judece". Pricinile dintre săteni se rezolvau de vornicul satului. Instanța a II-a constituia namesnicul, urmând, apoi, ca instanță imediat superioară, ispravnicul. Ultima instanță de apel pentru săteni era Divanul și Domnia. Pedeapsa cu moartea le putea fi aplicată doar de domn. În privința clasei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
codice de legi, judecata făcându-se după "cinstea și chibzuința celui pus să judece". Pricinile dintre săteni se rezolvau de vornicul satului. Instanța a II-a constituia namesnicul, urmând, apoi, ca instanță imediat superioară, ispravnicul. Ultima instanță de apel pentru săteni era Divanul și Domnia. Pedeapsa cu moartea le putea fi aplicată doar de domn. În privința clasei boierești dominante, aceasta avea ca primă instanță pe ispravnic, putând apela direct la domn. Pedeapsa capitală li se putea aplica numai cu aprobarea Porții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
căpitan al Bucovinei, a căutat să o combată prin toate mijloacele. Militantismul său, de tip iosefin, în favoarea țăranilor, viza apărarea acestora împotriva abuzurilor și împilărilor stăpânilor sau ale arendașilor de moșie, prin păstrarea, în privința numărului zilelor de clacă prestate de săteni proprietarilor, a statu-quo-ului stabilit în perioada Administrației militare, de 12 zile pe an181. Mai mult, în 1795, Administrația districtuală a interzis cele trei zile pe săptămână de clacă datorate de țărani stăpânilor, stabilite în 1788, pentru arătură, cositul fânului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ibidem, p. 40. 179 DJAN Suceava, colecția Documente, pachet IX, doc. nr. 13/1813, f. 2. 180 În această privință sunt edificatoare observațiile făcute de Ion Budai-Deleanu, în ale sale note privitoare la Bucovina, precum și studiile publicate de N. Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina. 1775-1848, în "Anuarul Muzeului Bucovinei", seria II, an I-II, Cernăuți, 1944, p. 10 și urm.; I. Dîrdală, Desființarea boierescului în ținutul Sucevei, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol"", IX, Iași, p. 221-223
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pe fată un firicel de salivă sau de urină, uneori și prin alte procedee. Copilul a venit pe lume. Se organiză o probă pentru a se afla care dintre toți bărbații satului era tatăl său. Copilașul îl indică pe Linx. Sătenii indignați aproape că-l omorîră în bătaie pe acesta din urmă și îl abandonară împreună cu soția și cu fiul lui. Linx se preschimbă într-un tînăr chipeș și puternic, pe deasupra și mare vînător, care asigură micii sale familii un trai
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
într-un tînăr chipeș și puternic, pe deasupra și mare vînător, care asigură micii sale familii un trai îmbelșugat. În schimb, asupra noului sat unde se așezaseră prigonitorii lui trimise o ceață groasă care făcu vînătoarea cu neputință și aduse foametea. Sătenii își cerură iertare și rugămintea le fu îndeplinită. Linx deveni căpetenia satului. Această poveste, care nu prea are decît o importanță moralizatoare, se regăsește sub aceeași formă sau sub forme foarte asemănătoare de la un capăt la altul al celor două
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
el. Am considerat necesară o prezentare a activității învățătorului Marcu C. Ioan - dascăl care a trăit și muncit toată viața în comuna Racova contribuind la progresul școlii și a acestei localități, exemplul de dăruire, modestie și respect în relațiile cu sătenii și colegii. A fost mare prin exemplul său personal, prin curajul și devotamentul pentru școală, un neîntrecut povestitor, dornic de a împărtăși și altora din experiența sa. Într-o lume în care domină computerul, în care informația circulă atât de
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
sistematic, folosindu-se ca unelte agricole: plugul de fier, grapa, rarița, semănătoarea, prășitoarea. Subinspectorul școlar N. Niculescu menționa: “Culturile sunt bine îngrijite și executate la timp”. Organizarea lotului școlar cât și antrenarea elevilor în executarea lucrărilor, constituie un exemplu pentru săteni, oferind elevilor de la cursul supra primar mijlocul cel mai bun pentru a-și însuși cunoștințele referitoare la cultura legumelor, aplicând și experimentând mijloacele cele mai potrivite condițiilor locale. A cultivat demonstrativ floarea-soarelui, grâu de 10 Proces verbal din 12.II
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
experimentând mijloacele cele mai potrivite condițiilor locale. A cultivat demonstrativ floarea-soarelui, grâu de 10 Proces verbal din 12.II.1944, întocmit de Inspectoratul Școlar primăvară, sfeclă de nutreț, cânepă, porumb. Floarea soarelui era puțin cunoscută în localitate și necultivată de săteni. Prin rezultatele obținute și ținând seama că uleiul era scump, a stârnit interesul sătenilor pentru această plantă hotărându-se ca fiecare sătean să semene în primăvara anului 1946 măcar 4 prăjini pentru nevoile casei. Cu concursul colegilor și a elevilor
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]