3,065 matches
-
de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și in străinătate, ca o culme a poeticii și a artei." A fost un admirator al simbolismului și a altor curente aparținătoare (cum ar fi Secesiunea vieneză) polemizând în articolele vremii cu George Panu de la "Junimea"' asupra atitudinii critice a celui din urmă privind Literatura modernistă. La 19 ani a intrat la mănăstirea Cernica, unde a stat
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
de glorie a lui Heinlein, iar povestiri ca "Time for the Stars" sunt pline de teorii psihologice. Totuși, el era destul de sceptic referitor la freudianism, mai ales după ce a avut o dispută cu un editor care insista că a găsit simbolism sexual freudian în literatura sa pentru tineri. Heinlein fot foarte mișcat de micșarea socială din anii '30, lucru vizibil în "Beyond This Horizon" și "For Us, The Living: A Comedy of Customs". El a fost un adept al relativismului cultural
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
sau reintegrate în compoziții plastice numite de autor pictoobiecte, au format nucleul germinativ mereu în dezvoltare și rafinare al filosofiei pictografice a artistului. Au apărut, de-a lungul timpului, referirile - destul de tranșant transpuse în propriile concepte picturale sau obiectual-picturale - la simbolismul totemic, ritualic, exprimat fie în forme încifrate, esoterice, fie în portrete amintind de frenezia hogarthiană a expresioniștilor, fie în compoziții humaniforme desenate în tușe aspre și ferme, precum în pictura sau statuara naivilor maramureșeni, ori a celor din spațiul scandinav
Dorel Petrehuș () [Corola-website/Science/318346_a_319675]
-
Legile de evoluție a sistemelor tehnice" au fost grupate de autorii TRIZ în trei blocuri convenționale: statica, cinematica, dinamica. "Analiza vepol" (вещество + поле, în traducere :substanță + câmp) este un model de interacțiune în sistemul minimal, în care se folosește un simbolism caracteristic. Analiza vepol produce un model structural al sistemului tehnologic inițial, expune caracteristicile sale și cu ajutorul unor legi speciale, transformă modelul problemei. "Fondul informațional TRIZ" constă din : Algoritmul ARIZ de rezolvare a problemelor inventive este un program în pași de
Dezvoltare de noi produse () [Corola-website/Science/319514_a_320843]
-
au știut să-l „uite” pe Grigorescu, precum și lui Tonitza și Pallady care au intrat în pictura modernă românească de o manieră cu totul originală. Formula cu care s-a depășit idilismul grigorescian și impresionismul european a fost reprezentată de simbolism, ca parte integrantă a curentului Art Nouveau. Atașați acestui curent au fost pictorii Nicolae Vermont, Luchian, Ipolit Strâmbu, Pallady, Petrașcu, Kimon Loghi, Ștefan Popescu, Aurel Popp, Apcar Baltazar etc. Cu toate că opera pe care a lăsat-o în urma sa nu s-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
cu viziunea artiștilor sfârșitului de secol al XIX-lea, înrudire care a reabilitat linia în detrimentul formei, cu soluția nabiștilor și cu cea adoptată de către Paul Gauguin. Ca și aceștia din urmă, Baltazar a fost un restaurator al conturului, adoptând un simbolism liniar și care a dorit crearea unui mod de exprimare unde linia să fie factorul esențial și nu culoarea. El a pus accentul pe bidimensionalism, aducând în prim plan suprafața plană și a renunțat la modularea prin lumini și umbre
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
distinsă". Analizând opera lui Baltazar și pe cea a lui Chavannes, criticul Vasile Florea a determinat o apropiere importantă între cei doi, făcând comparație între "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul" și decorațiile cu "Sfânta Geneviéve" a lui Chavannes. Ambele lucrări aparțin simbolismului trasat de Albert Aurier, care a cerut ca opera de această sorginte să fie una ideistică, subiectivă, sintetică și mai ales decorativă. Ultimul atribut este cel care caracterizează cel mai plenar opera pe care a lăsat-o în urmă artistul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Grasset, Robert Burns și alții. Ilustrațiile realizate de Baltazar au o atmosferă de mister care transpare în mod evident, așa cum sunt de exemplu grafica care ilustrează poezia "Catedrala" lui Dumitru Nanu și cea la poezia "Chemare" a lui Panait Cerna. Simbolismul de sorginte prerafaelită apare în frontispiciile la poezia "Țiganii" de D. Munteanu și la nuvela "Isus pe apă" a lui Cincinat Pavelescu. Semnificativ pentru grafica secesionistă este frontispiciul la poezia tradusă de Cincinat Pavelescu, "Antoniu și Cleopatra" a lui José
