4,151 matches
-
dezvoltându-se interesele cognitive. Eșecurile și succesele repetate pot determina adevărate cotituri pentru învățare. Succesul are rezonanțe psihologice importante și anume îl face pe copil să conștientizeze strategiile utilizate. Trăirea succesului determină satisfacție, încredere, optimism, siguranță și o expansiune a sinelui. Succesele repetate creează copilului un statut privilegiat și îi sunt trecute cu vederea unele greșeli atât de colectiv cât și de învățător. Succesul este influențat și de dificultățile de adaptare, de capacitățile de care dispune elevul, de motivație. Cu cât
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
operativitatea și eficientizarea proiectelor profesionale. Toleranța, respectul reciproc trebuie să fie factori decisivi În intersectarea complexității identității sociale. Este dificil să discutăm despre complexitate socială, pentru că Începem să conștientizăm lucruri la care nu ne gândisem, să facem diverse conexiuni cu sinele nostru și al altor indivizi, să realizăm că uneori suntem nimic și alteori suntem totul În interiorul unui grup, din prisma preocupărilor și a frământărilor interioare. Știm că trebuie să ne facem treaba În egală masură, și În calitate de angajat, și În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Silvia – Oana DONDAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93105]
-
Este actul rațional care ,,a trecut prin proba Celuilalt,,7. Antropologul care gândește dialogal și-a asumat deja în propria-i conștiință- bogăția spirituală a întâlnirii a două sau mai multe culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește ,,experiență antropologică,, și are o importanță capitală în cercetarea de teren. Ca antropolog, tu atingi acel nivel rafinat al înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: ,, El gândea în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
relaționareă ale conduitelor de sancționare ale adulților (sancțiuni corecteă, admisibilitatea morală fațĂ de copii mai mici și mai mari, ideea de justiție, egalitate față de evaluarea vinovăției etc. 2.1.3. Caracteristici afective Mai ales nxietatea și mecanismele de apărare ale sinelui prezintă Înțeres. Anxietatea camuflatĂ poate duce la nervozitate, tulburări de somn, diverse ticuri, și chiar la fobia școlii, la inadaptare, panică etc. În viața școlară mică se formează Însă și stări afective numeroase legate de activitățile care se desfășoară În
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
și cronic, În care se include și comportamentul criminal; 3. Comportamentul agresiv ca expresie integrantă, nemijlocită a unei stări patologice, fie consecutivă unei afecțiuni neoropsihice preexistente, fie dobaâdită. Comportamentul agresiv este orientat nu numai În afara subiectului, ci și asupra sinelui. Și aici trebuie să diferențiem Între actele comportamentale autoagresive, forma cea mai gravă fiind suicidul și actele comportamentale care pot periclita sănătatea și echilibrul organismului (fumat, alcool, droguriă. Elementul esențial de diferențiere Îl reprezintă prezența intenției autodistructive. Accepția noastră pentru
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
propoziția conține cele mai semnificative cuvinte din istoria Americii și a democrației. Reprezintă standardul moral pe baza căruia SUA există. 28 John Locke (1632-1704), filosof al Iluminismului. Consideră libertatea ca esența existenței, explică implicațiile ei în contractul social și definește "sinele" ca pe o continuare a conștiinței. Participă la elaborarea Declarației de Independență a lui Thomas Jefferson. Iată un citat din Thomas Jefferson: "Consider că Bacon, Locke și Newton sunt cei mai mari trei oameni care au trăit vreodată, fără excepție
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Scrie A Treatise of Human Nature ("Un tratat despre natura umană"), în care descrie natura omului subjugat experienței, opusă raționalismului cartezian. Dorința, și nu rațiunea, guvernează omul. Rațiunea este sclava pasiunilor omului. Crede în existența ideilor înnăscute. Conceptul metafizic al sinelui este rezultatul unui mănunchi de senzații. Hume este un sentimentalist. Immanuel Kant apreciază filosofia lui Hume, care sprijină utilitarismul, logica pozitivă, concepțiile lui William James și științele cognitive. Einstein este un admirator al filosofiei empiriste a lui David Hume. 186
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dar și subiectului receptor). Astfel, Thomas trece dinspre psihosociologie și analiza mito-critică a imaginii la spectator și la memorarea de către el a aparițiilor vizuale. Fantasmatica, studiată de Lacan în relație cu fenomenul dereglării psihice, dar și cu "stadiul oglinzii" (descoperirea sinelui ca dublu), participă, ca imagine, la formarea și la de-formarea eu-lui (el crede că este locuit de o imagine și posedat de ea, în sens negativ sau pozitiv). Reprezentările sinelui compun în acest caz o "imagerie spéculaire" (Thomas 23
