3,080 matches
-
filială, fraternă, erotică, formele de manifestare a convertirii iubirii în răzbunare, ură, crimă. Miturile au creat divinități care patronează castitatea, căsătoria și reprezintă erotismul sub diferite forme: iubirea fidelă și infidelă, iubirea generoasă și posesivă, iubirea exclusivă și multiplă, desfrânarea. Sexualitatea a fost și este modelată cultural începând cu miturile. Cu timpul, s-au structurat concepții erotologice, cultivate prin scrieri filosofice, prin scrieri speciale, erotologice, prin literatură, muzică, dans și arte plastice, ce au oferit modele conduitelor umane. S-au structurat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sexuale interesate, persoane întreținute. În mod îndreptățit, etno-sociologul american Henri Lewis Morgan (1818-1881) considera, referindu-se la vechimea și continuitatea hetairismului, că acesta urmează umanitatea până și în civilizație, ca o umbră obscură aruncată familiei. Curtezanele afișează și exprimă forța sexualității și trăiesc din această putere, cu reușite și eșecuri. În categoria extinsă a curtezanelor am inclus, în această lucrare: curtezanele mitice și legendare, curtezanele sacre, curtezanele istorice reale și legendare, cu statute recunoscute, pseudocurtezanele persoane istorice cu comportamente episodice de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sunt persoanele care au un statut special, acela de a fi întreținute, de a obține privilegii și alte avantaje dorite. Curtezanele mitice și legendare sunt esențializări ale genezei cosmice, teogonice, antropogonice, ale fertilității naturale și umane, ale feminității exprimate prin sexualitate, maternitate, iubire maternă, paternă, filială, erotică exclusivă, selectivă sau multiplă. Unele curtezane sunt creaturi legendare, cu sau fără suport istoric real. Curtezanele sacre sunt slujitoarele zeităților în temple ce oferă servicii sexuale muritorilor, având ca model hierogamiile, unirile sacre între
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cui vor, dacă sunt independente. Dacă au patroni, respectă și solicitările acestora. Pseudocurtezanele stradale și din bordeluri sunt numite meliorativ astfel, pentru a păstra unitatea lucrării. Și ele, având însă poziții defavorizatoare, comparativ cu celelalte, sunt beneficiarele sexului multiplu plătit. Sexualitatea creatoare și distrugătoare în mituri Mitul, după Mircea Eliade, în Aspecte ale mitului, Sacru și profan, este o realitate culturală complexă ce relatează ceea ce s-a petrecut in illo tempore, înfățișează sacralitatea absolutului și manifestările sacrului în lume. Mitul concentrează
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a trăi întru mister și revelare, ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-a creat din hierogamii (uniri sacre) între Cer și Pământ. Marduk, divinitate supremă, a distrus lumea inițială și a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-a creat din hierogamii (uniri sacre) între Cer și Pământ. Marduk, divinitate supremă, a distrus lumea inițială și a creat o altă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pământului, însușiri și activități. Mitologia romană cuprinde zeități agrare: Mars (agricultura), Faunus (câmpurile și turmele de animale), Saturnus (recolta), Ceres (cereale), zeități ale populațiilor italice anterioare (etrusci, sabini), zeități împrumutate de la greci și de la alte popoare cucerite. În mitologia chineză, sexualitatea nu este explicit prezentă în creație. Sacrificiul este mobilul creării lumii. Starea primordială haosul este închipuit ca un împărat cu șapte orificii organice astupate. El cere perforarea acestora dar, la ultimul, moare. Astfel a apărut cosmosul. Tot prin sacrificiu, omul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
întrebări legate de crearea lumii divine și profane, a omului, de modelele vieții lui trecătoare, de revelarea sacrului, de accesul omului la lumea sacră. Elementul comun al mitologiilor este faptul că mentalul divin este impulsul creației teogonice, cosmogonice, antropogonice iar sexualitatea este sacralizată. În toate mitologiile divinitățile, cosmosul, omul au apărut, în general, prin hierogamii (uniri sacre). Dragostea, sub toate formele ei de manifestare: maternă, paternă, filială, fraternă, erotică este sacralizată și este asociată cu fertilitatea naturală și cu fecunditatea umană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