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Isidore Lucien Ducasse (n. 4 aprilie 1846 - d. 24 noiembrie 1870), numit și contele de Lautréamont, a fost poet francez, precursor al poeziei moderne, al cărui stil s-a aflat la confluenta dintre simbolism și suprarealism. Deși a murit tânăr, a fost una dintre personalitățile cele mai enigmatice ale literaturii franceze. Opera să a stârnit interes abia la începutul secolului XX. Volumul de poezii "Canturile lui Maldoror" ("Leș chants de Maldoror"), apărut în 1868
Contele de Lautréamont () [Corola-website/Science/315743_a_317072]
-
Ștefan Anton George (n. 12 iulie 1868, Bingen am Rhein - d. 4 decembrie 1933, Locarno) a fost poet, editor și traducător german, promotor al simbolismului. frecventează cercul lui Mallarmé, al prerafaeliților englezi, participă la "Pleiada simboliștilor" și este influențat de Nietzsche. Versurile sale sunt marcate de un ezoteric neoromantic. Evocând miturile și istoria într-un limbaj poetic rafinat, are ca temă pricipală conflictul dintre pagânism
Stefan George () [Corola-website/Science/315758_a_317087]
-
autoportret, portretele membrilor familiei și al fratelui Daniel. Al patrulea copil al său se va naște după moartea sa. Runge a avut o gândire mistică, profund creștină, iar în opera artistică s-a străduit să exprime principiile armoniei universale prin simbolismul culorii, formei și numerelor. Cele trei culori primare (roșu, galben, albastru) le considera simboluri ale Sfintei Treimi. A compus și poezii în același spirit, plănuind ilustrarea lor în patru tablouri numite Timpurile zilei, ce urmau a fi expuse într-o
Philipp Otto Runge () [Corola-website/Science/316635_a_317964]
-
al XX-lea. Și opera lui Gauguin prezintă distorsionări ale liniilor și culorilor, dar este diferită de cea a lui van Gogh, fiind mai degrabă simbolistă decât expresionistă. Astfel, Gauguin devine figura centrală a unui nou curent, denumit sintetism sau simbolism. Toulouse-Lautrec pictează figuri și siluete umane, cum ar fi: cântăreți, dansatori, actori și prostituate, opera sa devenind o expresie a decadenței sociale a Parisului. În aceasta perioadă, în Europa au apărut noi curente ca: fauvismul, expresionismul, cubismul, futurismul, constructivismul, neoplasticismul
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
-le mijloace de educație în spirit creștin. Primele imagini folosite de creștini (în catacombe) sunt cele simbolice, de tip imagine -semn pentru redarea esențialului și o înțelegere rapidă. Printre simbolurile cele mai utilizate se numără: În secolul al III-lea, simbolismul nu mai este suficient, iar pictura trece la teme figurative, ca instrument de propagandă pentru creștinarea păgânilor, Hristos fiind figurat în mai multe ipostaze alegorice pentru a-l deruta pe cel neavizat într-o perioadă de mari persecuții. Cele mai
Arta paleocreștină () [Corola-website/Science/315179_a_316508]
-
moarte realiste și interioarele domestice. Mai târziu, Vuillard va picta deasemenea peisaje sub formă de mari panouri decorative. În 1889, Maurice Denis îl convinge să se asocieze unui grup de artiști dizidenți din Academia "Julian", care realizează opere impregnate de simbolism și spiritualitate, grup care se autoproclamă confreria ""Les Nabis"". Paul Sérusier dezvoltă în cadrul grupului metoda "sintetistă", care se bazează pe memorie și imaginație în detrimentul observației directe. Vuillard se simte mai apropiat de Pierre Bonnard și consideră creația lui Denis și
Édouard Vuillard () [Corola-website/Science/318673_a_320002]
-
Stamatu aduce noutatea folosirii unui limbaj degajat, neutru, pentru a promova o discuție pe ""tematica gravă a zădărniciei și limitelor existenței"" (Eugen Lovinescu, "Istoria literaturii române 1900-1937"). Era o poezie de tradiție modernistă, cu o sursă ceva mai îndepărtată în simbolismul "decadent" al lui Jules Laforgue, la școala căruia se exersaseră și un Adrian Maniu sau - în primele sale poeme - un Tristan Tzara, și care se va regăsi mai tărziu în câteva accente și la Constant Tonegaru. După ""Memnon"" urmează o
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
la secolele al VIII-lea). Știm că în secolul al VI-lea, alemanii au fost predominant păgâni, iar în secolul al VIII-lea, au fost predominant creștini. Secolul al VII-lea a fost o perioadă de sincretism autentic în care simbolismul doctrinei creștine a crescut treptat în influență. Unii savanți au speculat că membrii elitei alemanice, cum ar fi regele Gibuld, care sub influența vizigoților poate au fost convertiți la arianism chiar și în secolul al V-lea. La mijlocul secolului al
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
