4,326 matches
-
Presa informează că regele și Mihai au luat parte la o vânătoare pe domeniul Foeni. 5 decembrie. Seara. La Palatul Regal se desfășoară un concert de gală, cu prilejul sărbătorii de Sf. Nicolae, urmat de o recepție. S-a cântat Simfonia ,,Constantin Brâncoveanu”, a lui Sabin Drăgoi. ,,Regele e foarte bine dispus; perfect prințul; ambii în civil”. Carol al II-lea a discutat cu oaspeții, între alții și cu Armand Călinescu. Regele ,,remarcă că astăzi tinerii sunt mai cumpătați decât cei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la Castelul Peleș, a avut loc o recepție fastuoasă (ora 2230), precedată de un concert (ora 2130). Carol al II-lea notează să programul fusese alcătuit de Mihai și cuprindea piesele preferate: Eine Kleine Nacht Musik de Mozart și Neisprăvita (Simfonia neterminată de Schubert). Proiectând viitoarea carieră militară a fiului său, regele Carol al II-lea decidea ca aceasta să nu se facă „prin școală și profesori”, ci prin practică, astfel încât comandanții de companie și de batalion să-i fie dascăli
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tatami, ascultăm susurul apei înăbușite de ceainic, susur ce se contopește armonios cu foșnetul întrupat al crestelor muntelui ce străjuiesc ținutul. Odaia obișnuită devine sanctuar prin liniștea odihnitoare, dându-ne senzația unui început de lume, în care norii spumoși și simfonia pinilor fremătători ne aduc în suflet lumina, mângâierea și echilibrul interior. O stare de bine îmi învăluie întreaga ființă. Am pătruns sfielnic în ritualul ceaiului nipon încărcat de simboluri, un ritual absolut fascinant, la sfârșitul căruia am certitudinea că voi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
onoarea, onestitatea, loialitatea, respectul, curajul, binefacerea și corectitudinea. „Hakama” femeii este total diferită de cea a bărbatului. Femeile pot purta „hakama” la ceremoniile de absolvire, la Ceremonialul Ceaiului sau la practicarea unor arte marțiale cum ar fi: karate, aikido etc. Simfonia Toamnei În Japonia, țară cu patru anotimpuri, Toamna este la fel de fascinantă, ca și Primăvara. Afirm aceasta, întrucât japonezii fac adevărate pelerinaje în parcuri sau păduri, pentru a admira apropierea Toamnei, anunțată de sublima Simfonie a culorilor ce dau o frumusețe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cum ar fi: karate, aikido etc. Simfonia Toamnei În Japonia, țară cu patru anotimpuri, Toamna este la fel de fascinantă, ca și Primăvara. Afirm aceasta, întrucât japonezii fac adevărate pelerinaje în parcuri sau păduri, pentru a admira apropierea Toamnei, anunțată de sublima Simfonie a culorilor ce dau o frumusețe ireală copacilor al căror frunziș era verde până mai ieri. Prietena ce mă însoțește îmi șoptește la ureche pentru a nu strica, parcă, magia clipei: „Admirarea frunzelor toamna se practică în Japonia de sute
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
vântului tomnatic. Furată de frumusețea peisajului, port un dialog interior cu mine însămi, spunându-mi că Toamna, inclusiv Toamna vieții, este anotimpul „belșugului” spiritual, dar și al roadelor din livezi și de pe câmp... Bogăția de culori alcătuiește de la sine o Simfonie armonioasă... încât rămân mută în fața acestei frumuseți dumnezeiești. Îmi vine greu să cred că tot ceea ce văd este real. Mai degrabă, cred că cineva misterios a combinat culorile de la tonurile pale la cele mai aprinse pasteluri, cum arareori întâlnești, de la
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
portocaliu la ruginiu, aduse până la desăvârșire. Sunt peisaje de o frumusețe copleșitoare, divină, trezind în inima mea pacea, iubirea, liniștea, armonia. Această frumusețe este învăluită în parfumul Crizantemei Regale, o floare ale cărei splendori te cuceresc pentru totdeauna. Ca să înțeleg Simfonia toamnei, prietena mea, ca o bună cunoscătoare, mi-a ghidat pașii către parcurile și localitățile în care toamna devine oaspetele dorit și așteptat. Intenția ei este de ami arăta cum Natura transformă verdele copacilor în culori nebănuit de spectaculoase de la
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
fost lectura unor volume existente inclusiv în biblioteca facultății pe care o urma. În februarie 1959, la miez de noapte, după bunul lor obicei, doi securiști bat în ușa familiei Pavlovici și au somat să deschidă în numele poporului. Precum în Simfonia a V-a, bătăile în ușă ale celor doi mesageri ai infernului îi vor schimba pentru totdeauna destinul lui Florin Constantin Pavlovici. Nu altfel s-a întîmplat cu destinul a sute de mii de români în cei aproape cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
