6,584 matches
-
flexiunea în interiorul numeralului. 4.2. Acordul participiului adjectival (sau al adjectivului) 4.2.1. În limba română actuală a fost constatată tendința de pierdere a acordului în caz la genitiv-dativ al adjectivului și participiului adjectival care determină un substantiv feminin singular (având o formă diferită de cea de nominativ), mai ales în situațiile în care adjectivul nu stă lângă substantivul pe care îl determină (Avram 1997: 360−361). Fenomenul privește în primul rând participiul (cf. Gruiță 2006: 171-174). Exemplele din corpusul
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
a adjectivului pronominal de întărire (vezi Iordan, Guțu Romalo, Niculescu 1967: 132−133). Acesta este folosit din ce în ce mai puțin și formele apar aleatoriu, din cauza dificultății de realizare a acordului (cu desinența interioară formei compuse); a fost totuși înregistrat mai ales femininul singular, în folosire adverbială, de focalizator: însăși materialele (B1 TV, 28.X.2007), însăși faptul că... (N24, 10.III.2008). Dificultățile de flexiune internă și insistența acțiunilor de cultivare a limbii asupra formelor din paradigmă au favorizat, așa cum s-a observat
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
focalizant chiar)19. 4.4. Acordul morfemului a (al) Reluarea anaforică a unui substantiv prin articolul sau pronumele semiindependent al nu se supune întotdeauna regulilor de acord în gen și număr. În situațiile în care se folosește forma de feminin singular a, chiar dacă centrul este masculin, neutru sau/și plural, explicația ar putea fi o extindere a uzului vechi și regional (a invariabil, cf. GA I : 105); e însă foarte posibil să fie vorba doar de nesiguranță în realizarea acordului, de
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
un (aparent) dezacord pot conduce mai multe cauze. În materialul cercetat sunt destul de rare cazurile în care dezacordul e cu mare probabilitate doar manifestarea normei dialectale muntenești, sancționate cu severitate de norma literară (folosirea formei de persoana a III-a singular omonime cu persoana a III-a plural, cf. GALR II: 375): arbitrii au avut câteva decizii care a ridicat sala în picioare (TVR 1, 7.III.2008). 5.1. Mai ales în comunicarea orală, subiectul multiplu este adesea conceput ca
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
care a ridicat sala în picioare (TVR 1, 7.III.2008). 5.1. Mai ales în comunicarea orală, subiectul multiplu este adesea conceput ca formând o unitate semantică (un "bloc" semantic, cf. GALR II: 387), ceea ce determină utilizarea verbului la singular: Domnul Traian Băsescu și corul lui de cântăreți n-a explicat... (Antena 3, 23.X.2007); Traficul, vremea, ploaia i-a împiedicat deocamdată să... (B1 TV, 15.XI.2007); Harghita și Covasna s-a situat printre... (B1 TV, 25.XI
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
cântăreți n-a explicat... (Antena 3, 23.X.2007); Traficul, vremea, ploaia i-a împiedicat deocamdată să... (B1 TV, 15.XI.2007); Harghita și Covasna s-a situat printre... (B1 TV, 25.XI.2007); efortul și succesul dumneavoastră e aproape singular (TVR Cultural, 6.III.2008). Când subiectul multiplu este postpus, cauzei de mai sus i se adaugă faptul că mesajul este rostit pe măsură ce este conceput mental, iar elementele care compun subiectul multiplu sunt adăugate treptat: li s-a promis succes
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
acordului prin atracție (cu cel mai apropiat element). 5.2. Destul de frecvent este dezacordul dintre predicat și subiectul exprimat printr-un pronume relativ, atunci când: a) relativul reia un substantiv la plural dintr-o construcție partitivă, iar acordul se face cu singularul din regentă (regentul grupului partitiv): Domnul Bote face parte dintre acei parlamentari care (...) locuiește la hotel (B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe față adevărul (Național TV, 25.X.2007); una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
În aceste situații, în GALR II: 379 se recomandă acordul gramatical, dar se admite faptul că și acordul după înțeles e frecvent în limba literară. 24 În GALR I: 274, se arată că interogativul cine "apare doar în contexte de singular masculin". Totuși, și în ciuda regulii reafirmate, Graur (1968: 346) constata deja o înmulțire a construcțiilor cu cine subiect și verbul la plural. 25 Vezi, în acest volum, Stan, p. 26 Vulpe 1975 (în 2004: 334−336) afirmă că invariabilitatea relativului
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
