7,371 matches
-
Astfel, a fi "universal acceptat" ca și factor facilitant la eficiența în leadership, o trăsătură se impune să răspundă la două exigențe cantitative: a) 95% din mediile societale să fie mai ridicate decît un scor specific de 5, pe o scală elaborată de la 1 la 7 (în care 7 este "înalt"); b) media mediilor subeșantioanelor alcătuite din cele 62 de culturi naționale pentru atributul evocat să fie mai mare decît 6, pe aceeași scală în șapte trepte. în "oglindă", pentru a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un scor specific de 5, pe o scală elaborată de la 1 la 7 (în care 7 este "înalt"); b) media mediilor subeșantioanelor alcătuite din cele 62 de culturi naționale pentru atributul evocat să fie mai mare decît 6, pe aceeași scală în șapte trepte. în "oglindă", pentru a fi catalogat drept "universal negativ", un atribut trebuie să fie "universal acceptat ca impediment" dacă: a) 95% din mediile societale sînt mai mici decît 3; b) media mediilor pe eșantionul global este mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fiecărui individ este produs de către sine, în dauna presiunilor situaționale externe (Sheldon, 1995; Deci și Ryan, 2002, apud Kalovelonis, 2007). pentru "axiomele sociale" <AXS> se va aplica proba SAS60, care este alcătuită din 60 de itemi grupați evaluați printr-o scală de tip Lickert în cinci trepte, care exprimă gradul de acord al subiecților cu afirmațiile incluse. Proba reunește cinci sub-scale (CNS, RA, R, CD, CXS) pentru fiecare dimensiune în parte. Rezumăm în cele ce urmează tendințele obținute într-o cercetare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Distribuția relativă preuniversitar/universitar a fost: lot 1 (PU) preuniversitar: 264 de subiecți; lot 2 (U) universitar: 260 de subiecți. Distribuția pe gen a subiecților a fost: bărbați = 151 (30%), femei = 373 (70%). S-au aplicat următoarele probe: MACH IV scale (Christie, Geis, 1970/1999); Self-monitorization scale (Snyder, Swann, 1976); Self-determination scale (Sheldon, Ryan, Reis, 1996); Independence-interdependence scale (Singelis, 1994); SAS 60 (Leung, Bond, 2006) și VSM94 (Hofstede, 1980/2003). La capătul acestui demers exploratoriu, au rezultat o serie de profile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lot 1 (PU) preuniversitar: 264 de subiecți; lot 2 (U) universitar: 260 de subiecți. Distribuția pe gen a subiecților a fost: bărbați = 151 (30%), femei = 373 (70%). S-au aplicat următoarele probe: MACH IV scale (Christie, Geis, 1970/1999); Self-monitorization scale (Snyder, Swann, 1976); Self-determination scale (Sheldon, Ryan, Reis, 1996); Independence-interdependence scale (Singelis, 1994); SAS 60 (Leung, Bond, 2006) și VSM94 (Hofstede, 1980/2003). La capătul acestui demers exploratoriu, au rezultat o serie de profile identitare care înfățișează "cum sînt profesorii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de subiecți; lot 2 (U) universitar: 260 de subiecți. Distribuția pe gen a subiecților a fost: bărbați = 151 (30%), femei = 373 (70%). S-au aplicat următoarele probe: MACH IV scale (Christie, Geis, 1970/1999); Self-monitorization scale (Snyder, Swann, 1976); Self-determination scale (Sheldon, Ryan, Reis, 1996); Independence-interdependence scale (Singelis, 1994); SAS 60 (Leung, Bond, 2006) și VSM94 (Hofstede, 1980/2003). La capătul acestui demers exploratoriu, au rezultat o serie de profile identitare care înfățișează "cum sînt profesorii" din mediul educațional timișorean în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
260 de subiecți. Distribuția pe gen a subiecților a fost: bărbați = 151 (30%), femei = 373 (70%). S-au aplicat următoarele probe: MACH IV scale (Christie, Geis, 1970/1999); Self-monitorization scale (Snyder, Swann, 1976); Self-determination scale (Sheldon, Ryan, Reis, 1996); Independence-interdependence scale (Singelis, 1994); SAS 60 (Leung, Bond, 2006) și VSM94 (Hofstede, 1980/2003). La capătul acestui demers exploratoriu, au rezultat o serie de profile identitare care înfățișează "cum sînt profesorii" din mediul educațional timișorean în registrul "axiomelor sociale" și al "patternurilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Penner, Tran, 1977, p. 189). Aceste premise explică nivelul înalt de colectivism care caracterizează această cultură. în studiul lui Penner și Tran (1977, p. 201), pentru aprecierea comparativă a sistemelor de valori a vietnamezilor și ale americanilor s-a utilizat scala pentru aprecierea valorilor lui M. Rokeach. Subiecții participanți la studiu nu au apreciat în mod direct gradul de individualism sau colectivism, ci dimensiuni ca recunoașterea socială, obediența, libertatea, care caracterizează indirect individualism colectivismul. Vietnamezii valorizează foarte intens recunoașterea socială, respectul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferențe profunde a sistemelor de valori culturale. Există diverse studii reprezentative pentru evidențierea dimensiunii individualism-colectivism. Bine-cunoscuta cercetare a lui G. Hofstede (1980/ 2001) a implicat inițial 40 de culturi naționale. Variate anchete de teren s-au finalizat prin întocmirea unor scale de măsurare a dimensiunii individualism colectivism la nivel individual (Hui, 1984, 1988; Triandis, Leung et al., 1985) și intercultural (Triandis, Bontempo et al., 1988; Triandis, McCusker, Hui, 1990). Aceste măsurători au evidențiat faptul că individualismul include idei ca: independență și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
