3,827 matches
-
se întunece și se ivi o pustietate stearpă de colburi negre, cu o ușoară mălurire în depărtare. Caii nechezară. - Uite, colo, pe marginea pârâului, am o grădinărie, zisePascalopol, arătând cu biciușca. Nu se zărea însă nici un pârâu și nici măcar vreo salcie. Abia mai încolo, câțiva pomi rămuroși se iviră izolați la distanțe incalculabile, pierduți ca niște trunchiuri moarte pe valurile mării. O roată bizară începea sa se contureze pe cer ca un curcubeu de cenușă, și, alături de ea, un om călare
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
altele verzi, cu porumb. Printre ele, fâșii subțiri și lungi de un verde-închis arătau lanuri de cartofi. Pătrate mari cu miriști și altele cu trifoi geometrizau întinsul chilim. Fundul zării se întunecase și se putea ghici o pânză deasă de sălcii din care ieșea un mic fruct sclipitor. - Acolo e biserica, arătă Pascalopol cu biciușca. Cu cât se apropiau de lanuri, cu atât miriștile și fânețele se împestrițau. Toată pânza era stropită cu albăstrele, sau cu galbene flori de sunătoare. Otilia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
doi, și porniră. Ieșiseră din raza culturilor, și acum se vedea ceva surprinzător. Pământul scăpat de strânsoarea vegetației era negricios și colbos, încît caii intrau cu picioarele în el ca-ntr-un lichid fumegător. O perdea groasă și scundă de sălcii se rezema în jos pe orizont, și din cauza netezimii solului toată întinderea avea înfățișarea unui smârc, cu deosebirea că adevăratul heleșteu era mai întunecos și lucios. Smocurile rare de buruieni înfipte ca niște gheare întoarse în sus semănau cu ierburile
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aramă se lăsa înroșit pe zare. Priveliștea era sinistră și grandioasă. În apropierea heleșteului, pământul începu să se înnoroieze și să se crape în câteva mici râpe. Apa se întindea neagră, liniștită, sprijinindu-se în fund pe un pâlc de sălcii și, la margini, pe păpuriș tăiat asemeni unei perii. O bună parte din suprafața apei era presărată cu cotoare retezate de trestii și chiar cu trunchiuri de copaci, de unde se vedea că apa se întinsese cu mult peste albia ei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu mult peste albia ei veche. Părea că aici fusese o stațiune preistorică pe palafite, din care nu mai rămăsese decât pilonii. O spumă groasă, băloasă ruina toată fața apei verzi, și un miros pătrunzător de lintiță umplea aerul. Dinspre sălcii, câteva bivolițe și vaci înaintau până la pântece în apă, supravegheate de un copil gol, cu abdomenul prea umflat. Un muget răsună prelung din depărtare, și din băltoacă îi răspunse, cu tonuri scurte de flaut, broaștele. Era o apă mocnită, smârcoasă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
apropiindu-se de lirica lui Ion Barbu sau de prozele lui Geo Bogza: "Pămîntul scăpat de strânsoarea vegetației era negricios și colbos, încît caii intrau cu picioarele în el ca-ntr-un lichid fumegător. O perdea groasă și scundă de sălcii se rezema în jos pe orizont, și din cauza netezimii solului toată întinderea avea înfățișarea unui smârc, cu deosebirea că adevăratul heleșteu era mai întunecos și mai lucios. Smocurile rare de buruieni înfipte ca niște gheare întoarse în sus semănau cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu s-ar adapta vizibilului concret al realității. Există deci această instanță supremă care judecă inflația minciunii: rezistența brută a realului. Nu socotesc detenția, cu etapele ei, arestare, anchetă, statul la Jilava, muncile la Grădina și comasarea finală la colonia Salcia, ca pe ceva care nu-mi aparține și de care aș prefera să nu mi aduc aminte. Nu. Cred că perioada asta, să-i zic „specială“, a vieții mele a fost roditoare, am început să fiu mult mai interiorizat, mai
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