Înțelepciune de grădină) 1.Explică folosirea apostrofului în poezie. 2.Scrie sinonimele cuvintelor: taină, pecete. 3. Transcrie un cuvânt derivat și unul compus. 4.Evidențiază rolul stilistic al verbelor la modul conjunctiv. 5.Motivează folosirea persoanei a II-a, numărul singular. 6.Notează două motive poetice prezente în text. 7.Precizează rima și măsura primei strofe. 8.Menționează două figuri de stil existente în versul: Ce ne-nvață pomul sfânt? 9. Argumentează, prin două trăsături, încadrarea textului în modernism. Barem de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Harold Wilson, președintele Franței, Charles de Gaulle, și cel al Statelor Unite, Richard Nixon. După o vizită în China și Coreea de Nord, Ceaușescu pune capăt în iulie 1971, prin celebrele teze, perioadei de liberalizare, trecând la o restalinizare a României cu totul singulară printre țările din Est. (Informații selectate din lucrările : K. Treptow [ed.], A History of Romania, The Center for Romanian Studies, Iași, 1997 ; Florin Constantiniu, O istorie sin‑ ceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002 ; Dennis Deletant, România sub
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
asigure în primul rând fluența naturală a întâmplărilor care întruchipează declinul societății ceaușiste. Nu există mișcări gratuite de aparat, efecte speciale de amorul artei, coloană sonoră sofisticată - singurul element nondiegetic în Croaziera este cântecul auzit sporadic al Violetei Ciomârtan, cu singulara ei voce copilărească. Pița, în schimb, intervine vizibil și masiv în fluxul narativ. Tot felul de „simboale” tarkovskistoide cutreieră ecranul, calul mergând liber pe șosea, poarta barocă în plin câmp, tunelul acvatic înecat în vegetație în care se refugiază, exasperat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Formarea sintagmelor: de ce cad unele în desuetudine În toate limbile romanice, factorul "politețe" influențează sistemul pronumelor alocutive: forma tu este înlocuită de o alta din paradigma pronominală, fie de pluralul persoanei a II-a, ca în franceză (vous), fie de singularul persoanei a treia, precum în italiană (lei). Studiul cercetătorilor Roger Brown și Albert Gilman conține și câteva explicații istorice ale originii acestui fenomen 19. Primele atestări din latină datează din secolul al IV-lea, când vos începe să fie folosit
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
2007) apare numai pe forumul acestei instituții, așadar într-un spațiu în care principiile pragmatice nu mai sunt respectate. Locuțiunile pronominale de tipul Măria Ta, Majestatea Voastră ilustrează problema T/V în același fel. Formulele vechi conțin adjective posesive indicând singularul persoanei a II-a: Măria Ta, Luminăția Ta. Compusele din perioada mai recentă, în care intră și un neologism - Alteța Voastră, Excelența Voastră, Eminența Voastră, Majestatea Voastră -, preferă adjectivul vostru/voastră, ceea ce demonstrează că folosirea formei V pentru o singură persoană
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
dată mult mai recentă decât în franceză, spre exemplu, și poate fi pusă pe seama influenței limbilor romanice. Schimbarea se va fi produs în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu apariția unui nou uz al formei dumneavoastră, pentru singular. În 1881, Ion Ghica i se adresa Regelui Carol I Maiestatea ta nu este numai un fericit soldat... (ap. Ziua), în vreme ce Alecsandri folosea altă formă: Dee-mi voie Maiestatea Voastră... (Alecsandri, 271). Influența limbilor romanice a fost decisivă nu numai în
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
un fericit soldat... (ap. Ziua), în vreme ce Alecsandri folosea altă formă: Dee-mi voie Maiestatea Voastră... (Alecsandri, 271). Influența limbilor romanice a fost decisivă nu numai în schimbarea componenței sintagmei, ci și în privința acordului, după cum se va vedea mai jos. Din cauza excluderii singularului persoanei a II-a din zona politeții, toate sintagmele folosite în spațiul public preferă posesivul vostru/voastră. Chiar și formulele care cândva se fixaseră în forma cu tău/ta au suferit schimbarea: a se compara Nu mai umbla și sfinția
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
aparte în cadrul formulelor de adresare, delimitat de caracterul oficial, emfatic, chiar protocolar. Caracteristicile lor pragmatice le influențează structura internă și comportamentul sintactic, creând posibilitatea unor interpretări diferite ale statutului. Construcțiile mai vechi, care conțin posesivul la persoana a II-a singular, sunt restrânse astăzi la texte cu iz arhaic sau la glume și ironii. De când pluralul și-a adjudecat teritoriul politeții, sub model străin, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, singularul a devenit neproductiv. Restrângerea uzului la
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
posesivul la persoana a II-a singular, sunt restrânse astăzi la texte cu iz arhaic sau la glume și ironii. De când pluralul și-a adjudecat teritoriul politeții, sub model străin, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, singularul a devenit neproductiv. Restrângerea uzului la contexte protocolare face ca sistemul acestor locuțiuni să fie opac majorității vorbitorilor, de aceea este necesară o clarificare a alocutorilor indicați prin fiecare sintagmă. Tot un model străin de exprimare a acelorași funcții pragmatice
