3,605 matches
-
scopul de a integra deprinderile în sisteme din ce în ce mai largi; ele reprezintă, de fapt, un nivel mai complicat al exercițiilor de bază; spre exemplu: un copil exersează citirea cursivă, dar în același timp reia rostirea clară pe silabe a cuvintelor; - exerciții de creație sau euristice; elevul le efectuează după ce deprinderea deja a fost însușită, iar prin intermediul lor încearcă să introducă în "model" anumite elemente personale; de pildă, după însușirea exprimării curente în scris, copilul încearcă felurite compuneri; Landsheere
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
semne convenționale, pe care profesorul trebuie să le aducă la cunoștința elevilor cu semnificația lor.” - autodictarea este mai dificilă și constă în scrierea din memorie a unui text, solicitând mobilizarea cognitivă, mnezică și atențională a elevului; c) despărțirea cuvintelor în silabe d) completarea terminațiilor unor cuvinte e) trecerea cuvintelor de la o formă gramaticală la alta; f) exerciții de educare a auzului și a pronunției; II. Exerciții gramaticale a) Tradiționale: - de interpretare, prin care, apelând la analiza gramaticală se explică, de exemplu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
contribuția la dobândirea automatismelor, exercițiile structurale își dovedesc virtuțile psihologice superioare, îmbinând „în mod specific descoperirea inductivă și deductivă cu descoperirea prin analogie și cu munca personalizată”. Exercițiile structurale pot fi folosite la toate nivelurile limbii; pot avea ca obiect silabe - ca tipuri de organizare fonologică, structuri prozodice (intonaționale, de accent etc.), cuvinte - ca tipuri de organizare morfematică, sintagme - ca tipuri de relație între cuvinte, enunțuri (propoziții, fraze) - ca tipuri de organizare internă a unor unități lingvistice de sine stătătoare. Orice
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și 4; ca urmare a exercițiilor desfășurate în etapa experimantal-ameliorativă, se remarcă dezvoltarea capacității de corelare a nivelului lexical cu cel morfologic în rezolvarea sarcinii. b) Nivelul fonetic: În faza finală, 75% dintre subiecți obțin punctaj maxim la despărțirea în silabe, comparativ cu 40%, din prima etapă. Și la analiza fonetică rezultatele sunt evident mai bune; obțin punctaj maxim 55% dintre elevi, punctaj nesatisfăcător obținând un singur elev. Rezultatele dovedesc faptul că, prin exercițiu, se asigură funcționalitatea informațiilor și se dezvoltă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cu sensuri diferite de cele din context. 3. Identifică în text un verb și un substantiv folosite cu formă diferită de cea literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele substantivelor din text care denumesc animale. 5. Desparte în silabe cuvintele: preajma, zgripsor, răbdare. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: prietenia, era, când. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu dădaca, respectiv, cățelandrul. 8. Scrie trei substantive care să definească atitudinea mamei Anghelina față de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
diferite de cele din context. 3. Identifică în text un substantiv și o conjuncție folosite cu formă diferită de cea literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele a trei substantive din text care denumesc ființe. 5. Desparte în silabe cuvintele: deschideau , soarbă, plesnească. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: nuiaua, logodnicele, înlănțuită. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu flăcăul, respectiv, broasca. 8. Scrie trei substantive care să definească starea sufletească inițială a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se supun adesea unor constrîngeri poetice ("Coca-Cola, c'est ça"18, "On est fou d'Afflelou"19, "Vas-y Wasa, vas-y la forme"21). Sloganul "On est fou d'Afflelou", de exemplu, poate fi analizat în două părți de cîte trei silabe, fiecare cu rima în -ou, întărită de f de o parte și de alta. Aceste procedee sînt folosite și în poezie, odinioară strîns legată de memorizare și de declamare. Lumea contemporană, oferind posibilitatea înregistrării unei singure voci, sau vocile împreună cu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în mod binar ("La tată avar, fiu risipitor", "Ce-am avut și ce-am pierdut"); recurge adesea la rime (cum ar fi rima în -ut de la proverbul precedent), se pun în relație părți cu un număr egal sau apropiat de silabe; se stabilesc simetrii sintactice sau semantice: "Cine învinge fără pericol, triumfă fără glorie"; recurge la construcții sau cuvinte arhaice. Din punctul de vedere al ambreierii enunțiative, el este în mod necesar non-ambreiat; este vorba de generalizări care nu sînt ancorate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mărcii cu cele asociate categoriei de produs. Pentru substantivele proprii, nu putem vorbi de