lume împrejur. Vasia și alți câțiva veneau să mă viziteze la Antim - loc contaminat și ținut sub supraveghere -, ceea ce a avut ca urmare vizita „oficială“, odată, când intram sau ieșeam de la Antim, a ofițerului de Securitate care venise la colonia Salcia cu ocazia eliberării. M-a întrebat cum mă simt, sau așa ceva, și pe cine mai văd. Cred că i-am răspuns standard, că văd multă lume, că am avut mereu prieteni și că i am păstrat pe mulți dintre ei
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Mama mea a asistat în casa lor la o întâlnire în care o icoană de pe perete a început să scoată sunete melodioase. Pe doi din acest grup (cred că părintele Sofian era unul din ei), i am întâlnit la colonia Salcia, în zilele de sfârșit de iulie dinaintea eliberării. Pe alți câțiva i-am putut întâlni mai târziu, întâmplător. Nici unul nu m-a impresionat - poate doar negativ, prin adoptarea unei false prestanțe duhovnicești. N-am simțit har la nici unul; dar poate
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
astea care sînt rarități în magazine. Și-aduc aici în cameră pe cîte una din doamnele care mîine, binevoitoare, îmi vor surîde că primesc marfa acasă. Parc-o și văd pe păpușa de azi, ferind cu mîna crengile desfrunzite ale sălciei pletoase de la poartă, mirîndu-se cu glas tare, s-o audă menajera: "O, ce punctual! Ați călătorit toată noaptea?..." Colegul de cameră se oprește. Împarte restul de vodcă în mod egal, apoi se duce la fereastră și-o deschide. Inspiră adînc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
brațul atins: prietenul său, procurorul, îl chema pînă afară. Bătrîne, ești mare! Ne gîndeam să te implicăm, trimițîndu-te la București s-o recunoști pe tipă... Ați găsit-o?! a tresărit Mihai. Cu-atîtea indicii?! a rîs prietenul. Ten creol, pardesiu verde, salcie pletoasă la poartă și menajeră cu un ochi de sticlă... A recunoscut ea totul: i-a turnat verde de Paris în pahar, apoi a turnat și în sticlă. Amicul nostru Eugen, de la București, că el s-a ocupat de caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ale istoriei. Destinul literar al Marthei Lahovary, prințesa brâncoveană a fost sinuos. Debutează răsunător la 19 ani cu Cele opt raiuri, ecou al unui periplu diplomatic prin Persia; lucrarea primește premiul Academiei Franceze (1908). Urmează Alexandru al Asiei, Izvor,țara salciilor, Patru portrete (dedicate lui Churchill). La 10 septembrie 1945 este constrânsa să părăsească România și se instalează în reședința sa din Paris, de pe insulă Saint Louis, pe Quai du Bourbon 45 din Paris. Meritele prințesei Bibescu au fost recunoscute prin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
forma un ogor de pământ. 200 de funți de pământ au fost uscați într-o sobă și puși într-un vas de lut. Acest pământ a fost apoi udat cu apă de ploaie și s-au sădit în el o salcie în greutate de cinci funți. În curs de cinci ani pământul a fost cu grijă udat cu apă de ploaie sau cu apă curată; salcia creștea și-nverzea și, pentru a feri ca pământul să nu s-amestece cu alt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a fost apoi udat cu apă de ploaie și s-au sădit în el o salcie în greutate de cinci funți. În curs de cinci ani pământul a fost cu grijă udat cu apă de ploaie sau cu apă curată; salcia creștea și-nverzea și, pentru a feri ca pământul să nu s-amestece cu alt pământ sau cu praf adus de vânt, vasul a fost acoperit c-o placă de metal care avea o mulțime de găuri mici cari să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apelor freatice (cuprinsă, în general, în șesul văii principale, între 1,2 - 2,5 m) variază în lungul și latul șesului, în funcție de grosimea aluviunilor depuse în apă. Nivelul hidrostatic al acestora variază în timpul anului în funcție de anotimp. Apele sunt, în general, sălcii, conținând carbonați și bicarbonați de calciu. • pânzele de apă din conurile de dejecție și din glacisuri. Apar pe valea principală a Lohanului, în conurile de dejecție ale Târziilor și Olteneștilor. Aici, apa este mai adâncă decât în șesurile aluvionare. Sunt
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
