7,439 matches
-
presupune că și tu știi. De aceea îți oferă o cale de ieșire, propunându-ți să treci de partea lui. Nu înțelege că toți susținătorii săi l-au abandonat și au trecut de partea lui Vespasianus. — Martialis! Tocmai tu mă sfătuiești să accept propunerea lui Vitellius? - Antonius se întoarse indignat spre Calvia. Și tu? — Nu înțelegi... Nu te sfătuim să trădezi, ci să-ți păzești spatele după ce-i vei alunga pe vitellieni din Roma, răspunse calm Martialis. Calvia are dreptate: tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
partea lui. Nu înțelege că toți susținătorii săi l-au abandonat și au trecut de partea lui Vespasianus. — Martialis! Tocmai tu mă sfătuiești să accept propunerea lui Vitellius? - Antonius se întoarse indignat spre Calvia. Și tu? — Nu înțelegi... Nu te sfătuim să trădezi, ci să-ți păzești spatele după ce-i vei alunga pe vitellieni din Roma, răspunse calm Martialis. Calvia are dreptate: tu nu poți face față intrigilor politice. Intrigile politice, complicitățile ambigue, favorurile reciproce și conspirațiile nu sunt pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
din cărțile luate de la bibliotecă, dar ea îl ignora. Ridica un deget în aer. În ciuda vârstei fragede și a constituției delicate, simțea că au dreptul să fie autoritar. Trebuie să te așezi și să te odihnești după orice efort, o sfătuia. Și: Trebuie să stai în picioare și să faci mișcare în mod regulat și ordonat. Și: Nu mai mânca fructe proaspete. Și: Nu mai cânta și nu te extenua. Nu mai bea ceai pe stomacul gol. Ai grijă să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
idei. Propriile-i idei despre cum trebuie tratată o femeie însărcinate. O cocoloșea cu perne și ierburi, cu perii de păr și uleiuri de masaj cu arome puternice. Cântă ceva ca să-l faci pe copil să se simtă bine, o sfătuia. Du-te la templu. Spune ce rugăciuni trebuie. Asigură-te că e sănătos copilul. Asigură-te că și configurația planetelor e bună. Asigură-te că nu ai păduchi. Asigură-te că miroși frumos, ca să miroasă frumos și copilul. Senzația care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
în coșurile din bazar; bucătăria era prea mică pentru amploarea operațiunilor pe care le dorea; gătitul îi era mereu întrerupt de vecinii care investigau mirosurile ce le pătrundeau în case venind dinspre cuptorul ei. — Nu amesteca peștele cu pui, o sfătuiau. Prăjește întâi ceapa și usturoiul mai târziu. Nu turna laptele decât înainte să termini. Frustrarea creștea înăuntrul ei ca un nor enorm ce bloca orice altceva, iar privirea și auzul i se încețoșau. Sampath gusta din ce pregătise, zâmbea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fi stânjenit... Oh, era o treabă îngrozitoare. Mai bine s-ar fi apucat de computere, viața sa ar fi fost mai frumoasă și mai liniștită... După o vreme se urniră din nou. Dar: — N-o luați pe-acolo, domnule, îl sfătui un măturător vigilent de la casa inspectorului sanitar . O să fiți opriți imediat din nou în fața casei lui Vermaji, după ce dați colțul. Nevasta lui se mută. E o problemă foarte rușionoasă. Întunecat ca un nor de muson, brigadierul ordonă cavalcadei să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
lui Lorne Guyland noi garanții. După părerea lui Fielding, termenul pentru acordarea acestor noi garanții fusese cu mult depășit. Își dorise de mult timp aceste garanții fără să fi obținut nici una din ele. — Dă-i-le tu acuma, John, mă sfătuise Fielding. Ne vei scuti de multă bătaie de cap în povestea asta pe care vrem să o începem. Lorne dorea garanții cu privire la supremația asupra scenariului, la numărul de replici și durata prim-planurilor. Lorne dorea garanții cu privire la aspectul lui tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în tot acest timp. Zeul Axona avea doar două legi: îi plăcea ca oamenii din trib să-i înalțe imnuri cât mai des posibil, pe câmp, pe budă ori în timp ce făceau dragoste - dacă se puteau concentra la asta -, și îi sfătuia pe indienii axona să fie o nație aparte, care să nu aibă nimic de-a face cu lumea cea rea. N-am avut niciodată prea mult timp pentru zeul Axona, mai ales după ce am ajuns la pubertate, pentru că odată ce vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Virgil Jones. — De ce nu? strigă Vultur-în-Zbor. — Din cauza Efectului Grimus, spuse Virgil Jones. Devine mereu din ce în ce mai