3,287 matches
-
numeroase cărți, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful și telefonul. Acest veac a dat brașovenilor crema intelectualității sale, prin familii precum cea a Mureșenilor, Bariț, Pușcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupați în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. "„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. "„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci”" (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
în unitățile de cazare este de 708, din care 325 de locuri în tabere școlare. Turismul cultural este strict legat de prezența pe teritoriul județului a unor valori culturale care pot îmbrăca diverse forme. Demne de interes sunt festivalurile folclorice, serbările câmpenești și pastorale, care în multe cazuri atrag mii de spectatori. În fiecare an, în perioada martie-decembrie au loc evenimente culturale dintre care amintim: Orașul Zalău are o tradiție importantă în domeniul sportului. Echipa de handbal HC Zalău (fostă Silcotub
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
a doi frați Fouraux și preface în teatru casa doctorului Peretz din strada Goliei. Sala de teatru activa sub firma „Théâtre de varieté”. Pe scena acestui teatru, în 10 aprilie 1834, Gheorghe Asachi a organizat spectacolul în limba română intitulat „Serbarea păstorilor moldoveni”, în care „actorii” erau Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail Kogălniceanu, Al. Mavrocordat, N. Docan, Scarlat Vărnav și alți fii de boieri. În anul 1840 se înființează Teatrul Național, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Fascia Națională Română. În noul cadru politic creat de unirea Transilvaniei cu România, în Gherla, ca peste tot în Transilvania, viață (economică, socială, politică și culturală) și-a urmat cursul firesc, ascendent, favorabil în primul rând românilor. În perioada interbelică serbările naționale s-au desfășurat în sala de teatru a hotelului "„"Coroana", în sala de gimnastică și pe arena sportivă a Liceului "„"Petru Maior" Gherla, în grădina publică ("Parcul Regina Maria") sau în piață orașului, cu participarea școlilor de stat și
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
după ce guvernul maghoar a organizat manifestațiile revizioniste din 13 noiembrie 1932, cu prilejul împlinirii a 11 ani de la ratificarea Tratatului de la Trianon de către Parlamentul de la Budapesta. La 20 mai 1929, cu prilejul Zilei Eroilor, au fost organizate la Alba Iulia serbările Unirii, primele manifestări de amploare cu caracter antirevizionist din România. La Gherla, Liga Antirevizionistă își face simțită prezența începând cu anul 1935, când în fruntea ei a fost profesorul Isac Mocanu. În cadrul acesteia au activat profesori ai Liceului „Petru Maior
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
dans modern și balet), coregraf Raluca Hojda și Trupa de dans modern Slowners, coregraf Grigiac Petru. Organizarea activităților cultural-artistice este realizată de către Grec Silvia Georgeta, Șef Serviciu Cultură. Activitatea culturală este îmbogățita de festivalurile ”Nopți de Sânziene”, ”Hora la Prislop”, ”Serbările Zăpezii” și ”Festivalul Luminii” (organizeazat în parcul de lângă Primăria orașului și pe Aleea Inimii din spatele instituției administrative). Înființată în anul 1956 că și bibliotecă comunala, aceasta și-a schimbat statutul în biblioteca orășeneasca în anul 1968, cănd localității i s-
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
de vârstă), ce se desfășoară primăvara. • Festivalul șanselor tale o atractivă manifestare culturală, desfășurată în luna noiembrie, incluzând ateliere de creație artistică, simpozioane și cluburi. • Memorialul Henri Coandă, fără nicio îndoială cea mai longevivă competiție de aeromodele organizate în România. • Serbările Băilor Pucioasa un eveniment ce are loc în fiecare an în luna iunie, cu ocazia atestării orașului ca stațiune turistică de interes național. Târgul Artelor Meșteșugărești o manifestare desfășurată la început de septembrie, ce adună meșteri tradiționali și de artizanat
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Victoriei în cel De-al Doilea Război Mondial, o condamnare tacită a loviturii sale de stat. Mihai nu a fost invitat la cea de-a 60-a aniversare a Zilei Victoriei de vreun stat vestic; a fost invitat doar la serbările din Rusia și la anumite comemorări din Cehia și Slovacia. La 6 martie 1945, la presiunile ocupantului sovietic, Mihai a acceptat un guvern prosovietic dominat de Partidul Comunist Român, prim-ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, Mihai a
