7,856 matches
-
abil manevrată de deturnare/subminare ironică a intrigii mitologice, care există doar ca pistă falsă și superficial, supusă din interior deriziunii: „nicăieri aproape spiritul «demistificator» nu este mai acid, mai dur decât în această așa-numită alegorie”. Trecerea criticului la „Scânteia” (prin excelență un spațiu rigid, ideologizat și controlat) nu rămâne fără urmări. Seria Jurnal de lectură marchează pe ansamblu o involuție a scrisului lui S. Conformismele ideologice, pozitivările unor cărți pe linie sau pledoariile în procese false și dinainte pierdute
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
semn pe cei aleși, înainte De întoarcerea regelui din sfârșit, și de urgia întregii lumi. Vreme de șapte ani, pământul va tremura din toate părțile. Dar o jumătate de vreme, va stăpâni Ilie, cealaltă jumătate, Nero. Atunci desfrânata Babilon va fi scânteie și cenușă. Apoi, peste Ierusalim va păși învingătorul latin. Zicând deci: „Eu sunt Cristos, cel căruia neîncetat vă rugați”. Și, de bună seamă, întâii născuți îl vor copleși de laude, înșelați, Din pricină că profetul său cel mincinos va face nenumărate minuni
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
dur tare nocive. Când e vorba de unii slujitori ai condeiului sau ai scenei, o dă pe glumă, unele dispute cu gazetari sau poeți, reflexe și comentarii ale unor evenimente sau întâmplări obișnuite fiind rimate în înjghebări frecvent neatinse de scânteia spiritului. Umorul palid din ciclul Cronici ieșene (1911-1920), persiflarea „eroilor” care doreau intrarea țării în conflict doar pentru a-și dezvolta afacerile, prezentă în ciclul Războiul (1914-1919), satirizarea plată a moravurilor din Viața politică, socială, culturală (1920-1945) nu justifică gestul
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Istoria organică, primă formă a viitoarei Bibliografii generale (1970). Din 1948 e, timp de doi ani, student al Facultății de Filologie a Universității din București. Abandonează facultatea, absolvind-o abia în 1964, cu lucrarea Lirica lui G. Călinescu. Gazetar la „Scânteia” (1950-1969), scrie puțin pentru ziar (reportaj, articole, cronică muzicală). În timpul liber își definitivează primele cărți, cu totul străine de „comandamentele” oficiale ale epocii în materie de literatură, pe care le va putea publica în perioada de relaxare ideologică de la sfârșitul
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
și alte poeme” Apărătorii (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca). La sfârșitul anilor ’80 emigrează întâi în Israel, apoi se stabilește în orașul Trelleborg din Suedia. Poezia lui Ș. a înregistrat, în primă instanță, o violentă respingere în paginile ziarului „Scânteia” sub titlul, elocvent pentru acel moment, Cu mituri de ocazie și tristeți confecționate, aripile poeziei bat în gol, cu referire la antologia din 1972. Apoi, prin Nicolae Manolescu, Ștefan Aug. Doinaș, Mihai Dinu Gheorghiu, Laurențiu Ulici ș.a., au urmat lecturi
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
Așa cum trăiești, pref. Grete Tartler, București, 1983; Kenécz Ferenc, Zeu cu picior de lemn, pref. Andrei Roman, București, 1985. Repere bibliografice: George Cuibuș, Cu mituri de ocazie și tristeți confecționate, aripile poeziei bat în gol. Însemnări pe marginea unei antologii, „Scânteia”, 1973, 9 602; Petru M. Haș, „Apărătorii”, AST, 1975, 4; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1975, 36; Constantin Țoiu, „Apărătorii”, RL, 1975, 44; Ștefan Aug. Doinaș, Triptic poetic, RL, 1975, 45; Ion Marcoș, „Apărătorii”, TR, 1975, 49; Mihai Dinu Gheorghiu
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