școlii spiritualiste de psihologie, școală care și-a cîștigat renumele prin reprezentanții săi Jaspers și Binswangner. Lucrările lui Spranger din 1929 au inspirat elaborarea în 1931 a primului instrument de studiu al valorilor, conceput de G. Allport și Vernon. Această scală de valori este utilizată și astăzi și este validată pe populația românească (Roco, 1992). Teoria personologică a valorilor elaborată de Spranger este printre puținele teorii ale personalității care se ocupă de dimensiunea valorică a acesteia. Meritul acestei teorii constă în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
operațional, dintr-o listă de atribute, fiecare desemnînd o valoare specifică. Valorile erau explicate pe scurt, semantic, iar subiecților li se cerea să le ierarhizeze în ordinea importanței valorii respective, considerînd valorile principii călăuzitoare în viață (Rokeach, 1973, p. 27). Scala de valori a fost obținuă de Rokeach (1973, p. 30) pe bază de intuiție și se dorea a fi o listă destul de completă a valorilor umane existente. Cu toate acestea, Braithwaite și Law au identificat patru valori care lipseau din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
financiar ca fiind un element central al aspirațiilor în viață va corela pozitiv cu starea de bine psihologic. Instrumentele de măsură utilizate au fost următoarele: Indexul aspirațiilor (Aspiration Index, Kasser, Ryan), Grila de valori a lui Schwartz (Schwartz Value Survey), Scala de orientare etică (Ethical Orientation Scale) și Nivelul de împlinire în viață (Satisfaction with Life Scale). Toate probele au fost traduse în limba română și apoi retraduse în limba engleză, pentru a se observa diferențele de semnificație între anumiți termeni
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al aspirațiilor în viață va corela pozitiv cu starea de bine psihologic. Instrumentele de măsură utilizate au fost următoarele: Indexul aspirațiilor (Aspiration Index, Kasser, Ryan), Grila de valori a lui Schwartz (Schwartz Value Survey), Scala de orientare etică (Ethical Orientation Scale) și Nivelul de împlinire în viață (Satisfaction with Life Scale). Toate probele au fost traduse în limba română și apoi retraduse în limba engleză, pentru a se observa diferențele de semnificație între anumiți termeni. Apoi, pentru fiecare test s-au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bine psihologic. Instrumentele de măsură utilizate au fost următoarele: Indexul aspirațiilor (Aspiration Index, Kasser, Ryan), Grila de valori a lui Schwartz (Schwartz Value Survey), Scala de orientare etică (Ethical Orientation Scale) și Nivelul de împlinire în viață (Satisfaction with Life Scale). Toate probele au fost traduse în limba română și apoi retraduse în limba engleză, pentru a se observa diferențele de semnificație între anumiți termeni. Apoi, pentru fiecare test s-au calculat consistența internă și coeficientul lui Tucker (phi), care măsoară
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru cele două eșantioane. Cu alte cuvinte, s-a urmărit detectarea unor posibile diferențe în suprapunerea semantică a conceptelor vehiculate. Astfel, majoritatea termenilor operaționalizați au avut un coeficient phi cuprins între 0,51 și 0,997, acesta din urmă aparținînd scalei de determinare a nivelului de împlinire în viață. Cel mai redus coeficient a fost de 0,34, obținut de factorul succes financiar, indicînd faptul că eșantionul românesc construiește semnificația succesului financiar într-un mod semnificativ diferit de eșantionul american. Rezultatele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
specificată (de exemplu, cînd trebuiau să se autodescrie la locul de muncă sau în familie). 11.5. Self-monitoring-ul în 1979, M. Snyder a aplicat un test pentru a evalua gradul în care subiecți din SUA își monitorizează propriul comportament, construind scala de automonitorizare (self-monitoring scale). Astfel, persoanele cu un scor ridicat pe această scală sînt foarte preocupate de imaginea despre sine pe care o livrează "celuilalt", fiind mai puțin înclinate să păstreze o convergență între valori, atitudini, opinii și comportamente (între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
trebuiau să se autodescrie la locul de muncă sau în familie). 11.5. Self-monitoring-ul în 1979, M. Snyder a aplicat un test pentru a evalua gradul în care subiecți din SUA își monitorizează propriul comportament, construind scala de automonitorizare (self-monitoring scale). Astfel, persoanele cu un scor ridicat pe această scală sînt foarte preocupate de imaginea despre sine pe care o livrează "celuilalt", fiind mai puțin înclinate să păstreze o convergență între valori, atitudini, opinii și comportamente (între "ceea ce gîndesc și spun