complexului inferior argilo - marnos se mai găsesc pânze care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de porțiunea din valea inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor pânze de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lungul Lohanului, cât și a afluenților săi. Este alcătuită atât din specii ierboase (Tripholium pratense, Tripholium hibridum, Tripholium repens, Poa pratensis, Poa palustris, Ranunculus repens,Ranunculus sardons, Agrostis stolnifer, Alopecurus pratensis ș.a.) cât și specii de arbori: plop (Populus tremula), salcie (Salix fragilis), ulm. Tot aici crește și curpenul de pădure (Clematis vitalba), hameiul (Humulus lupulus) și vița sălbatică (vitis silvestris). În locurile mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Cocora și Bătrâna, cu exemplare de zadă, zâmbru, tufișuri de jneapăn, plante endemice (ghințură, secară de munte) și un relief carstic cu peșteri și văi în chei; Turbăria Lăptici, situată la 1470 m ce prezintă mușchi (Sphagnum), bumbăcăriță, rogoz și sălcii pitice. Începând cu anul 2003, toate aceste rezervații a fost incluse în Parcul Național Bucegi ce cuprinde o suprafață de 32 663 ha. Valorificarea turistică a Munților Bucegi și a Văii Prahovei a început să fie exploatată în secolul al
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se formează și astăzi prin acțiunea fluviului și a mării, se impune prin varietatea sa peisagistică, morfohidrologică și biogeografică. Atractivitatea turistică a deltei este generată, în principal, de următoarele elemente fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sportiv, la care se adaugă și peisajele unice, generate de întrepătrunderea dintre uscat și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la sud de Capul Midia (circa 74 km
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cele patru colțuri, are eleganța plăcută a caselor de dinainte de război. Se desprinde, cu luxul ei tihnit și cu un aer de vacanță eternă, din marginea unei pajiști căreia nu-i zăresc capătul. În prim plan, în stânga, se ridică o salcie uriaș despletită, care rimează teribil cu mica senzație de părăsire a locului, cu voleurile trase și cu șezlongurile pliate și rezemate de zidul verandei. Ocolim casa, însoțiți de umbra zdrențuită a unor mesteceni, și pătrundem înăuntru prin intrarea din spate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
anonimă a lucrurilor. Vinele, presimțind altă lume, nu mai adăpostesc mândria verticală, ci vestejesc spre absolut de bunăvoie. Iar sufletul, desfermecat de lume și de sine, urmează pilda trupului. Mi-aș vrea viața povestită de îngeri veseli în umbra unei sălcii plângătoare. Și de câte ori ei nu s-ar dumiri, crengile aplecate să le lumineze neștiința cu adierile întristării... De-aș vrea să văd ce m-a îmbogățit mai mult în cursul viețuirii, din ce am ieșit mai tare și mai singur
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
oameni, ci de a fi om, cu ce drept ai face din neliniștea ta o culme? O materie căreia îi e rușine de ea însăși rămâne tot materie... Și cu toate acestea... Într-o lume de mărăcini, parcă sânt o salcie ce-și plânge crengile spre cer. Când mintea s-a oprit, de ce mai bate oare inima? Și verdele putred al ochilor spre ce se mai deschide când sângele a orbit? Ce negură spintecă măruntaiele și ce ziduri se dărâmă în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ne vindecă numai orbirea lui luminoasă, sfâșietor de revelatoare. O moarte de fioruri balsamice. - Când sîngele-ți zvâcnește până la cer, cum să te mai îndoiești? Dar ce rar zvâcnește el așa! Scepticism: nemîngîierea de a nu fi în cer. A introduce sălciile plângătoare în categorii... Numai în măsura în care suferi ai dreptul să-l ataci pe Isus, precum în mod cinstit nu poți fi împotriva religiei dacă nu ești religios. Din afară, nici o critică nu dovedește nimic și nu angajează pe nimeni. Când ataci
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]