Corjos. SCRIERI: Astrul nimănui, București, 1970; Marival, București, 1974; Cuvinte de reazem, București, 1977; Poeme, București, 1980; Unul cu altul, București, 1983; Căderea fructului, București, 1989; Nevoia de alb, pref. Nicolae Balotă, București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Baltag, „Astrul nimănui”, Scânteia tineretului”, 1970, 6 677; Damian Ureche, „Astrul nimănui”, O, 1970, 12; Magda Ursache, „Astrul nimănui”, CRC, 1970, 50; Constantin Pricop, „Astrul nimănui”, CL, 1971, 1; Constantin, A doua carte, 246-247; Dorin Tudoran, „Marival”, LCF, 1974, 21; Popa, Dicț. lit. (1977
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
reprezentant al Inspectoratului Școlar în Consiliul profesoral al Facultății de Limba și Literatura Română. Este membru al Biroului consiliului de conducere al Societății de Științe Filologice (1980-1992), realizator de emisiuni radiofonice și de televiziune. Debutează cu versuri în 1951, la „Scânteia tineretului”, publicând, în timp, peste o mie de articole, reportaje, eseuri în „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Cinema”, „Convorbiri literare”, „România literară”, susținând rubrici în „Pentru patrie”, „Limba și literatura pentru elevi”. Scrie scenariile unor filme de mare succes în anii ’80, în
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
București, 2003. Antologii: De românească învățătură. Antologie de literatură populară și cultă cu conținut religios, București, 1992 (în colaborare cu Silvestru Boatcă). Repere bibliografice: Artur Silvestri, „Cadența generației”, RL, 1974, 31; Ion Băieșu, „Scrisori de acreditare”. De la om la om, „Scânteia tineretului”, 1976, 8 499; Ioan Mihuț, „Scrisori de acreditare”. Înaripata adolescență, „Revista de pedagogie”, 1977, 5; Dan C. Mihăilescu, Un jar blând și generos, LCF, 1979, 19; Valeriu Cristea, Literatura educativă, RL, 1978, 26; Valeriu Cristea, Între școală și viață
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
SCÂNTEIA, publicație apărută la Gherla, ca lunar, de la 1 ianuarie 1924 până în august 1940, având subtitlul „Revistă literară-științifică și de folclor a Societății de Lectură «Ion Creangă» a elevilor Liceului «Petru Maior»”. Directori: Claudiu Percec (1-4/1924), Emil Precup (5/1924-8
SCANTEIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
Alexandru Săsărman, muncitor. Urmează Liceul „Emil Racoviță” din Cluj, absolvit în 1959, apoi Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București (1959-1965), devenind arhitect-proiectant. În 1978 își va da doctoratul cu teza Funcțiune, spațiu, arhitectură. Între 1965 și 1974 deține la „Scânteia” rubrica de arhitectură și urbanism, pentru ca în perioada 1974-1982 să și-o transfere la „Contemporanul”. În 1982-1983 lucrează ca analist de sisteme la Institutul Județean de Proiectare din Arad. În 1983 rămâne în Republica Federală Germania, unde se reprofilează profesional
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
și „Mihai Viteazul”(1948-1950) din București. Și-a luat bacalaureatul în 1972. Devine, înainte de a termina liceul, reporter cultural la Radiodifuziune (1950-1960). Este, în continuare, secretar general de redacție la „Secolul 20” (1960-1963), redactor și șef al Secției culturale la „Scânteia tineretului” (1963-1964), secretar general de redacție la „Luceafărul” (1964-1968), responsabil al publicațiilor Radioteleviziunii (1968-1969) și apoi al emisiunilor de teatru de la Radio și TV, redactor-șef al Redacției culturale TVR (1969-1977), director al Teatrului Mic și al Teatrului Foarte Mic
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
