3,912 matches
-
este inutil. Precauta, am schimbat rapid subiectul, apoi am ieșit puțin afară să iau aer. Era o noapte blândă și vântul adia ușor. Undeva, în depărtare, se auzea un cântec de cucuvea care ma neliniștea. Noaptea era adâncă, înaltă și sinistra parcă. Lăură începu să mediteze la ceea ce avea de făcut. SUB CEDRII LIBANULUI Dacă pentru el vizită la Beirut era doar o stranie aventură și se comportă foarte calm, Lăură se simțea puțin ,,presată", fiind din ce in ce mai obsedată de ideea ,,misiunii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
avu puterea să-și arunce pentru ultima oară ochii prin fereastră trenului. El stătea acolo în mașina și plângea în hohote că și dansa...Îi făcu discret semn cu mâna, îi trimise câteva bezele și cu un fluierat prelung și sinistru trenul scrâșni nervos din rotile sale și porni târziu în noapte către necunoscut... LA TREABĂ! În zori, trenul șiroia unduind că un Harper gâfâind obosit printre coline. Lăură ațipise puțin, iar acum privea curioasă pe fereastră. Observa cum fâșia frontierei
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
fost cel care a lichidat independența țării sale de origine Georgia și a inclus-o, manu militari, în colosul sovietic. Tot el este răspunzător de moartea celor aproximativ 400000 de georgieni suprimați din motive politice între 1921 și 1953. În sinistra sa "operă" nu numai la nivelul Georgiei, ci al întregii Uniuni Sovietice el a avut alături un alt georgian, Lavrenti Beria, care a fost, de altfel, executat imediat după moartea "tătucului". Georgienii n-au uitat și n-au iertat imediat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și cauza care a determinat... decesul. Negru pe alb, stă scris că moartea lui Alexandru Malin Tăcu a survenit dintr-o cauza necunoscută. Apropiații povestesc că În noaptea respectivă, ca Într-o piesă absurdă, mașina salvării a bântuit pe străzile sinistre ale orașului, navigând de la un cartier la altul. Inexplicabilă lipsa de receptivitate a cadrelor medicale nu poate fi pusă doar pe seama neglijentei sau a rutinei. Poate că tainicul telefon a funcționat de mai multe ori. Apelul s-a dovedit a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a fost lungă sa carieră de activist al pecereului, grațiindu-și ortacul. Așa se face că supranumele „bunicuța”, care pare mai degrabă un alint pentru vârsta venerabila a școlitului moscovit e de fapt un nume de cod pentru cel mai sinistru personaj al istoriei românești contemporane. Odioasa lui venire și menținere la putere vreme de trei mandate a așezat România În coadă Europei, iar năvălirea complicilor săi În București a trimis-o direct În Evul Mediu. Sub sceptrul sau roșu au
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de viața românilor?! Trăiesc În impul”, Liviu Antonesei argumenteaz și domnia sa În „Sarcofagul de hartie” la 6 iunie Vestea bună este că d-l Iliescu, păpușarul celui dintâi și autorul moral al recentei eliberări, este cercetat penal În dosarul „Mineriada”. Sinistru este că eliberarea purtătorului de lampas și de limpede „mesaj prezidențial” s-a petrecut exact pe 15 iunie când comemoram 15 ani de la evenimentul ce ne-a aruncat undeva Între bolșevism și „nou ev mediu”. Cu acest prilej, televiziunile au
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
intrat în săli un singur film, Legendă vie/I Am Legend. Merită văzut, chiar dacă din a doua jumătate o ia pe autostradă, devenind un amestec de SF cu thriller și horror, al cărui ingredient principal sunt niște monștri care urlă sinistru și fug repede, umplând povestea de derizoriu (nu înainte ca finalul apoteotic să salveze omenirea). Ecranizare a cărții lui Richard Matheson din 1954, carte care a mai fost transpusă de două ori, în 1964 și 1971 (avându-i ca protagoniști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
espus/ La trăsnetul de moarte ce fulgeră de sus. Ovidiu preferă însă să ofere o ultimă petrecere la el acasă, ca probă de cruntă disperare, cu gândul ca cea de pe urmă noapte a lui la Roma să marcheze o epohă sinistră de falsă veselie. Poetul își dă seama că e condamnat la dispariție fizică și că doar opera lui are șansa de a se sustrage sentinței : E un decret de moarte, o știu, sunt pregătit./ Fie !... a mea cenușă de-acum
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