puternic. Ca să fiu sincer, e doar o chestiune de timp până când puterile or să i se facă simțite până aici. Zău că nu te-aș sfătui să urci. Vultur-în-Zbor se simți iarăși rău. — Ce efect? întrebă obosit. — Grimus. Efectul Grimus. — Ce dracu-i asta? — Ah! zise Virgil. Cred că îți ajunge pentru o singură zi. Doar atât să mai spunem: coastele muntelui Calf sunt pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vorbim? — Despre orice altceva în afară de Efect, spuse Virgil Jones. Acum n-avem timp de explicații. Te rog, fă cum îți spun. Tăcerea s-ar putea dovedi foarte periculoasă. Vultur-în-Zbor își înfrână potopul de întrebări și hotărî să facă așa cum îl sfătuise domnul Jones. — Dolores, zise el. îi va fi bine? Sper, spuse domnul Jones. Sper din tot sufletul. Un scurt moment de tăcere. Apoi domnul Jones începu să vorbească. — Ai auzit vreodată povestea prostituatei care a pornit un război civil în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
călătorești, înveți multe. Așa că mi-ar face plăcere să-mi ofer serviciile oricui ar avea nevoie să repare sau să construiască ceva în K. Asta mă va ajuta foarte mult să-i cunosc pe oameni. — Bine, bine, zise Cerkasov. Se sfătui scurt într-un colț cu Ignatius Gribb. Pentru astfel de probleme cuvântul lui Gribb avea oarecare greutate, chiar dacă din punct de vedere social aristocrații ruși îl cam desconsiderau. — Domnule Vultur, spuse Cerkasov, sunt de acord. Dacă Ignatius e de părere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
sentiment din adâncul inimii; 2. O expres ie de mulțumire; 3. Un dar restituit pe care l‐ ai primit” . Lev Tolstoi emitea maxima : „Soția este necesar ă și bună, că‐ ți împarți viața cu ea și ai cu cine te sfătui. Soacra este bună și ea, cînd îți vorbește frumos și te privește cu drag . Dar nimeni în lume nu este bună și duioasă ca o dulce mamă.” Femeia mamă este importantă în familie și societate datorită virtuților ei. Femeia, soție
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
asta. — Dar dumneavoastră cu ce vă ocupați, domnule Shaw? — Sebastian, te rog. Își dădu pe spate șuvița de păr care îi căzuse pe frunte. Avea degete lungi și fine. —Lucrez cu finanțele marilor companii. Să zicem că sunt cel care sfătuiește companiile să se cumpere între ele. Vrei să spui fuziune și achiziție? — Da, chiar așa. Bravo! — Nu mă lua de sus, Sebastian! Îmi făcu plăcere să spun asta. Cum sperasem, asta îl zăpăci. —Vai, nu am fost - nu am intenționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
grupei din anul vostru. M-am posomorât dintr-odată. „Iar încep?“, mi-am spus înciudat. Credeam că m-au uitat de data asta. Plecasem în armată așa cum plecasem. Intrasem în partid acolo, e drept, dar o făcusem doar că mă sfătuise colonelul Pr. Era povestea cu Cehoslovacia, se primeau în partid cu ghiotura și el îmi spusese că-i mai bine să intru cândva. În armată, în acel moment, era mai ușor. — Și cui i-a dat prin cap treaba asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
holul Facultății. Mai era cu desenatorul Demian, cel care făcuse grafica la Gândirea de pe vremuri. Am făcut o notiță despre acea întâlnire și am dat-o la Viața studențească. A apărut și, nu știu din ce impuls (m-o fi sfătuit cineva?), m-am dus să-i arăt isprava mea maestrului. Asfințea. Nu mai țin minte ce și cum a fost. Revăd doar un salon cu câteva fotolii, cu tablouri, cu lumina difuză și Eftimiu tolănit pe un fel de sofa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
alea. Te-ai prins? Carol pleca pe poarta mare și Urdăreanu venea prin spărtura din gard și isprăvea ce lăsase neterminat primul futălău al țării. Nu l-a luat cu el când a plecat atunci în patruzeci?! Așa l-am sfătuit eu pe rege să nu cumva să atace Bulgaria“, încheia Trombă surâzând parșiv. „Dar își mai aduce careva aminte acu’? Cum scriu ăștia din ziua de azi istoria nici nu mă mir. Am însă marea satisfacție că mi-am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
