4,821 matches
-
de comunități științifice moderne și instituționalizarea lor sub forma echipelor monografice interdisciplinare care au împărtășit concepția teoretică și metodologică a lui D. Gusti; experimentarea „cunoașterii tacite” în procesul de cooperare interdisciplinară în cadrul echipelor monografice; codificarea experienței de cercetare monografică prin sistematizarea și publicarea „regulilor unei bune cercetări monografice”, ale analizei problemelor sociale, organizării muncii colective pe teren, verificării și redactării materialului empiric. Paradigma monografiei sociologice se sprijină pe o istorie intelectuală bogată și variată a fondatorului Școlii monografice. Momentele principale ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
grupuri și indivizi. Știința este universală prin metodele și modul de relaționare cu realitatea, dar are mereu o poziție concretă din punct de vedere politic și este folositoare unui anumit grup de oameni - elite politice -, devenind instrumentul lor de orientare, sistematizare a experienței și administrare. Golopenția spune în mod explicit: „Știința este unul din mijloacele cu ajutorul cărora se afirmă entități iraționale: anumite grupări, popoare” (Golopenția, 2002, 56). Această știință, așa cum o descrie Golopenția, mai poate fi încadrată în sociologie, sau întorsătura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În plus, axele de analiză precizate la început sunt respectate pe parcursul întregului volum. Putem astfel aprecia că este o lucrare foarte bine închegată și integrată, fără derapaje explicative și interpretative. Primul capitol, așa cum era de așteptat într-o lucrare de sistematizare teoretică, are în vedere începuturile teoriei instituționale în disciplinele luate în considerare de W.R. Scott. Privitor la științele economice, sunt prezentate pe scurt concepțiile a trei economiști instituționali influenți: Thorstein Veblen, John Commons și Westley Mitchell, a căror gândire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de analiză instituțională. R. Scott își îmbogățește conceptual cadrul de analiză prin identificarea a patru tipuri de agenți: sistemele simbolice, sistemele relaționale, rutinele și artefactele. Prin matricea obținută din intersecția agenților cu pilonii instituționali, autorul obține o nouă grilă de sistematizare a dimensiunilor de cercetare instituțională pe care o găsim utilă (p. 102, tabelul 4.1): Piloni instituționali AGENȚI Reglatori Normativi Cultural-cognitivi Sisteme simbolice Reguli și legi Valori și perspective Categorii, tipizări și scheme Sisteme relaționale Sisteme de conducere și sisteme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și direcții posibile de cercetare, pornind în special de la paradigmele noului instituționalism în sociologie. Consider că această lucrare constituie pentru cercetărorul interesat de relația dintre instituții și organizații un ghid și un instrument util, în principal sub aspectul unei excelente sistematizări, completate de o prezentare sintetică a unui mare număr de studii și cercetări reprezentative, dintre care multe de o factură foarte recentă. Cosmin Toth Buda Béla, Sárközi Erika Comunicare publică (Közéleti kommunikáció), Budapesta, Editura Akadémiai, 2001 (139 p) Cărțile editate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nucleul inițiativei, a atitudinii active și a raportării la sine. Motivația este trecută și ea în planul doi. Tema conștiinței, a libertății de acțiune, a capacității de autodeterminare nu e comentată. Relațiile interpersonale sunt invocate, dar fără o schiță de sistematizare a lor - așa cum face totuși circumplexul interpersonal. Problema morală nu e abordată explicit. Pe primul plan se afirmă problema etichetării. Motivația este, de asemenea, trecută în planul al doilea, în favoarea etichetării. De aceea, ea este mult utilizată pentru diagnostic, iar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se dezvoltă progresiv, dar dizarmonic sub influența unor elemente biografice șocante, a unor factori organo-lezionali cerebrali. Deschiderea concepției jaspersiene apare ca evidentă. În aceiași ani, școala psihiatrică americană a readus în prim-plan studiul tulburărilor personalității, încercând, la rândul ei, sistematizări și rezolvări de controverse nosografice. Partridge (1930Ă a clasificat tulburările de personalitate în trei categorii. Prima include structuri individuale nesigure, depresive, astenice și cu evident deficit volitiv, fiind dominată de bizar ca atribut generic. Celei de-a doua îi aparțin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1949Ă. Acestea favorizează developarea, la vârsta tinereții, a neîncrederii și egosimului, a superficialității și invidiei, a tendinței de a trăi emoții intense și de a obține câștiguri facile (Fromm, 1942; Horney, 1939Ă. Psihologia eului va continua să influențeze descrierea și sistematizarea tulburărilor personalității, îndeosebi pe terenul conduitelor iraționale și imprevizibile. Personalitățile narcisiste, de tip borderline și pasiv-agresive sunt printre cele care beneficiază în cea mai mare măsură de această perspectivă. Diversitatea contribuțiilor personologice de factură organică și psihodinamică este îmbogățită însă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în cazul tulburărilor de personalitate de cluster B. La toate acestea se adaugă și prezența unor condiții comorbide care conferă o și mai mare complexitate diagnosticului și încercărilor de clasificare a tulburărilor de personalitate (Tyrer, 1993Ă. Majoritatea clinicienilor preferă o sistematizare categorială a tulburărilor de personalitate, cu deosebire după dezvoltarea conceptului de psihopatie și corespunzător încercărilor de management aferente domeniului. În acest context și în pofida apelului la interviuri structurate și semistructurate, cota de subiectivism a diagnosticului rămâne semnificativă (Dolan și Coid