înfruptat din alba/ Lumină a lumii, te-a încărcat de daruri/ Să-ți dea și viața lui ! (I, p. 201). Sosiți într-un alai lugubru cu apariții desprinse parcă dintr-un Trionfo della Morte, orbul, ologul și paraliticul - trei momâi sinistre, spectre infernale (I, p. 196) - refuză să-și vândă viața lui Admetos, căci, oricât de nenorocită ar fi condiția lor, încă prețuiesc lumina dulce a soarelui (I, p. 198). Alkestis vine în întâmpinarea lui Admet, căutându-l peste tot cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că "lunca domnească din Moeciu se cheamă așa, pentru că oastea lui Țepeș și-a făcut tabăra acolo". Poate așa s-a speculat și în crearea legendei, devenită celebră, că "Vlad Dracu ar fi locuit în castelul Bran", că Dracula, eroul sinistru al scriitorului englez, Bram Stoker ar fi voevodul valah, că liniștita cetate brăneană ar fi fost un cuib al vampirilor. În fapt imaginația bolnavă a părintelui vampirilor, un irlandez din Dublin, regizor de teatru, care avea în ascendența sa și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
și a fost frustrată de multe animale, ca să nu punem la socoteală toate daunele lăsate de ocupanți. Acestea, însă, au însemnat mai puțin decât perioada postbelică, mai ales a anilor 1948-1960, când viața economică a satului a cunoscut cea mai sinistră decădere, datorită impozitelor (cotelor, cum erau numite) înrobitoare, secetei distrugătoare, și, mai ales, a deteriorării la maximum a relațiilor interumane. "Cotele" erau sinistre, crescătorului de animale i se luau animalele tinere, laptele, brânza, lâna, la prețuri simbolice, iar pentru animalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
decât perioada postbelică, mai ales a anilor 1948-1960, când viața economică a satului a cunoscut cea mai sinistră decădere, datorită impozitelor (cotelor, cum erau numite) înrobitoare, secetei distrugătoare, și, mai ales, a deteriorării la maximum a relațiilor interumane. "Cotele" erau sinistre, crescătorului de animale i se luau animalele tinere, laptele, brânza, lâna, la prețuri simbolice, iar pentru animalele ce îi rămâneau plătea taxe, care-i obligau, practic, la vânzarea către stat a acelor animale. Neoficial, se spunea că produsele luau drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
demnitari județeni de mâna a doua, oricum nu toți foarte curați, chiar și un "om de afaceri" ne -a pricopsit cu un kitch-monstru de un bicolor violent, care mai apoi a locuit mai mult în pușcărie decât în opera lui sinistră, acum vândută, probabil, unei persoane distinse și destul de sărmane. O prezență benefică a fost și sperăm să fie, în continuare, a unor persoane de bună condiție, cu sentimente nobile, care s-au implicat în preocupările satului și au venit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
la acțiuni de anvergură împotriva mișcării de rezistență. Lupta împotriva celei de a doua categorii, francmasoni, comuniști, evrei și alți reprezentanți ai "raselor inferioare" cum Europa în octombrie 1942 sînt țiganii, este în principal sarcina SS-ului, a cărui ocupație sinistră a fost totuși înlesnită și sprijinită de autoritățile unor țări ocupate. Această "luptă" culminează cu masacrul populațiilor slave din Europa de Est (polonezi, ruși) și mai ales cu monstruoasa "soluție finală a problemei evreilor", adică exterminarea populațiilor de religie israelită începută în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
utilizînd un discurs adresat rațiunii; doctrina Reagan și cultura media funcționează, după părerea mea, într-un mod similar). Seria de mesaje de la începutul filmului, prin montajul de scene și imagini, stabilește etosul filmului. Pe măsură ce mesajele defilează pe ecran, o muzică sinistră însoțește cadrul peisagistic pe care se profilează siluete mișcîndu-se lent prin zorile cețoase. Imaginile oamenilor apar însoțite apoi de cele ale avioanelor, iar muzica devine mai ritmată, într-un colaj sonor bogat, format prin adăugarea zgomotului de motoare și mesajelor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Grigore Dianu, redactor la Românul și alții. Corpul lui Rosetti a fost învelit în două exemplare din Românul, tipărite pe mătase albă și deasupra o cunună alcătuită din condeie de fier aurit. Apoi bulgării de pământ încep să cadă, huruind sinistru deasupra aceluia care - după cum a spus Bibicescu în cuvântarea sa: „Deși mort, va fi nemuritor“. La 13 mai vine știrea telegrafică care anunță moartea la Paris a marelui Victor Hugo. La Teatrul Național se face întâia încercare cu luminatul electric
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
umplut până la ul timul colțișor al tribunei lor, se revarsă pretutindeni, până și în tribuna presei. Aerul este greu respirabil. În sfârșit, ședința se deschide. Dar conul Mihalache nu a venit. Ce să fie? Nu cumva este iarăși trădare? Zgomotele sinistre încep să circule. Ca întotdeauna se găsesc, și de astă dată, oameni bine informați cari afirmă cum că conul Mihalache s-a aranjat cu Ion Brătianu. Deci interpelarea nu se va face. Minutele de enervare trec încet. La biurou, secretarii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