se dusese să evalueze o colecție În San Gervasio, iar Fermín a profitat de conjunctură pentru a-mi plasa Încă o lecție magistrală despre dedesubturile intrigilor amoroase. — Liniștește-te sau ai să te alegi cu o piatră la ficat, mă sfătui Fermín. Curtatul e ca tangoul: absurd și pură Înfloritură. Însă dumneata ești bărbatul și Îți revine să ai inițiativa. Totul părea să ia o turnură funestă. — Inițiativa? Eu? — Ce vrei? Trebuia să aibă un preț faptul de a putea urina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și firesc, Îți vrea numai binele și a venit la mine ca să vedem dacă, Împreună, putem să facem ceva. Ai Încredere În noi. Julián ar fi vrut să aibă Încredere, Însă don Ricardo inspira orice, numai Încredere nu. CÎnd se sfătui cu Miquel Moliner, băiatul fu de acord cu Julián. Dacă ceea ce vrei e să fugi cu Penélope, Domnul să te aibă-n paza lui, ceea ce-ți trebuie sînt niște bani. Banii erau ceea ce Îi lipsea lui Julián. Asta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
doi prieteni Înflorind laolaltă...” „Aveți ceva Împotriva noastră ca persoane?” Întrebă Bikinski... „Cu dumneavoastră ca persoane ce să am? Nimic... Vreau doar să vă atrag atenția că boala lui Oliver e contagioasă... V-ați molipsit...” „Dacă e contagioasă, atunci vă sfătuiesc să păstrați distanța, altfel există riscul să vă molipsiți și dumneavoastră de boala lui și să vă transformați Într-un castan...” Satanovski râse. „Într-un castan”, zise el. „De ce nu Într-un brad sau Într-un mesteacăn?!” „Mesteacănul e prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
continuă ginecologul. „Eu sunt Astăzi”, Îngână Noimann. „Cred că pe Astăzi l-ați rostit cu literă mare”, Îi făcu observație În treacăt interlocutorul, fără să-i acorde, totuși, prea mare atenție. „Toate cuvintele le rostesc cu majusculă”, replică Noimann. „Vă sfătuiesc să lăsați gluma la o parte, ca să nu aveți de pătimit...” Noimann nu-i mai răspunse... „Eu sunt Mâine”, rosti cu solemnitate omul din fața sa. Noimann se supuse, intonând cu glas metalic aceeași propoziție: „Eu sunt Mâine....”. „Așa”, spuse celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și cealaltă - e ca un uter sau ca un stomac. Aici e viața, dincolo moartea. Și Între ele e Întins un cordon ombilical. Un păienjeniș de fire nevăzute leagă cimitirul de maternitate. Și pe aceasta de casa de nebuni. Vă sfătuiesc Încă o dată: vizitați stabilimentul doctorului Perjovski. Faceți acest efort și veți Înțelege mai bine tot ce se Întâmplă cu dumneavoastră și cu cei din jur. Acolo veți găsi Înțelegere și alinare...” Noimann tăcea. Poate un scurt tratament pentru dezintoxicare nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mașină sau vreun tren de marfă...” Bătând orașul În lung și-n lat, pictorul era predispus la accidente. Chiar era și de mirare că până acum rămăsese viu și nevătămat. Noimann Îl prevenise de atâtea ori. Îl luase cu binișorul, sfătuindu-l să nu meargă cu capu-n nori pe mijlocul șoselei. Dar pictorul era Încăpățânat din fire. Agățându-și reclamele de haine, mergea bodogănind de unul singur, apostrofându-i pe șoferi. Odată și odată, avea să i se Înfunde. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Într-o parte. „Faci pe sfântul”, Îl provocă femeia. Bikinski Încercă iar să se ridice de la masă, dar se prăbuși la loc. Satanovski Îl povățui să se calmeze. „Cu doamnele trebuie să fii politicos chiar și atunci când Întrec măsura”, Îl sfătui el. Ascultându-i, Oliver se tot foia pe locul său. Foșnetul cărților și zornăitul zarurilor Îi creau o stare de angoasă. Senzația de teamă din piept Îi creștea. Masterandul Își trecea privirea de la unul la altul, Încercând să găsească În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Am venit cu fiul meu. Se căznește de câțiva ani să cunoască și el strălucirea tam-tam-urilor și niciodată n-a reușit. Ce-i de făcut? Vraciul, care avea știința comunicării cu plantele, se duse la Copacul Gros care deseori îl sfătuia. - De ce Norai nu poate fi ca noi? - Pentru că cea de-a cincea roată a veșniciei nu-i este destul de deschisă. Pentru aceasta trebuie să-și pună în jurul gâtului o bucată de cer, să se înfășoare cu ea, să și-o
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
Înainte de război. Noi eram cinci ghizi români, adică eu, doi alți foști profesori, un arhitect În concediu medical și un fost fotbalist, unul Vulpe. Toți, În afară de mine, erau ghizi vechi. Mai Însoțiseră adică și alte grupuri, mai Înainte. Toți mă sfătuiau ce să fac și cum. Mi-era teamă că n-o să mă descurc bine În limba franceză sau engleză pentru că eu le-am Învățat În bibliotecă și nu vorbind. Din păcate, În afara celor câteva cuvinte englezești pe care șoferii le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]