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fenomenul dereglării psihice, dar și cu "stadiul oglinzii" (descoperirea sinelui ca dublu), participă, ca imagine, la formarea și la de-formarea eu-lui (el crede că este locuit de o imagine și posedat de ea, în sens negativ sau pozitiv). Reprezentările sinelui compun în acest caz o "imagerie spéculaire" (Thomas 23); dar atunci când sinele devine conștient de sine însuși și iluzia speculară se destramă, se instalează mitologia armonioasă a dublului, a fratelui geamăn, a alter-ego-ului sau a celuilalt-asemănător. Reprezentarea, schemă de reproducere
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
participă, ca imagine, la formarea și la de-formarea eu-lui (el crede că este locuit de o imagine și posedat de ea, în sens negativ sau pozitiv). Reprezentările sinelui compun în acest caz o "imagerie spéculaire" (Thomas 23); dar atunci când sinele devine conștient de sine însuși și iluzia speculară se destramă, se instalează mitologia armonioasă a dublului, a fratelui geamăn, a alter-ego-ului sau a celuilalt-asemănător. Reprezentarea, schemă de reproducere a unei informații senzoriale sau intelective, posibilă cu ajutorul funcției imaginative mimetice, subiectivează
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
organizarea socială, viața politică și cultura a dus la un anumit voluntarism, pus în serviciul unui scop foarte ambițios: recucerirea tuturor domeniilor, cu o filosofie și cu norme noi (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 75). Exaltarea sinelui sub forma unei voințe de cunoaștere, de putere și de trăire deplină − gloria, ipostaza supremă a sinelui ideal spre care tinde fanatic noul erou - devine modalitatea prin care individul este chemat să se înscrie în comunitate. Principiul reintegrării este fundamental
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
foarte ambițios: recucerirea tuturor domeniilor, cu o filosofie și cu norme noi (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 75). Exaltarea sinelui sub forma unei voințe de cunoaștere, de putere și de trăire deplină − gloria, ipostaza supremă a sinelui ideal spre care tinde fanatic noul erou - devine modalitatea prin care individul este chemat să se înscrie în comunitate. Principiul reintegrării este fundamental pentru mișcarea de idei suprapusă perioadei baroce. Împotriva diversității armonioase a renașterii, barocul susține un destin colectiv
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și la nivelul atitudinilor colective și (poate) mai ales al viziunilor - numitori comuni ai epocilor "premoderne", dar post-medievale. Johhanes Eckhart e doar un exemplu de gândire care refuză să urmeze traseul descensional al "acreditării" umanului, de la divin, prin imagine, către sinele penitent, și care propune în schimb o filosofie propedeutică a aceleiași imagini, prin care ființa tinde, fără mediant, către adevărul și valoarea absolute. Derivată din ea, poetica europeană a privirii, fie că e însoțită de cunoașterea fototropică renascentistă, fie că
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
logico-lingvistică și funcțional precum o rețea deschisă, nu este "imaginarul" unei comunități, dintr-o perioadă dată, ci suportul său pentru memorare. Către una din ipostazieri, cea medieval-ortodoxă, vom merge mai departe. Absorbirea de către sistemul imaginarului a formelor de reprezentare a sinelui și a alterității îi dovedește forța și remarcabila capacitate de simbolizare. Lume internă a mentalului colectiv în care se proiectează imaginea "prismatică" (descrisă de Wunenburger) - zonă de intersecție a reprezentării senzoriale cu reprezentarea intelectivă și cu cea creativă, imaginarul rămâne
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
decât cel din perioada centralizatoare a secolului XVI, scrie ca un ortodox conservator: Domnul, ori bun, ori rău, la toate primejdiile feritu trebuiește, că oricum este, de la Dumnezău este. (43-44) Mult mai unitară, dar și mai stereotipă în reprezentări ale sinelui, atât în manifestările "artei" religioase, cât și în spațiul public (pentru care problema comportă o discuție aparte) și în viața privată, societatea românească a reușit totuși să configureze, într-o cultură predominant orală și cu o mentalitate tributară dogmei ortodoxe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prispă (loc mai înalt) sau chiar marginea drumului. În simbologia domus-ului, ușa reprezintă granița între lumea închisă și ocrotitoare și exteriorul amenințător, necunoscut, dar separă și camerele, cu funcțiile lor bine delimitate, în timp ce podul este un spațiu al întâlnirii cu sinele ascuns (ideal) sau cu rămășițele trecutului, iar pivnița duce către lumea misterelor (mai târziu, la Mircea Eliade, comentarii științifice detaliate, dar și proză fantastică pe această temă). Iată, pe verticală și pe orizontală, formele simbolice ale spațiului familial și principalele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
diferite în comunicare, în cunoaștere, în exercitarea puterii, dar și în procesul colectiv de memorare. Din perspectiva creștinismului, Geneza reprezintă și punctul din care simbolurile receptacolului-casă se diversifică, în sensul instaurării unei noi tensiuni ontologice între individul supus greșelii și sinele său, veșnic căutător de odihnă, împăcat doar în credință: Nu auzi trupul, lumea și pre diavolul strigându-te/Și în fără fundul iadului a te munci ducându-te,/Ce pe Hristos, auzi, pe Domnul și Mântuitorul tău,/ Și cu drag