semnificat la fel ca și în cazul cuvintelor din lexic. Referentul lor evocă un ansamblu deschis de contexte istorice, geografice, iar semnificantul lor, constituenții lor sonori (silabe, foneme) sau ortografici eliberează conotații. Publicitatea deja menționată pentru ceasul de lux "Corynthe" (vezi cap. 10) exploatează faptul că acest oraș aparține Greciei antice și este asociat zeilor, eternității, arhitecturii de marmură, perfecțiunii geometrice etc. Ea exploatează, de asemenea, faptul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vorbirii, lipsind varietatea de sunete întâlnite în gânguritul copilului normal, care generează reîntăriri și repetări prin care vocalizările se organizează în limbaj. Mac Carty precizează că aici trebuie să înceapă, de fapt, explicația dezvoltării limbajului (43; p.777). Repetiția de silabe identice sau asemănătoare sunt monosilabe redublate - ma-ma - formate exclusiv din nasalele m, n și vocale chiar dacă în intenția copilului este de a imita silabele ta-ta, da-da, pa-pa. Imitația și perfecționarea progresivă ce are loc în mod firesc
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
că aici trebuie să înceapă, de fapt, explicația dezvoltării limbajului (43; p.777). Repetiția de silabe identice sau asemănătoare sunt monosilabe redublate - ma-ma - formate exclusiv din nasalele m, n și vocale chiar dacă în intenția copilului este de a imita silabele ta-ta, da-da, pa-pa. Imitația și perfecționarea progresivă ce are loc în mod firesc la copilul normal, stagnează la copilul cu defect velar amplificând dificultățile de emisie a sunetelor. În literatura de specialitate se observă două puncte de vedere
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
instrumentalității, fapt ce se realizează numai dirijat prin terapie complexă, aceasta fiind necesară la o vârstă care să nu depășească cu mult primele stadii de formare a vorbirii. În mod normal în perioada gânguritului apar caracterele nete ale emisiei diferitelor silabe, ceea ce conduce pe numeroși autori să admită că sunetele limbajului sunt achiziționate gradat și că sunetele complexe sunt construite pornind de la cele mai simple, lucru verificat în practica logopedică cu copii malformați. Schultz subliniază că evoluția lalalizării este supusă celui
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Aceasta se explică prin faptul că primul obstacol în emisia verbală se înregistrează în elementele consonantice explosive. Studiile observațiilor psihologice arată aproape în unanimitate că primele consoane care apar sunt m, p, b și tot primele care transformă vocalele în silabe; la copilul cu despicături emisia corectă a consoanelor p, b apare numai în cursul reeducării și numai după operația de închidere a boltei și a vălului palatin. Ca și la copilul normal limbajul pasiv precede pe cel activ, dar cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
consemnată în fișa logopedică, cu prioritate pentru subiecții intrați sub directă observație, la această vârstă. Așa cum remarcă și Mac Carty, la prima vedere, pare ușor a determina vârsta primului cuvânt. În realitate este însă dificil deoarece părinții atribuie un sens silabelor care se înlănțuie în gângurit ca: pa-pa, da-da, baba, ma-ma. Astfel s-a făcut necesară observarea constanței folosirii anumitor sunete și sintagme cărora li s-a atribut un sens anume. Datele obținute au fost interpretate cu prudență, apreciind
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
musculaturii interesate în articulare. În multe cazuri, pacienții nu prezintă suflu nasal; ei pot sufla pe gură și pot ține aerul sub presiune în gură, dovedind prezența unui sfincter competent, dar când li se cere să spună consoana P sau silaba PA, ei relaxează sfincterul înainte de a relaxa buzele. Aerul refluiază nasal. Pentru a forma coordonarea neuro-musculară în activitatea verbo-motorie, trebuie să se obțină mai întâi sincronizarea elementelor articulatorii în cadrul pronunției unei consoane, lucru ce se efectuează cel mai bine în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură standardizată (5 Ț 6 sau 7 Ț 8 silabe); - versul are, de regulă, picior metric bisilabic, cu accentul pe prima silabă (deci: ritm trohaic); - poezia populară nu este structurată (excepțiile sunt rare) pe strofe. !!!(de unde): fluiditate, cursivitate, o anumită lentoare, legănare, monotonie; - rima, de regulă, este împerecheată (efectele sunt
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură standardizată (5 Ț 6 sau 7 Ț 8 silabe); - versul are, de regulă, picior metric bisilabic, cu accentul pe prima silabă (deci: ritm trohaic); - poezia populară nu este structurată (excepțiile sunt rare) pe strofe. !!!(de unde): fluiditate, cursivitate, o anumită lentoare, legănare, monotonie; - rima, de regulă, este împerecheată (efectele sunt aceleași); !!! toate acestea țin de muzicalitate Ț în general Ț și de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