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
va caracteriza critica, "unul dintre profeții industrialismului". Mai scrie apoi și alte romane (printre care "Gudrun"), care apar concomitent cu publicarea, în continuare, a povestirilor și legendelor din Himmerland. Adversar fățiș al creștinismului, Johannes Jensen ar fi vrut să reînvie serbările epocii păgâne, volumul său "Anotimpuri" cuprinzând și câteva cânturi menite să substitue cânticele bisericești. Printre operele sale cele mai originale se numără micile eseuri în proză reunite sub titlul "Mituri", din care nouă culegeri se succed între anii 1907 și
Johannes Vilhelm Jensen () [Corola-website/Science/301449_a_302778]
-
1941 toate filmările și filmele sau jurnalele de actualități au fost subordonate obiectivelor propagandistice ale statului intrat într-un război vital pentru interesele sale supreme. În armata română, scopurile propagandistice propuse urmau să se realizeze prin: organizarea unor ședințe educative, serbări ostășești, editarea unor broșuri educative, activitatea misionarilor propagandiști, echipele teatrale, caravanele cinematografice, radioul, presa militară, afișarea unor mesaje propagandistice.
Propagandă () [Corola-website/Science/300180_a_301509]
-
de poziționare geografică, informațiile fiind axate pe distanțele față de orașele apropiate (Mizil și Ploiești) și pe formele de relief caracteristice zonei. Economia comunei este centrată pe agricultură, zootehnie și piscicultură. Ca manifestări sociale, în comună se organizează târgul comunal și serbări la Căminul Cultural sau în cadrul Bibliotecii Comunale „Laurențiu Fulga”. În comună există dispensar, farmacie și biserici creștin-ortodoxe, dar și facilități de petrecere a timpului liber: teren de fotbal, teren sintetic și parc. În această localitate, au trăit Laurențiu Fulga, scriitor
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
executat de sculptorul Miklós Kőllős. Obeliscul a devenit simbol național maghiar și simbolizează lupta pentru libertate. De ziua maghiarilor de pretutindeni, respectiv cu ocazia sărbătoriilor naționale parcul devine neîncăpător. În fiecare vară, în ultimă duminică a lunii iulie se organizează Serbarea Petőfi, ce comemorând bătălia și dispariția din viața a poetului Sándor Petőfi. Muzuel funcționează în subordinea Muzeului din Sighișoara și poate fi vizitat liber.
Albești, Mureș () [Corola-website/Science/300568_a_301897]
-
pașnicei dorinți: În răstimpul dintre Anul Nou și Bobotează preotul intră în toate casele de creștini pentru a le sfinți cu mănunchiul de busuioc, udat în aghiazma din cofă, simbol al apei Iordanului, unde a fost botezat Mântuitorul. La Bobotează serbarea se concentrează mai mult în jurul bisericii, de unde alaiul de creștini în frunte cu preotul ies ca sa sfințească apa, țarina și satul, după care încă se mai colindă și se mai petrece la casa fiecăruia sau la casa jocului ca: "„La
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
prin documente scrise. Mulți dintre acești bătrâni nu mai sunt azi în viață și au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități artistice. Au rămas în memoria colectivă și scrisă serbările coordonate de învățătorii pensionari Nicolae C. Teodorescu - Nekera și Elena Al. Ionescu. Pe lângă corul organizat se remarcă faptul că persoanele vârstnice sunt dispuse să-și manifeste aptitudinile artistice ori de câte ori simt că sunt ascultate și apreciate. Astfel în data de 29
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
așa că a funcționat inițial în casa parohială și în mai multe case particulare, Biserica îngrijindu-se și mai departe de aspectul acesta. Că preotul se implica activ în viața școlii reiese și dintr-o serie de documente care atestă, bunăoară, serbarea sădirii pomilor ce avea loc în fiecare an în Joia dinaintea Floriilor, când se sădeau pomi pe loturile școlii și bisericii sau pe marginea drumurilor. Cel dintâi învățător în satul românesc a fost întotdeauna și fără excepție preotul, însă primul
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
a rugat Tatălui Ceresc. După alții ar fi un obicei păgân al dacilor, persistent și în epoca creștină. După sărbătorile Paștelor, până la Rusalii aveau loc Nedeile, în fiecare duminică în alt sat din această parte a Văii Streiului. Acestea erau serbări ale întregului sat, când rudele împrăștiate pe alte meleaguri veneau acasă la părinți, frați, veri, etc. Nedeile erau sărbători care aveau un caracter predominant laic (spre deosebire de cele religioase din timpul anului) cu elemente folclorice de port, manifestări de bucurie, etc.