9; Ulici, Prima verba, I, 193-195; Eugen Barbu, [Dinu Săraru], LCF, 1976, 21, 23-25; Eugen Seceleanu, „Clipa”, FLC, 1976, 46; Aurel Baranga, Jurnal de lector, FLC, 1976, 47; Mihai Ungheanu, „Clipa”, LCF, 1976, 47; C. Stănescu, Personalitatea literară a eroului, „Scânteia tineretului”, 1976, 8 569; Dan Zamfirescu, Marginalii la două romane, SPM, 1976, 317; Emil Manu, „Clipa”, SPM, 1977, 318, 319; Dumitru Micu, Puterea și dreptatea, CNT, 1977, 7; Piru, Debuturi, 94-96; Iorgulescu, Ceara, 238-244; Livescu, Scene, 201-204; Marcea, Varietăți, 257-260
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
SCÂNTEIA TINERETULUI, cotidian apărut la București de la 5 noiembrie 1944 până la 21 decembrie 1989. Subtitlul „Organ central al Uniunii Tineretului Muncitor” se schimbă în „Organ central al Uniunii Tineretului Comunist”, apoi în „Organ al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist”. Din
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
clujeană. După 1990 deține funcții de conducere la TVR Cluj și este redactor-șef la „Tribuna”. Primele scrieri, versuri, îi apar în 1970, în cotidianul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea. Mai colaborează la „Echinox”, „Napoca universitară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cronica”, „Vatra”, „Steaua” ș.a. S. începe să publice proză scurtă la „Tribuna” din 1977, debutând editorial cu romanul Marginea Imperiului, apărut în 1981 și distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Se fixează la genul romanesc, continuând cu Treizecișitrei
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
SCÂNTEIA, publicație apărută la București, inițial în clandestinitate, neregulat, de la 15 august 1931 până la 8 octombrie 1940, apoi zilnic de la 21 septembrie 1944 până la 21 decembrie 1989. Până în 1947 are subtitlul „Organ al Comitetului Central al Partidului Comunist Român”, între 1948
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
de Sorin Toma la adresa lui Tudor Arghezi (Poezia putrefacției sau Putrefacția poeziei). Se adaugă mesele rotunde cu cititorii, unele cu caracter proletcultist-acuzator, precum „discuția” despre romanul Bărăgan de V. Em. Galan (1962), dezbateri de felul celor cuprinse în rubrica numită „Colocviile «Scânteii»”: Umanismul revoluționar (texte de Mihai Beniuc, Francisc Păcurariu, Violeta Zamfirescu), Vitalitatea poeziei civice și patriotice (I. D. Bălan, Radu Boureanu, Nicolae Dan Fruntelată), Vocația politică a romanului românesc contemporan (Dinu Săraru, Platon Pardău, Paul Anghel) sau așa-zise anchete printre
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
Drept (1986). Va profesa ca jurist, devenind șeful Direcției Drept - Ordine la Primăria din Timișoara. Își face debutul cu versuri la „Orizont”, în 1973, iar editorial cu volumul Geometria zăpezii, în 1993. Mai colaborează la „Luceafărul”, „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Meridianul Timișoara”, „Knijzevni zivot” ș.a. Scrie și sub pseudonimele Romulus Mitu-Meria, Ion Pădureanu. Trăind departe de mediile literare, S. reține, totuși, atenția de la început prin distincția frazării lirice. Rând pe rând meditativ, invocativ, melancolic, el transferă în poezie nostalgia
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
studențească” (cronică dramatică) și „Amfiteatru” (articolul Integrarea poetică). Cea dintâi carte, Introducere în opera lui Miron Costin, îi apare în 1976. Mai colaborează cu note, însemnări, cronici literare, studii, eseuri și interviuri la „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Astra”, „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dialog”, „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Secolul 20”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista română”, „Viața românească” ș.a. Filatelist pasionat, participă la expoziții organizate în țară și peste hotare, e prezent în publicațiile