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
printr-un „aer de familie”. În esență, tipologia persoanelor psihopate a lui Schneider e construită, după principiile cazului ideal și ale cazului tipic exemplar, ale prezentării unor centre de acumulare, ale unor variante de tipologie umane. Schneider nu are o sistematizare ordonată de principii organizatoare care să conducă în mod necesar la numărul finit de clase tipologice pe care le prezintă. Actuala orientare prototipică în circumscrierea categorială a tulburărilor de personalitate e înrudită până la un punct cu această tradiție, dar ea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate din DSM-IV nu derivă din principii teoretice și nu au la bază cumularea unor cazuri tipice exemplare studiată întâmplător, empiric. Ele au ca principiu călăuzitor existența bolilor psihice și sunt ghidate explicit de existența acestora. Desigur, descrierile și sistematizările anterioare nu sunt ignorate și nici cazuistica reală sau opinia experților, dar totul este ordonat explicit de țintirea tulburărilor psihice descrise în sistem. Această corelație poate fi prezentată simplificat într-un tabel. Tabelul 6.1. Corelația dintre diagnosticul categorial al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tipuri ideale. Alternativa cea mai agreată în prezent față de insuficiențele sistemului categorial-prototipic este utilizarea sistemelor dimensionale. Aceasta a evoluat în paralel cu tendința opusă, de reunire a categoriilor în câteva mari clase. 6.4. Clustere și dimensiuni în descrierea și sistematizarea tulburărilor de personalitate În direcția opusă fragmentării în subtipuri se plasează atitudinea de reunire a categoriilor de tulburări de personalitate în grupe mai mari, în clustere. DSM-IV propune trei clustere: - clusterul A (straniu, bizară: TP schizoidă, schizotipală, paranoidă; - clusterul B
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
toate datele”. Evaluarea standardizată a tulburărilor de personalitate oscilează între categorial și dimensional. Ambele perspective au avantajele și dezavantajele lor. Un sistem categorial include un număr finit de tulburări de personalitate și descrierea acestora, criteriile pentru diagnosticul lor. Dar aceste sistematizări se schimbă în timp, iar în cazul tulburărilor de personalitate avem nevoie de rezultate în perspectiva unor durate îndelungate. Diagnosticele puse prin raportare la DSM-III nu mai sunt întru totul identice cu DSM-IV, iar versiunea DSM-V, care urmează să
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ilustrată, pe care Sextil Pușcariu o imprima la Sibiu, în 1920, sub titlul Istoria literaturii române. Epoca veche, carte ce se nutrea - chiar autorul recunoaște - din sinteza lui Nicolae Iorga, nu suplimenta informația, nu avea noutăți de interpretare sau de sistematizare ale materialului, rămânea - adică - doar o foarte clară și bine rânduită unealtă de introducere în studierea scrisului românesc medieval. În acest context (ce va fi drastic „hotărnicit”, în 1941, de strălucitoarea „explozie” călinesciană), C. publică, între 1940 și 1945, Istoria
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
teoriei. Un subcapitol consistent este dedicat lui Lovinescu, cel care „răstoarnă perspectiva maioresciană asupra procesului de modernizare”, prin teza că formele anticipează fondul și îl creează treptat. 4. Contradicții ale modernizării românești. După acest excurs istoric, autorul înceară o necesară sistematizare a accepțiunilor conferite conceptelor de formă și fond, care sunt variabile de la un gânditor la altul. Important este însă ce semnificație acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste două componente ale societății. C. Schifirneț le grupează în cinci tipuri de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în ultimul rând, reușita oricărui regim de insulinoterapie se bazează pe contactul eficient și permanent dintre pacienți și echipa de îngrijire (medici de familie, diabetologi, educatori, dieteticieni și psihologi). 60 Dată fiind varietatea regimurilor folosite în tratamentul cu insulină, o sistematizare a lor poate fi utilă nu numai din considerente teoretice și didactice, ci și practice. Într-un manual de referință (15), sunt prezentate 10 astfel de opțiuni terapeutice. Un criteriu de sistematizare poate să fie cel care se bazează pe
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