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Nedeile erau sărbători care aveau un caracter predominant laic (spre deosebire de cele religioase din timpul anului) cu elemente folclorice de port, manifestări de bucurie, etc. Istoria organizării festivităților cu prilejul nedeilor se pierde în negura veacurilor. Era în primul rând o serbare câmpenească, pe malul Streiului, cu organizarea de jocuri și hore. Erau aduse orchestre cunoscute din alte părți, cele mai renumite erau „Bănățenii" din zona Zeicani (spre Caransebeș), apoi Măceoanii, Sălășenii și Slivășenii. În anii 30 satul Livadia avea o orchestră
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Zeicani (spre Caransebeș), apoi Măceoanii, Sălășenii și Slivășenii. În anii 30 satul Livadia avea o orchestră renumită, formată din Moș Măncilă cu vocea și clănetul (un adevărat rapsod popular), apoi Lascu Cotesc la trâmbiță și un toboșar. La locul desfășurării serbării (Nedeii) crâșmarii veneau cu butoaie de bere, iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și un toboșar. La locul desfășurării serbării (Nedeii) crâșmarii veneau cu butoaie de bere, iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un chef cu oaspeții. Totodată cu prilejul nedeilor se mai făceau între tineri și aranjamente matrimoniale. Cea mai renumită Nedeie cu acest scop matrimonial și cu un pronunțat specific local din acea parte a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Munții Apuseni, care avea loc în a III a duminică din luna iulie. Începând cu anii post colectivizare (60 -70) aceste nedei s-au transformat complet, rămânând numai chefuri în cadrul familiilor, sătenii aducându-și șefii de la serviciu, iar partea de serbare câmpenească la iarbă verde a dispărut. În continuare prezentăm alte obiceiuri din acei ani care pe parcursul timpului au dispărut. Primăvara sătenii mergeau cu vitele (bovine, ovine sau cabaline) la „sălașele" din deal, partea dinspre Pădurea Muncel și în amonte, unde
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
latină Aedes Augustalium) se află în apropierea forului (avea o intrare în for), în interiorul zidurilor orașului, și era sediul ordinului augustalilor, o corporație influentă, care își recruta membrii din cadrul stratului înstărit al locuitorilor orașului. Ordinul se ocupa cu organizarea de serbări, printre care și cea de la 3 ianuarie, dedicată împăratului aflat la putere. Edificiul impunător și de proporții mari și „închide la mijloc o curte centrală (despărțită în două printr-un zid), înconjurată dinspre apus și răsărit de cîte o bazilică
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
asemenea există 2 cămine culturale cu 450 de locuri, o bibliotecă cu un număr de 20.128 de volume. Anual au loc festivități culturale menite să aducă viața în sat și anume: Zilele Diosigului, Festivalul vinului, Zilele studenților din Partium, serbările din cadrul școlii. Zilele Diosigului este evenimentul cultural care adună atât localnici, cât și străini. Acest eveniment are un program care cuprinde prezentări din diferite domenii, expoziții de pictură, concursuri de șah, concursul de ceaune, întreceri sportive, concursul de atelaje, concerte
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
considerată monument al naturii. În cinstea acestei flori și pentru protejarea ei, după terminarea perioadei de vegetație (10 aprilie- 5 mai), în a treia duminică din luna mai, primăria organizează un festival folcloric denumit “Laleaua pestrița” - urmat de o tradițională serbare câmpeneasca. La festival participa cele mai prestigioase formații artistice din județ. De obicei, concomitent cu festivalul “Laleaua Pestrița” în pădurea Orheiului se ține o importanță expoziție zootehnica zonala, la care participă principalii crescători de bovine din comuna Cetate și comunele
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]