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
luni la temperaturi de +4...+5 °C. Înainte de utilizare, culturile liofilizate trebuie reactivate pentru creșterea vitalității (conținutul unei fiole se amestecă cu 200 cm3 lapte pasteurizat și răcit, după care se termostatează la temperatura indicată). Culturile pure stoc pot fi singulare (formate din una sau mai multe tulpini ale aceleiași specii) sau mixte (specii bacteriene diferite). După reactivare, din cultura pură stoc (lichidă/liofilizată) se obțin, succesiv, alte 3 tipuri de cultură: primară, secundară și terțiară (fig. 1). 2. Cultura primară
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
serie de astfel de adjective nume de culori, rezultatele fiind următoarele: ● alb-murdar: 58 de utilizări; când este variabil numai primul element, albe-murdar: 1; când variază numai al doilea element, alb-murdare: 20; variază ambele elemente, albe-murdare: 4; ● roșu-albăstrui (în context feminin, singular): 39; când variază numai primul element, roșie-albăstrui: 11; variază numai al doilea element, roșu-albăstruie: 22, roșu-albăstrie: 1, roș-albăstruie: 1; variază ambele elemente, roșie-albăstrie: 2; roșie-albăstruie: 5; ● galben-pai: 63; variază numai primul element, galbene-pai: 12; ● roșu-carmin: 76; variază numai primul element
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
anumite forme în detrimentul altora. Observațiile pe care le vom face au în vedere raportul dintre formele demonstrative simple și cele compuse, frecvența formelor flexionate, raportul dintre adjectivele postpuse și cele antepuse. 2.1. Pronumele demonstrative de apropiere Cazul Masculin Feminin singular Plural singular plural N = Ac ăsta = 58 acesta = 9 ăștia = 33 aceștia = 2 asta = 250 aceasta = 14 astea = 56 acestea = 10 G = D ăstuia = 0 ăstora = 0 ăsteia = 0 ăstora = 0 G = D acestuia = 1 acestora = 0 acesteia =1 acestora
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
în detrimentul altora. Observațiile pe care le vom face au în vedere raportul dintre formele demonstrative simple și cele compuse, frecvența formelor flexionate, raportul dintre adjectivele postpuse și cele antepuse. 2.1. Pronumele demonstrative de apropiere Cazul Masculin Feminin singular Plural singular plural N = Ac ăsta = 58 acesta = 9 ăștia = 33 aceștia = 2 asta = 250 aceasta = 14 astea = 56 acestea = 10 G = D ăstuia = 0 ăstora = 0 ăsteia = 0 ăstora = 0 G = D acestuia = 1 acestora = 0 acesteia =1 acestora =0 Ca
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
demontat pe Barcelona, îi demonta și p-ăstea (CLR) Șî-n condițiile ăstea greu di crezut cî-l mai lasî la fotbal (CLR) constantele ăstea fundamentale care guvernează esența și care sunt câteva (IV). 2.2. Adjectivele demonstrative de apropiere Cazul Masculin singular postpus singular antepus plural postpus plural antepus N=Ac ăsta = 65 acesta = 24 *ăst5 acest = 84 ăștia = 12 aceștia = 0 *ăști acești = 5 G=D ăstuia = 0 acestuia = 0 *ăstui acestui =14 ăstora = 1 acestora = 0 *ăstor acestor = 5 Cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
Barcelona, îi demonta și p-ăstea (CLR) Șî-n condițiile ăstea greu di crezut cî-l mai lasî la fotbal (CLR) constantele ăstea fundamentale care guvernează esența și care sunt câteva (IV). 2.2. Adjectivele demonstrative de apropiere Cazul Masculin singular postpus singular antepus plural postpus plural antepus N=Ac ăsta = 65 acesta = 24 *ăst5 acest = 84 ăștia = 12 aceștia = 0 *ăști acești = 5 G=D ăstuia = 0 acestuia = 0 *ăstui acestui =14 ăstora = 1 acestora = 0 *ăstor acestor = 5 Cazul Feminin singular
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
singular antepus plural postpus plural antepus N=Ac ăsta = 65 acesta = 24 *ăst5 acest = 84 ăștia = 12 aceștia = 0 *ăști acești = 5 G=D ăstuia = 0 acestuia = 0 *ăstui acestui =14 ăstora = 1 acestora = 0 *ăstor acestor = 5 Cazul Feminin singular postpus singular antepus plural postpus plural antepus N=Ac asta =92 aceasta = 14 astă (în compuse) această = 120 astea = 38 acestea = 10 *aste aceste = 51 G=D ăsteia = 0 acesteia = 0 *ăstei acestei = 26 ăstora = 1 acestora = 1 *ăstor acestor
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
plural postpus plural antepus N=Ac ăsta = 65 acesta = 24 *ăst5 acest = 84 ăștia = 12 aceștia = 0 *ăști acești = 5 G=D ăstuia = 0 acestuia = 0 *ăstui acestui =14 ăstora = 1 acestora = 0 *ăstor acestor = 5 Cazul Feminin singular postpus singular antepus plural postpus plural antepus N=Ac asta =92 aceasta = 14 astă (în compuse) această = 120 astea = 38 acestea = 10 *aste aceste = 51 G=D ăsteia = 0 acesteia = 0 *ăstei acestei = 26 ăstora = 1 acestora = 1 *ăstor acestor = 3 Tendințele
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]