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București. Debutează în 1962 în ziarul băcăuan „Steagul roșu”, iar prima carte, Generație și cultură, îi apare în 1985. Colaborează la „Viața românească”, „Contemporanul”, „Manuscriptum”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Vatra”, „Adevărul literar și artistic” și la publicațiile academice „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista de filosofie”, „Revista română de sociologie”, „Sociologie românească”. Din 1996 coordonează seria „Etnos” a Editurii Albatros. Studiile interdisciplinare ale lui S. - circumscrise domeniului
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
interior, București, 1980; Pendul cosmic, București, 1984; Mărturisiri de noapte, București, 1986; Psihologia artelor, București, 1999. Traduceri: Antologie de poezie canadiană de limbă franceză, îngr. și pref. trad., București, 1976 (în colaborare cu Al. Andrițoiu). Repere bibliografice: Emil Vasilescu, „Poeme”, „Scânteia”, 1967, 7 559; Dragoș Vrânceanu, „Poeme”, LCF, 1967, 31; D. Constantin, „Poeme”, „Scânteia”, 1971, 8 744; Dan Cristea, „Poeme”, RL, 1971, 21; Dana Dumitriu, „Reîntoarcerile”, RL, 1973, 32; Viorel Horj, „Reîntoarcerile”, F, 1973, 8; Mircea Iorgulescu, „Reîntoarcerile”, LCF, 1973, 39
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
artelor, București, 1999. Traduceri: Antologie de poezie canadiană de limbă franceză, îngr. și pref. trad., București, 1976 (în colaborare cu Al. Andrițoiu). Repere bibliografice: Emil Vasilescu, „Poeme”, „Scânteia”, 1967, 7 559; Dragoș Vrânceanu, „Poeme”, LCF, 1967, 31; D. Constantin, „Poeme”, „Scânteia”, 1971, 8 744; Dan Cristea, „Poeme”, RL, 1971, 21; Dana Dumitriu, „Reîntoarcerile”, RL, 1973, 32; Viorel Horj, „Reîntoarcerile”, F, 1973, 8; Mircea Iorgulescu, „Reîntoarcerile”, LCF, 1973, 39; Adrian Popescu, Pădurile Canadei, ST, 1977, 7; Al Andrițoiu, Poemele Ursulei Șchiopu, RL
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
SCÂNTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC, publicație editată la București, săptămânal, de la 20 septembrie 1981 până în decembrie 1989; cu titlul „Tineretul liber. Supliment literar-artistic” continuă până în mai 1992. Suplimentul nu a comportat o casetă redacțională proprie. De facto, cele douăsprezece pagini, care se
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
mai 1992. Suplimentul nu a comportat o casetă redacțională proprie. De facto, cele douăsprezece pagini, care se vindeau și separat, sunt realizate de o echipă de redactori ai secției culturale a ziarului, coordonată de Ion Cristoiu, redactor-șef adjunct al „Scânteii tineretului” până în 1987, și de Victor Atanasiu, cuprinzând și pe Mariana Brăescu, Constantin Sorescu, Mariana Dănilă ș. a. Lor li s-au alăturat, în diferite perioade, un număr de colaboratori constanți, între care figurau Alex. Ștefănescu, Aurelian Titu Dumitrescu, Dan Ciachir
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
timp de câteva luni, o rubrică miscelanee de știri, note și relatări, realizată de Mariana Brăescu. La un moment dat, Emil Brumaru își abandonează rubrica, alta, „Cenaclu prin corespondență”, susținută de Alex. Ștefănescu, luându-i locul. Publicația - de fapt, ziarul „Scânteia tineretului” - patronează și un cenaclu literar, Confluențe, ale cărui lucrări sunt consemnate în paginile sale. Bunăoară, la ședința din 26 noiembrie 1981 invitați de onoare sunt Emil Brumaru și Mihai Șora, ei îi prezintă pe tinerii autori care citesc din
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]