maternă, paternă, filială, fraternă, erotică este sacralizată și este asociată cu fertilitatea naturală și cu fecunditatea umană. Dragostea devotată ori înșelată, trădată, metamorfozată în intrigă, ură, răzbunare, crimă, este modelată de mituri. Sunt sacralizate și alte moduri de manifestare a sexualității desfrânarea, relațiile extraconjugale, prostituția uneori, acceptate, respectate, venerate, alteori, condamnate, repudiate, aspru pedepsite. Aceste moduri de manifestare a sexualității ce oferă gratuit sau contra cost plăceri s-au diferențiat în timp ca practici și ca mentalități și au temeiuri mitice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ori înșelată, trădată, metamorfozată în intrigă, ură, răzbunare, crimă, este modelată de mituri. Sunt sacralizate și alte moduri de manifestare a sexualității desfrânarea, relațiile extraconjugale, prostituția uneori, acceptate, respectate, venerate, alteori, condamnate, repudiate, aspru pedepsite. Aceste moduri de manifestare a sexualității ce oferă gratuit sau contra cost plăceri s-au diferențiat în timp ca practici și ca mentalități și au temeiuri mitice în zeități ce au patronat femeile pierdute, curtezanele. Prezentăm unele dintre modelele mitice de manifestare a sexualității sub forma
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
manifestare a sexualității ce oferă gratuit sau contra cost plăceri s-au diferențiat în timp ca practici și ca mentalități și au temeiuri mitice în zeități ce au patronat femeile pierdute, curtezanele. Prezentăm unele dintre modelele mitice de manifestare a sexualității sub forma erotismului multiplu. Curtezane și pseudocurtezane în mitologie Zeități sumero-babiloniene Inanna este principala zeitate din panteonul sumerian. Sumerul, spun specialiștii, are cea mai veche civilizație, plasată, în mileniul IV î.H. Era situat în Mesopotamia, ocupa a 1/12
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pisică în flăcări. În Egiptul antic pisicile erau venerate, erau considerate sfinte, de aceea uciderea, chiar și din greșeală, a unei pisici era pedepsită cu moartea. Pisicilor sfinte li se ridicau temple iar după moarte erau mumificate. Qadesh este zeița sexualității, a dragostei la egipteni și la babiloneni. Este și protectoarea animalelor și a fertilității. Cultul ei includea și prostituția sacră. Templele care-i erau închinate erau slujite de femei inițiate în arta dragostei, numite qadeshtu, considerate "cele pure", sacre. Karina
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și însoțește ghinioanele. Cultul ei se săvârșește în procesiuni obscene, în cimitire. Lasya, zeitate tibetană, femeie bodhisattva, este arhetipul divin al femeii ispititoare, seducătoare, simbolul atracției erotice feminine. Zeități din Orientul Apropiat și Mijlociu Mylitta este zeița fecundității și a sexualității din Orientul Apropiat căreia tinerele fete îi sacrificau virginitatea și practicau, în temple, prostituția sacră. Este asimilată lui Ishtar din Babilon. Istoricul grec Herodot remarcase obiceiul respingător de a obliga orice femeie ca, odată în viață, să se dăruiască unui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în Roma, ca simbol al fecundității. Agrat Bat Mahalat este o zeiță semită din Orientul Apropiat și Mijlociu. Are reprezentarea unui demon sexual feminin, este un simbol al seducției, ispitirii și infidelității. Talmudul o etichetează ca fiind spiritul necurățeniei, al sexualității neînfrânate, al desfrânării. Shekimah este o zeitate ebraică cu comportament asemănător lui Ishtar și lui Astharte. Este considerată "Marea Mamă în al cărei pântec s-a zămislit universul" și totodată este patroana creației, sexualității sub toate formele, a morții. Asherah
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
etichetează ca fiind spiritul necurățeniei, al sexualității neînfrânate, al desfrânării. Shekimah este o zeitate ebraică cu comportament asemănător lui Ishtar și lui Astharte. Este considerată "Marea Mamă în al cărei pântec s-a zămislit universul" și totodată este patroana creației, sexualității sub toate formele, a morții. Asherah este zeița canaaneană identificată cu Astharte și cu Ishtar. Era venerată într-o dumbravă unde un copac o reprezenta ca pe Arborele Vieții. Este identificată cu norocul, cu destinul. De la numele zeiței derivă așerahul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
erau celebrate și noaptea, la lumina făcliilor, de curtezane dezbrăcate, cu dansuri lascive. Folcloristica română remarcă practicarea procesiunii ielelor. Unele influențe s-au transmis și în sărbătoririle populare prepascale ale Floriilor. Acca Larentia este o zeitate arhaică a câmpiei, a sexualității și ocrotitoarea fecundității feminine. Unele mituri o identifică cu mama zeilor Lari, ocrotitorii familiei și ai casei ce întruchipau sufletele strămoșilor morți și vegheau asupra urmașilor. Alte mituri o identifică cu mama Fraților Arvali Frații Plugari ce sfințeau ogoarele, ori
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