moi, nu ferme. Viitorul nu-i părea lui Cristi la fel de măreț precum cel al colegilor săi, deziluziile lui tot mai multe și mai apăsătoare nu se comparau cu visurile lor îndrăznețe ce pluteau în camera sărăcăcioasă de pe Plevnei precum o simfonie, și gândurile îi erau tot mai întunecate. Imaginea lui taică-su, ce îi venea tot mai des în minte, gândind că îl veghează din lumea cealaltă și că e tot mai dezamăgit, îl bloca. Îl sugruma de-a dreptul. Iar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
XX-lea. Prin el, arta țăranului român s-a Înscris În universalitate. Tot folclorul a fost sursa majoră de inspirație a lui George Enescu (1881-1955), cel mai de seamă muzician român, violonist, pianist, dirijor și compozitor. Enescu a compus rapsodii, simfonii și sonate, interpretate În Întreaga lume, dar care nu se pot desprinde de o tonalitate specific românească (numele Îi este Îndeobște apropiat de cel al ungurului Béla Bartók, la rândul lui autor al unei muzici „universale“, pe fond folcloric maghiar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
britanice de a depăși nivelul a trei etaje, precum și placarea cu piatră de Iudeea, care dă edificiilor publice și private aspectul de lejer bosaj și o aceeași culoare elegantă și plăcută, amintind parcă de cretă, la atingere. Dar impresia de simfonie, pe vreme bună și când nu bate vântul dinspre pustie hamsinul -, este dată de limpezimea aerului, un adevărat miracol. O jubilație aurie, o luminozitate intensă și voioasă învelește și escamotează atunci bulzii de un bun-gust îndoielnic. Aproape imediat ce ies din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de idealist și de bun. El e în pământ și privighetorile cântă iarăși la pârâul lui Faur. Nimic din el n-a mai rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire." E de presupus că Sadoveanu-poetul asistase la o simfonie, la dialogul privighetorilor cu luna: "Mergeam tăcuți, cu sufletele mișcate, spre ele. Ajunseserăm într-o roată de sălcii vechi lângă pârâul lui Faur. Apele parcă conteniseră, și chiar deasupra noastră, în streașina verde, o privighetoare cânta așa de puternic, încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
delegați. Cele cinci rânduri de loji, galeriile, parterul și amfiteatrul complet ocupate de spectatori. S-a deschis ședința (Komarov președinte). S-au citit rapoarte foarte aplaudate; au fost proclamați membri ai Academiei Stalin, Kalinin, Molotov și alții; s-a cântat simfonia "1812" de Ceaikovski. La ora 7, banchet la Hotel "Moscova". Am cunoscut un gazetar cu numele Ilie Constandinovschi, care a făcut liceul la Ismail, universitatea la București, gazetăria la "Adevărul". Acuma e gazetar la Moscova; scrie la "Isvestia". * La hotel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
natal, astăzi comuna Valea Viilor. Îmi zâmbea părintește ori de câte ori Îl salutam și uneori În pauze venea la mine și mă Întreba cum mă descurc. Răspunsul Îl cunoștea de la Ghiță Dimitriu. Pe maestrul George Enescu l-am văzut prima dată dirijând Simfonia a IV-a de Bethoven În 26 ianuarie 1946. “Mi-l Închipuiam tânăr și falnic ca un brad, un Făt-Frumos”, notam În jurnalul meu de adolescent. “În fața mea a apărut un bătrânel, gârbovit de victoriile obținute, un sfânt bizantin cu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
tabletă. În ultima lună a detașării, luna decembrie, a venit o iarnă cum n-am mai Întâlnit În viață. Zăpada ajungea la geamurile dormitorului nostru, situat la primul etaj al unei Stațiuni de Mașini și Tractoare (SMT). Crivățul cânta o simfonie cum nu mi-a fost dat să mai aud decât În filme. Deplasarea prin sat devenise imposibilă. La sosirea mea În Cogealac, colegii În repaus jucau table și beau molan, vinul negru țărănesc local, fiert și Îndulcit. După câteva zile
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de porumb și ovese, cu dumbrăvi pline de vietăți, se deștepta acum din somn și din sânul ei se înălța spre ceri prin ciripitul a mii de păseri, prin țârâitul a milioane de insecte, un concert de glasuri, o tainică simfonie, pentru a sărbători binefăcătoarea lumină ce se revarsă asupra pământului. Soarele, după ce a înveselit alte meleaguri, alte popoare, se ivea acum măreț la orizon într-un noian de raze de care parcă se aprinsese bolta cerului, iar pe firele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lină, drăgălașă, ademenitoare, dulce culcuș de sirene, care-ți deșteaptă doruri de tainice voluptăți, acum e iritată, dezlănțuită, turbată de parcă-ți prevestește sfârșitul lumii; și, necontenit, după capriciile ei îți sugerează alte gânduri, îți spune altă poveste, îți cântă altă simfonie. Răsăritul și asfințitul soarelui, lumina lunei, sclipitul stelelor, fosforescențile nopții produc pe luciul ei transparent adevărate feerii ce uimesc închipuirea. Frumoși sunt și munții cei mari cu formele lor fantastice, cu ghețarii, cu pădurile lor seculare, cu lacurile și cascadele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