varietatea regimurilor folosite în tratamentul cu insulină, o sistematizare a lor poate fi utilă nu numai din considerente teoretice și didactice, ci și practice. Într-un manual de referință (15), sunt prezentate 10 astfel de opțiuni terapeutice. Un criteriu de sistematizare poate să fie cel care se bazează pe tipul de insuline folosit, prandiale (P) și/sau bazale (B), și pe numărul de injecții (14). În tabelul 8.1 este prezentată o astfel de propunere de sistematizare (18). - Având în vedere
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
terapeutice. Un criteriu de sistematizare poate să fie cel care se bazează pe tipul de insuline folosit, prandiale (P) și/sau bazale (B), și pe numărul de injecții (14). În tabelul 8.1 este prezentată o astfel de propunere de sistematizare (18). - Având în vedere faptul că utilizarea pen-urilor a crescut în ultimii ani, inclusiv în țara noastră, chiar și pacienții care fac regimul C2 își fac de fapt patru injecții (injectându-și insulina prandială și bazală separat). - Este foarte important
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
latină. Deși în scrierile hipocratice („Corpus hipocraticum”) nu se vorbește nicăieri despre diabet, multe simptome clinice ar putea sugera cunoașterea acestei boli. Importanța lui Hipocrate, însă, ca „părinte al medicinii europene” (dar și arabo-indice) decurge din prima amplă descriere și sistematizare a bolilor. În plus, relația dintre alimentație și starea de sănătate și de boală este subliniată de numeroase ori. Dacă cineva ar avea timpul și răbdarea să caute în scrierile medicale autorul cel mai citat, cred că Hipocrate ar fi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
imperiale, care scrie cel mai bun tratat de uroscopie (analiza urinei). A inventat un vas marcat pentru studiul straturilor formate prin sedimentarea urinii. A descris hemoglobinuria. În toată această perioadă (secolele II-VII), lucrările originale au fost puține, prevalând sintezele și sistematizările autorilor clasici, în special ale lui Hipocrate, Aretaeus și Galen, care au câștigat treptat un statut de dogmă (nu puteau fi contrazise), împrumutat de la scrierile bisericești. În perioada care a urmat (secolele VII-XV), în Europa, limba latină, oficială în biserică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Editura Academiei RSR, 1978); Raymond Aron consideră ca trăsătura definitorie a totalitarismului, existența unui singur partid (Tismăneanu, 2005). megalomane de industrializare intensă a țării, de sporire a natalității într-o vreme când în întreaga lume aceasta era în scădere, de sistematizare forțată, de plată a datoriilor externe și chiar de „creare a omului de tip nou, multilateral dezvoltat”, concomitent cu sacrificiul oricărui nivel decent de viață a populației și încălcând drepturile fundamentale ale omului. Nu există nici o șansă de opoziționism. De
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
există un personal format care să îngrijească copiii și fluctuația ridicată a acestui personal în instituții, pe lângă rata ridicată îngrijitor/copii 4 a condus la condițiile care în 1990, când au fost dezvăluite, au tulburat întreaga lume. 4. Politicile de sistematizare a țării Concepută în numele ideologiei (Ronnas, 1989) a cărei implementare ar fi condus România la realizarea „visului de aur al societății comuniste”5, politica de sistematizare nu ținea seama de viața prezentă, existentă în satele României. Politicile de sistematizare și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care în 1990, când au fost dezvăluite, au tulburat întreaga lume. 4. Politicile de sistematizare a țării Concepută în numele ideologiei (Ronnas, 1989) a cărei implementare ar fi condus România la realizarea „visului de aur al societății comuniste”5, politica de sistematizare nu ținea seama de viața prezentă, existentă în satele României. Politicile de sistematizare și urbanizare ale țării, lansate de Ceaușescu, nu luau în considerare ritmul de dezvoltare al comunităților, ci aveau în vedere doar susținerea dezvoltării economice a țării, cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de sistematizare a țării Concepută în numele ideologiei (Ronnas, 1989) a cărei implementare ar fi condus România la realizarea „visului de aur al societății comuniste”5, politica de sistematizare nu ținea seama de viața prezentă, existentă în satele României. Politicile de sistematizare și urbanizare ale țării, lansate de Ceaușescu, nu luau în considerare ritmul de dezvoltare al comunităților, ci aveau în vedere doar susținerea dezvoltării economice a țării, cu preponderență, a industriei. ̨ n ultimii ani ai regimului, aceste politici vizau și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de respectat pentru locuitori. De altfel, în planificarea centralizată a dezvoltării economiei, dreptul la existență și dezvoltare al orașelor și satelor precum și ierarhizarea importanței lor se decideau, pe hârtie, în funcție de aportul lor la economia națională (Ronnas, 1982, p. 144). Această sistematizare forțată crease o frică ce era simbolizată în uimirea și panica neputincioasă a oamenilor în fața intențiilor lui Ceaușescu de a dărâma bisericile. în fapt nu era vorba despre dărâmarea bisericilor ci despre desființarea unor localități rurale. înțelegem mai corect astfel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]