La incași, Fecioarele soarelui Aclla Cuna erau tinere frumoase, educate în temple. Unele erau destinate căsătoriei cu demnitari și erau instruite în muncile casnice, altele erau pregătite pentru a sluji zeii în temple. Zeități traco-getice Cotytto este zeița tracă a sexualității, în onoarea căreia se organizau orgii sexuale ritualice. Bendis este zeitatea ce personifică luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Gnaa mijlocește comunicarea divină, Hlynn ajută eliminarea obstacolelor, Sjöfn trezește patima iubirii, Var pedepsește jurămintele false, Löfn împacă îndrăgostiții certați, Syn păzește palatul divin. Freya, fiica zeului Odhinn, zeu suprem, născut din primordialii Borr și Bestla, reprezintă fertilitatea naturii, vegetația, sexualitatea, dragostea pasională. Este ocrotitoarea podoabelor femeiești și patroana magiei. Cultul ei include și prostituția sacră în temple. Este logodnica uriașului Odhr cu care însă nu s-a putut căsători din cauza conspirației altor uriași. Pierzându-l, l-a plâns mult, lacrimile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
privind viața erotică a împăratului Yang din dinastia Sui / Sui Yang Di Xing Sheng Ji, Arta Camerelor Interioare a călugărului taoist Zhang Ding / Fang Nei Zhi Shu ș.a. Limbajul metaforic este specific exprimării orale și scrise referitoare la sex și sexualitate. Câteva exemple: unealta soarelui, tija de jad (organul genital masculin), peștera umbrelor, poarta întunecată, calea umbroasă (organul genital feminin), jocul vântului cu luna, nori și ploaie, aruncarea peștelui în apă, dragonul salută foenixul, cerul zâmbește pământului (actul sexual), draperii mișcate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vor profita. Au intrat în legendă curtezane celebre: Ahalya, Katamaki, Laksmana, Pingala, Rambla, Sugandha, Virasena, Kamamanjari, Vasantasena, Indumati, Amrapali ș.a. Toate aveau ca modele zeitățile feminine: Sakti, Lakshmi, Rati, Sarasvati și nimfele celeste Apsaras: Menaca, Urvasi, Vilasini. Preocupările practice pentru sexualitatea performantă și reflecțiile filosofico-literare privitoare la acest domeniul de viață intimă s-au exprimat în texte erotice, unele de dimensiunea tratatelor. Vechea tradiție indiană atribuie legendarului Nandi, însoțitorul lui Shiva, primele texte cu conținut erotic ce au inspirat numeroșii autori
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mânăstire, cum îi plăcea să asculte povești despre curtezane, grandes horizontales, că i-a citit unele eseuri care au încântat-o. În mai multe etape Victorine i-a pozat lui Manet pentru tablourile care sfidau stilul academic: Olympia, mândră de sexualitatea și senzualitatea ei, Cântăreața străzii, Mademoiselle Victorine, Dejunul pe iarbă, Pe malul mării ș.a. Toate pânzele au reușit să scandalizeze lumea obișnuită să admire operele clasice ale picturii, să fie considerate adevărate insulte la adresa moralei. Ea însă credea în valoarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
text și unii cititori s-au scandalizat din cauza vulgarității faptelor relatate. Nu se știe precis ce este real și ce este fictiv în povestirile relatate cu luciditate, ironie, autoironie și umor. Parte a jurnalului include comentarii despre sex și despre sexualitate. Unele secvențe relatează experiențele ei de viață și ale clienților, altele oferă sfaturi de comportare pentru orice amatoare a practicării libere a sexului, altele îi radiografiază preocupările culturale. Primul lucru pe care îl declară autoarea (s-ar putea să fie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prostituate de lux bucureștene Belle de Nuit este corespondenta bucureșteană a londonezei Belle de Jour iar jurnalul, Aventurile intime ale unei prostituate de lux bucureștene, mijlocul literar, ca și al autoarei engleze, de a exprima, dezinhibant, opinii depre sex și sexualitate, de a comenta lumea publică mediatizată. Autoarea (sau autorul) ce-și păstrează, de asemenea, anonimatul (rămânem la varianta feminină ca și în lucrarea precedentă), lămurește de la început cititorul că, deși se culcă cu mai mulți bărbați, nu se consideră o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Memoriile unei gheișe, traducere de Oana Cristescu, Editura Humanitas, București, 2006. Iwasaki Mineko, Adevărata viață de gheișă, traducere de Anca Focșăneanu, Editura Humanitas, București, 2007. Labé Louise, Sonete, traducere de Veronica Porumbacu, ESPLA, București, 1957. De Launay Jacques, Psihologie și sexualitate, traducere de Mariana Grancera, Editura Venus, București, 1993. Lettres de Ninon de L'Enclos au Marquis de Sevigné, vol. I, II, Chez François Joly, Amsterdam, 1752. Lupeanu Mira, Lupeanu Constantin, Viața intimă la chinezi, Editura Qilinul din Jad, București, 1992
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]