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
etapă de "recuperare terapeutică" după confruntările cu limitele propriei existențe și după ce acesta își înțelege condiția tragică a destinului, dată de statutul de ființă vulnerabilă și falibilă (cum o văd deopotrivă Emmanuel Levinas și Paul Ricœur). Imaginea surprinde atât "chipul" Sinelui, cât și pe cel al alterității sale; uneori, ea este doar o interogație metafizică, alteori este chiar răspunsul căutat. Instinctul de apărare al ființei în fața imaginilor multiplicate (incontrolabil și amenințător) ale celuilalt și ale propriului sine a provocat adesea mișcări
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginația și inspirația funcționează în relație interdependentă. Dimensiunea ontologică a imaginației prevede și o interpretare dinspre opera de artă spre imaginație. Astfel, prin prisma artei funcția imaginației este de a stabili o conexiune între individ și cosmos. După Blake 16, sinele poate scăpa reprezentărilor schematice și emoțiilor superficiale prin folosirea unui trop specific imaginației: prosopopeia 17. Romantismul consideră, de asemenea, lumea imaginarului singura capabilă să evidențieze sensibilul și pasiunea, eul creativ putând căpăta realitate noumenală doar prin imaginație. La nivel estetic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
modelăm propriul copil după acest exemplu, avem cele mai mari șanse că rezultatul să ne dezamăgească într-o bună zi. A-i cere copilului tău să devină că altul, inseamna a-l priva de o identitate, a-i refuză dezvoltarea sinelui. ,,Să fie cel mai bun!” Pentru orice părinte acesta este un motiv de bucurie. Copilul ar putea fi un ,,savant în devenire,, , dar nici pe departe nu trebuie să ne pripim a-l consideră ,,un mic geniu,,. Nu aceasta este
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Irina Morăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93080]
-
sunt inegale și trec sub tăcere aspectele lui cele mai întunecate. în starea actuală a cunoștințelor noastre, este totuși posibilă reperarea câtorva trăsături personale principale, și ele se combină în mod diferit, în funcție de diferitele momente: o foarte puternică afirmare a sinelui, dublată de o neîncredere universală în ceilalți, inclusiv în cei mai apropiați; un gust pronunțat pentru toate plăcerile fizice, inclusiv sportive; un remarcabil simț al folosinței timpului, a spațiului și a oamenilor; o mare apetență nu atât pentru exercitarea puterii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în vederea poziționării organizației din care face parte față de toate aceste organisme; poziționarea corectă asigură încrederea membrilor organizației, adică „lubrifiantul care face ca organizația să funcționeze”, „adezivul care menține integritatea organizațională”. În fine, cea de a patra strategie - dezvoltarea creatoare a sinelui - readuce în prim‑plan unele calități personale ale liderului dintre care esențiale sunt respectul de sine pozitiv, capacitatea de alegere a scopurilor pozitive și de centrare pe ele - ambele putând fi învățate în contextele organizaționale prin intermediul a ceea ce în literatura
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și subordonații inhibați (liderul face ceea ce altora le este teamă să facă, dezinhibându‑i astfel pe subordonați care, la rândul lor se lansează în activitate); 8. liderul erou și subordonații turmentați de pulsiuni indezirabile, dar dorind să rămână fideli idealului sinelui lor (liderul este admirat pentru curajul său și insufl\ curaj subordonaților săi pentru a realiza idealul său); 9. liderul care este un exemplu negativ și subordonații care doresc să se debaraseze de conștiința morală sau de valorile convenționale, dar care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ar putea chiar să fie netestabilă. Limitată Companiile nu pot modifica (sau o pot face foarte puțin) starea fiziologică a angajaților lor și din punct de vedere etic ar putea fi împiedicați să facă acest lucru. Teoria comparării interpersonale Compararea sinelui cu ceilalți în sistemul social pentru a produce sentimentele de satisfacție. Mixt Unii autori consideră că modul în care oamenii se autopercep depinde de modul în care îi percep pe ceilalți. Limitată Companiile ar trebui să angajeze oameni veseli, care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
problematicii negocierii de cea a identității sociale nu este gratuită, ci perfect plauzibilă. Faptul că cele mai multe teorii ale negocierii susțin preocuparea duală pentru sine și pentru ceilalți este în acord cu punctul de vedere al teoriei identității sociale și categorizării sinelui, care stipulează caracterul determinant al sinelui în raport cu acțiunea socială și condiționarea naturii acestei acțiuni de natura relației dintre sine și ceilalți (Tajfel, Turner, 1979). Un asemenea punct de vedere a permis ca o serie de idei din teoria identității sociale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]