gânditor cu ochii în farfurie, și nu vedeam nici oacheșele italience, nici diafanele englezoaice, nici binenutritele rusoaice, nici grațioasele pariziene, care vorbeau în jurul meu în limba lor și își comunicau impresiunile. Eram încă sub înrâurirea spectacolului ce mă uimise, a simfoniei de lumini ce colorase perspectiva Alpilor, lumini care îmi jucau încă în fundul ochilor. Eram ca clopotul, care după ce a sunat o dată, continuă încă multă vreme să vibreze pănă se stinge ultima ondulațiune. Apoi, după ce m-am sculat de la masă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a mai dat nimeni în petec cum s-a întâmplat la deschiderea ediției anterioare aplaudând când nu este cazul. Este drept că pe materialele tipărite aflate pe fiecare scaun la început era consemnat la subsolul primei pagini că între părțile simfoniei, când în mod curent dirijorul se află cu spatele, nu se aplaudă. Este și jenantă, dar și utilă această consemnare. După concertele orchestrei berlineze, evenimentele importante ale Festivalului au continuat cu excepționalul recital de orgă de la Ateneul Român, susținut de
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
pian și orchestră S.124 de Franz Liszt,a avut ca solist pe Ben Schoeman, înzestrat cu multă siguranță și dezinvoltură, s-a încadrat nivelului calitativ ridicat solicitat de dirijor. Pentru final, o foarte bună impresie a făcut și interpretarea Simfoniei nr. 7. în La Major op.82. de Ludwig van Beethoven. Excepțional a tălmăcit mesajul compozitorului distinsul dirijor, ceea ce ne-a făcut să regretăm că sa terminat parcă prea repede concertul. Motivez insistența cu care am descris mai atent evoluția
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
vioară și orchestra op. 25 de E. Chausson și Introducere și Rondo Capriccioso op. 28, ambele având ca solist pe Serghei Dogadin, căruia i s-ar cuveni un comentariu mai amplu pentru tehnica impunătoare și calitatea sunetului. Dar și tălmăcirea Simfoniei nr. 1 în re minor op. 13 de S. Rahmaninov a fost pentru mulți un unic prilej de a-l descoperi pe compozitor în toată măreția creației sale. Redutabila orchestră a dat o interpretare de zile mari unui opus ce
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
pentru mulți ceva obișnuit, dar claritatea și frumusețea temelor, precum și interpretarea cu vervă, într-un ambient sonor cu echilibru îngrijit de trecerea temelor cu măiestrie de la un grup de instrumente la altul, ne-a Ținut pironiți pe scaune datorită lungimii simfoniei până la impunătorul final. Dirijorul Vladimir Spivakov și solistul Serghei Dogadin Pentru faptul că cele mai importante manifestări au loc la sălile apropiate, mulți spectatori devin “sportivi”, alergând de la sală la sală. Însă punctul forte al Festivalului, care ne-a umplut
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
concertului la care s-au mai acordat și două bis-uri la insistențele publicului numeros care, spre stupefacția tuturor, a și gafat după prima parte a celei dintâi lucrări. Izbucnirea în aplauze, după primul respiro al orchestrei între părțile unei simfonii, este interzisă, dând o notă de neatenție și chiar ignoranță. De altfel, acest gest stânjenitor, frecvent la ediția precedentă, i-a determinat pe organizatori să dea în subsolul fluturașului care însoțește la fiecare spectacol Jurnalul Festivalului, tipărit de Ziarul Adevărul
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
invitații sunt deja recunoscuți ca artiști valoroși și li se deschide șansa participării. Valoarea tuturor este creditată anterior de către organizatorii care au anvergura cunoașterii celor înzestrați cu datele necesare unei asemenea manifestări de elită. Programul orchestrei ieșene a început cu Simfonia „Memorial” de Cornel Țăranu, dedicată “tuturor victimelor totalitarismului” și a fost interpretată cu dăruire, în prezența compozitorului aflat în sală, care la final a mers pe scenă să felicite întregul ansamblu pentru reușită. Filarmonica „Moldova” din Iași Compozitorul mărturisește că
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Țăranu, dedicată “tuturor victimelor totalitarismului” și a fost interpretată cu dăruire, în prezența compozitorului aflat în sală, care la final a mers pe scenă să felicite întregul ansamblu pentru reușită. Filarmonica „Moldova” din Iași Compozitorul mărturisește că mesajul tematic al simfoniei este “un omagiu adus tuturor celor care au suferit sau mai suferă, în diverse puncte ale globului, de pe urma unor regimuri totalitare”. Al doilea punct din program a fost Concertul pentru pian și orchestra op. 188, o lucrare compusă în 1997
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]