tumul (movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor) pentru războinici au continuat să fie ridicate în întreaga perioadă merovingiană. Sincretismul tradițional al stilului animal germanic cu un simbolism creștin este, de asemenea, prezent în opera de artă, dar simbolismul creștin devine tot mai răspândit în secolul al VII-lea. Spre deosebire de creștinarea târzie a saxonilor și a slavilor, alemanii par să fi adoptat creștinismul treptat, și în mod voluntar
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor) pentru războinici au continuat să fie ridicate în întreaga perioadă merovingiană. Sincretismul tradițional al stilului animal germanic cu un simbolism creștin este, de asemenea, prezent în opera de artă, dar simbolismul creștin devine tot mai răspândit în secolul al VII-lea. Spre deosebire de creștinarea târzie a saxonilor și a slavilor, alemanii par să fi adoptat creștinismul treptat, și în mod voluntar, deoarece creștinismul era răspândit în rândul elitei merovingiene. De la cca. 520
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
galbene și aurii. Nervurile de plumb acceptate până atunci ca necesare și decorative au devenit un "rău necesar", camuflat cât mai bine prin compoziția desenului. Renașterea a generat o lungă perioadă în care vitraliul a existat doar ca sticlă pictată. Simbolismul original și tehnicile au fost aproape uitate. În această perioadă, vitraliul pictat a devenit un accesoriu la modă în locuințe, clădiri publice și biserici. Semnele heraldice realizate în această manieră, pe fond transparent, erau foarte populare în epocă. În secolul
Vitraliu () [Corola-website/Science/320289_a_321618]
-
indiferent dacă crede sau nu în realitatea acestuia, câtă vreme face parte din viața lui, fie ea reală sau iluzorie. Salvarea sa miraculoasă din final pare totuși a fi datorată întâlnirii cu Creatorul Tărâmului. O altă temă majoră o reprezintă simbolismul Tărâmului. Covenant se disprețuiește pe sine din cauza leprei care-i devorează trupul, la fel cum Nobilul Foul ajunge să slăbească și să pună mâna pe Tărâm cu ajutorul disprețului. Decizia dacă frumusețea și sănătatea fundamentală a Tărâmului merită păstrate indiferent dacă
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
scris un nou capitol al poveștii lui Gilbert Gosseyn, "Null-A Continuum" în stilul lui van Vogt. "Æon Flux" (1991) de Peter Chung folosește multe elemente din "Lumea non-A". Seria japoneză manga și anime "The World of Narue" pornește de la simbolismul cărții.
Lumea non-A () [Corola-website/Science/321516_a_322845]
-
în 1967 - să fie angajat (prin concurs) la Institutul de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu" ca cercetător științific unde rămâne până la pensionare în 1982. În 1973 își suține lucrarea de doctorat în filologie cu teza "Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc". Prieten de o viață cu Gheorghe Bulgăr și mai târziu - până la moarte - cu dramaturgul Dan Tărchilă. Este prezent în: Ion Minulescu, Tudor Arghezi, V. Demetrius, Ion Caraion. Rainer Maria Rilke - Rodin; Eminescu în timp și spațiu, Ed. Doina, 2000
Emil Manu () [Corola-website/Science/321565_a_322894]
-
un tablou înfățișând o muncitoare citind ziarul "Scânteia". În anul 1954, pe 9 februarie, a murit subit, la vârsta de 84 de ani. A abordat toate stilurile sfârșitului de secol al XIX-lea, înregistrând influențe din academism, impresionism, postimpresionism ori simbolism, curente cu care a luat contact în timpul studenției ori ulterior, în anii maturității artistice. Pe lângă multitudinea de picturi de șevalet create de-a lungul vieții, a contribuit și la pictarea a două biserici:
Constantin Artachino () [Corola-website/Science/321563_a_322892]
-
, născut și stins din viață la Montréal, (24 decembrie 1879 - 18 noiembrie 1941), est un poet din Québec, Canada. Discipol al simbolismului, a fost puternic influențat de scriitori francofoni precum Octave Crémazie, Louis Fréchette, Charles Baudelaire, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Georges Rodenbach, Maurice Rollinat și Edgar Allan Poe. Printre temele abordate în poemele sale se numără copilăria, nebunia, muzica, dragostea și moartea
Émile Nelligan () [Corola-website/Science/320941_a_322270]
-
(n. 11 iulie 1834, Lowell, - d. 17 iulie 1903, Londra) a fost un pictor american, naturalizat ulterior în Marea Britanie, cu un stil propriu oscilând între realism, simbolism și impresionism, format la școlile pariziene de pictură. Stilul aparent simplu al artistului, uneori numit tonalism, aduce inovații îndrăznețe în pictură. În vremurile în care realismul, mai apoi impresionismul își bazau procesul de creație pe observarea directă a naturii, Whistler
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]