-i sprijinul. Telegrama sfârșea cu vorbele: „Deoarece Rusia mi-a dat coroana, sunt gata să o încredințez în mâinile suveranului ei“. Iar țarul i-a răspuns: „Am primit telegrama alteței voastre. Nu pot aproba reîntoarcerea voastră în Bulgaria, prevăzând urmările sinistre pe care le poate atrage pentru Bulgaria deja atât de încercată“ etc. etc. Așadar, țarul Rusiei nu primea ca principele de Battenberg să rămână pe tronul Bulgariei, iar Germania și Austro-Ungaria au fost nevoite să-l părăsească, spre a împiedica
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
e în zadar. Nu mai știu cine l-o fi scăpat din aventură. Dar un foc de pușcă răsună! Toată lumea din curte se repede către ușa de intrare a Camerei! Fac ca toată lumea și alerg. În drum, aud un zvon sinistru. — L-au omorât pe Fleva! Mă apropii de intrarea Camerei și văd un om întins, dar nu erea Fleva. După figură, mi s-a părut că erea deputatul liberal din Giurgiu, Vasile Epurescu. În realitate, erea un ușier. Nenorocitul căzuse
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
său de la 15 aprilie: „D-l prefect de poliție știe ce s-a petrecut astă-noapte la d. Ion Brătianu? Ni se semnalează că toată noaptea a fost o neîncetată intrare și ieșire de la d. Ion Brătianu. Ce mai plănuiește acest sinistru bătrân? Sperăm că poliția va fi cu ochii deschiși!“ Nici n-au apucat bine să atingă puterea și vechii conservatori cer intervenția poliției împotriva opoziției. Ziarul francez, care timp de atâția ani se arătase campionul tutulor libertăților, acum cere poliției
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Dealul Mitropoliei, strada Bibescu-Vodă, ceea ce e azi Bulevardul Maria - porțiunea dintre cheiul Dâmboviței și strada Bibescu-Vodă, deoarece Bulevardul Maria cu acest nume nu exista încă - halele, cheiul Dâmboviței gemeau de lume. Agitația se prelungea până în Calea Victoriei. Tot felul de zvonuri sinistre circulau, se vorbea de numeroase arestări, se vorbea de stare de asediu și altele. Gendarmii călări și alte numeroase trupe patrulau și circulau pe toate stradele. Cavaleria șarjă pe cheiul Dâmboviței și pe strada Bibescu Vodă. Către seară toată lumea se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mult decât oricând, este constatat că izvorul tuturor relelor, omul care comite abuzuri și permite guvernului să facă totul este Regele. El este samsarul tuturor trădărilor intereselor naționale, el este sufletul blestemat al regimului ce ne guvernează. Călătoriile acestui om sinistru sunt totdeauna fatale țării, totdeauna el vine aducând în poalele mantiei sale de ulan, umilința și înjosirea. Fiecare își aduce aminte că acum patru ani Regele a îngenunchiat țara Austriei; după serbarea inaugurării statuii lui ștefan cel Mare el s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
geantă grea, albastră și destul de deranjantă după mine. Ploaia devenea din ce în ce mai deprimantă: chipul cerului devenea tot mai posomorât... Am ajuns în holul de unde plecasem. Masa, scaunele și televizorul erau în același loc, în aceeași stare de tristețe, în același semiîntuneric sinistru totul în ton (cenușiu) cu vremea lacustrelor bacoviene (la fel ca starea mea interioară ). La un moment dat, pe neașteptate, am tresărit la auzul strigătului percutant, de chemare, cei drept cam scârțâit, al unei asistente simpatice: ,,domnule... intră!’’ Am urmat
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
amintiri, dar mai dureroasă a fost pierderea întregii colecțiuni botanice a doctorului Brândză. Dimineața, profesorul era pe trotuar, plângând ca un copil când și-a dat seama că rodul atâtor ani de muncă a fost mistuit în câteva clipe. Acest sinistru era datorat incuriei. Sub același acoperământ unde erau înmagazinate atâtea lucruri de valoare, Muzeul de Antichități, Școala de Belle Arte etc. etc. locuiau mai toți servitorii cu familiile, cu bucătăriile, cu spălătoriile și cu toată neglijența culpabilă de la noi. Și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Interne era aceea a Casei de asigurare. Avea în sarcină ca orașele și satele din țară să aibă asigurate bunurile lor. Această Casă trebuia să dețină deci un fond bănesc, cu care să se despăgubească aceste comune în caz de sinistru. Pentru aceasta, exista în bugetul fiecărei comune o sumă specială, care urma a fi vărsată Casei de asigurare din centrala ministerului. Comunele însă începuseră să aibă obiceiul de a se asigura la societățile particulare, plătind importante prime și nefiind totdeauna
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]