în care intervine un element al naturii;personificări, metafore, dar predominant este epitetul, etc. Excelente cristalizări formale: a. nu este divizată în strofe; b. de regulă, ritm trohaic; rima împerecheată (sau monorimă); c. versurile suple, fluide, scurte (de 7 -8 silabe); d. adeseori, topica inversă, subiectivă (pentru ca accentul să cadă pe un anumit cuvânt); - titlul este totdeauna sugestiv (reluat de obicei în primul vers ori pe parcursul poeziei); de regulă, titlul este alcătuit pe baza invocării naturii, pe baza unei personificări; sau
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
doar în reviste și cărți, ci, cu voioșie mai ales pe ecranele plate ale Internetului: "Poezia leneșă e foarte adesea o poezie vivace și coincide atunci cu stînga modernistă sau modernismul scurt. Tînărul practicant, în virtutea iuțelii cîștigate, continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născînde, dansul negru al seratei iudee la care s-a tremusat (dacă e constructivist) ori bețivana sîrbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trîndăvesc
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ne impresionează atît de profund este arta sa, știința sa despre cum se face un vers: "E de ajuns, de fapt, să citim la modul poetic "Plumb de iarnă" pentru a plonja de asemeni în starea de "grație", datorată acestor silabe de vis care sînt parcă translate de o orchestrație delicată a resurselor limbajului. Iarna de o vreme mă duce regretul/ Prin crînguri, pe margini de linii ferate. Arta lui Bacovia este atît de pură încît conținutul emoțional și expresia sa
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
poemul "Palatul bântuit", ele leagă vizibilul (actualul), cu invizibilul (virtualul), printr-o serie de transformări / metamorfoze succesive, modifica ("alunga") continuu, natural ("infuz") sau consolidează infinit ("arm[ează] nemărginit") datele unui proces de creație original ("nerepetate Fizici"). Toate sunt, deci, signa ("silabe", "alfabet 58") ale unei realități mai înalte, spirituale, oglinzi, prin care se dezvăluie, criptic, mecanismele ascunse ale universului și, prin asemănare, ale procesului de creație literară. Ideea din urmă se regăsește și în poetica lui Edgar Poe. Inspirat de Schlegel
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
trezească în cititori Sentimentul Poetic, adică, viziunea armoniei și ordinii Naturii, preceptele consistentei și unității efectului, caracteristice construcției poetice - , Edgar Poe rezolva, teoretic și practic, cerințele decurgând din ele, explică, în opinie barbiana, incapacitatea ("deficien[ta]") versurilor memorabile din "Corbul" ("silabele prăpastii") de a exprima deplin "Adevărul" și golește, oarecum, de semnificații mai profunde ("vid[a]") celebrul leitmotiv "nevermore". Cauza? Ceea ce am putea numi o concupiscenta a simțurilor, ce aparține, în ceea ce-l privește pe autorul român, unei etape "de erori
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dislexie pot avea rezultate medii sau peste medie în alte aspecte. Dislexia poate afecta dezvoltarea capacității de a-și aminti în succesiune corectă ceea ce a văzut sau a auzit, de a identifica sunete în cuvinte (spre exemplu, rime, sunete și silabe similare), capacitatea de concentrare și coordonare, cea de a pune lucrurile în ordine (spre exemplu, litere, grupuri de litere, zile, istorisiri sau informații), viteza și eficiența în citirea și înțelegerea unui text. în procesul de învățare, elevii cu dificultăți de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
auzului fonematic și la coordonarea mișcărilor, la formarea deprinderilor de a percepe sunetele auzite. Aceste jocuri contribuie la dezvoltarea vocii, consolidează deprinderile de pronunțare corectă a sunetelor și cuvintelor, realizând, în același timp, relaxarea sistemului nervos. Unele jocuri precum: „Jocul silabelor”, „Spune mai departe”, „Completează cuvântul”, „Unde se găsește cuvântul”, „De-a cuvintele” sau „Schimbă prima silabă” pot fi folosite în activitatea la clasă, pentru a contribui la formarea și consolidarea la elevi a abilității și deprinderilor de articulare corectă a
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
contribuie la dezvoltarea vocii, consolidează deprinderile de pronunțare corectă a sunetelor și cuvintelor, realizând, în același timp, relaxarea sistemului nervos. Unele jocuri precum: „Jocul silabelor”, „Spune mai departe”, „Completează cuvântul”, „Unde se găsește cuvântul”, „De-a cuvintele” sau „Schimbă prima silabă” pot fi folosite în activitatea la clasă, pentru a contribui la formarea și consolidarea la elevi a abilității și deprinderilor de articulare corectă a sunetelor, de pronunție corectă a cuvintelor folosite în comunicare, în conformitate cu cerințele programei. Prin jocul didactic “ Repetă
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]