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în familie). 11.5. Self-monitoring-ul în 1979, M. Snyder a aplicat un test pentru a evalua gradul în care subiecți din SUA își monitorizează propriul comportament, construind scala de automonitorizare (self-monitoring scale). Astfel, persoanele cu un scor ridicat pe această scală sînt foarte preocupate de imaginea despre sine pe care o livrează "celuilalt", fiind mai puțin înclinate să păstreze o convergență între valori, atitudini, opinii și comportamente (între "ceea ce gîndesc și spun și ceea ce fac"), preferînd mai degrabă să "spună și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai oneste expresiv, urmîndu-și în plan comportamental în mai mare măsură propriile convingeri și atitudini, chiar cu riscul unor "pierderi" relaționale pe termen scurt (Ganz, 2008; Baoshan, Yan-Ling, Guoliang, 2010). Recitind critic cercetările anterioare, Gundykunst (1999) a sugerat că această scală măsoară tipuri de self-monitoring specifice doar culturilor individualiste. Astfel, s-a observat că aplicînd scala în SUA și Marea Britanie, comparativ cu Japonia și China, în țările anglo-saxone subiecții își automonitorizează propriul comportament (referința este propriul sine, pe baza unui tipar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
chiar cu riscul unor "pierderi" relaționale pe termen scurt (Ganz, 2008; Baoshan, Yan-Ling, Guoliang, 2010). Recitind critic cercetările anterioare, Gundykunst (1999) a sugerat că această scală măsoară tipuri de self-monitoring specifice doar culturilor individualiste. Astfel, s-a observat că aplicînd scala în SUA și Marea Britanie, comparativ cu Japonia și China, în țările anglo-saxone subiecții își automonitorizează propriul comportament (referința este propriul sine, pe baza unui tipar relațional independent), iar în țările asiatice monitorizarea se focalizează asupra comportamentului "celuilalt" (referința este partenerul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
obțină un nivel înalt de acord, decît au obținut cele care au angajat paradigma alegerii impuse. Așadar, paradigma alegerii libere este doar parțial responsabilă pentru probele aduse în favoarea poziției universaliste. O modalitate de a testa această posibilitate vizează crearea unei scale de răspunsuri impuse, care să elimine aspectul forțat și foarte problematic al scalei respective. Astfel, s-au construit proceduri care au adăugat o nouă opțiune, de genul "nici una dintre variante nu este corectă". Această variantă le-a oferit observatorilor libertatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
paradigma alegerii impuse. Așadar, paradigma alegerii libere este doar parțial responsabilă pentru probele aduse în favoarea poziției universaliste. O modalitate de a testa această posibilitate vizează crearea unei scale de răspunsuri impuse, care să elimine aspectul forțat și foarte problematic al scalei respective. Astfel, s-au construit proceduri care au adăugat o nouă opțiune, de genul "nici una dintre variante nu este corectă". Această variantă le-a oferit observatorilor libertatea să decidă dacă varianta "bună" este sau nu prezentă printre opțiunile de răspuns
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să includă în sintezele sau studiile lor de teren recuperarea acestei problematici (Macsinga, Maricuțoiu, Paloș, 2002; BogÆthy, 2004; Zlate, 2004, 2008). Un prim studiu clasic la nivel mondial a fost realizat de K. Kelley et al. (1986), care a utilizat scala locus of control (Rotter, 1966), pentru a urmări eventualele corelații între externalismul-internalismul subiecților (ce exprimă înclinațiile lor în realizarea atribuirilor) și autodistructivitate. Aplicînd scala autodistructivității (self-distructivness scale), autorii au examinat ipoteza conform căreia externalismul corelează pozitiv cu autodistructivitatea. S-a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
clasic la nivel mondial a fost realizat de K. Kelley et al. (1986), care a utilizat scala locus of control (Rotter, 1966), pentru a urmări eventualele corelații între externalismul-internalismul subiecților (ce exprimă înclinațiile lor în realizarea atribuirilor) și autodistructivitate. Aplicînd scala autodistructivității (self-distructivness scale), autorii au examinat ipoteza conform căreia externalismul corelează pozitiv cu autodistructivitatea. S-a constatat pretutindeni că scorurile ridicate la această scală o au persoanele cu o devianță secundară asumată: alcoolicii, fumătorii excesivi, șoferii periculoși etc. într-adevăr
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mondial a fost realizat de K. Kelley et al. (1986), care a utilizat scala locus of control (Rotter, 1966), pentru a urmări eventualele corelații între externalismul-internalismul subiecților (ce exprimă înclinațiile lor în realizarea atribuirilor) și autodistructivitate. Aplicînd scala autodistructivității (self-distructivness scale), autorii au examinat ipoteza conform căreia externalismul corelează pozitiv cu autodistructivitatea. S-a constatat pretutindeni că scorurile ridicate la această scală o au persoanele cu o devianță secundară asumată: alcoolicii, fumătorii excesivi, șoferii periculoși etc. într-adevăr, în majoritatea țărilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]