3,038 matches
-
lăuda abilitatea diplomatică a puterii masculine). Când primul nivel, cel tipologic (al rolurilor), intersectează registrele verticale, laic, respectiv religios (fiecare sub dublul semn valoric, pozitiv-negativ), generează imaginarul puterii (masculine) și imaginarul cotidianului (marcat de prezența tăcută a marginalilor: femeile, copiii, slugile). În ambele forme se regăsește dihotomia (teoretizată de Eliade) profan-sacru, astfel încât, în panoplia de personaje care populează lumea imaginarului, regăsim atât modelul ideal feminin (Fecioara, sfintele martirizate), cât și anti-modelul (Eva sau, în variantă socială, vrăjitoarea, adultera, păcătoasa), atât modelul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
structuri de mit, ale momentelor victorioase; în același timp însă, autorii manifestă un interes particular pentru episoadele sociale, și nu oricum, ci în cadrul unei istoriografii dramatice și moralizatoare: Având Radul-vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieșind pre o fereastră din curțile domnești din cetatea Hârlăului. Și s-au ascuns în codru. Și au făcut Radul-vodă năvod de oamen și au găsit-o în mijlocul codrului, la o fântână ce să chema Fântâna Cerbului, lângă podul de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fereastră din curțile domnești din cetatea Hârlăului. Și s-au ascuns în codru. Și au făcut Radul-vodă năvod de oamen și au găsit-o în mijlocul codrului, la o fântână ce să chema Fântâna Cerbului, lângă podul de lut. Deci pre slugă l-au omorât, i-au tăiat capul, iar pre dânsa au dat-o la călugărie, de-au călugărit-o. (Neculce 20) În timp ce etica înaltă a Curții se sprijină mai ales pe exemplele majore ale bătăliilor câștigate împotriva otomanilor (doar câteva
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
3. Adaptare după National Assembly, 27 august 1789. 27. Smith, Anthony D., Nationalism: Theory, Ideology, History, Polity Press, Cambridge, 2001, p. 45. Pentru informații suplimentare, vezi Brubaker, Rogers, Citizenship and Nationhood in France and Germany, Harvard University Press, Cambridge, 1992; Sluga, Glenda, „Identity, Gender, and the History of European Nations and Nationalism”, Nations and Nationalism, 1998, 4, 1, pp. 87-111. 28. Hobsbawm, E.J., Nations and Nationalism Since 1780: Programme, Myth, Reality, pp. 82-83 29. Maier, Charles S., „Does Europe Need a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la munte − prin extindere; (14) Peștera... în loc necunoscut își are răsuflarea (Alexandrescu) − p. ext. a. Ca o posesiune se pot considera și drepturile pe care le dă puterea părintească asupra copiilor, puterea maritală asupra nevestei, p. ext., "puterea stăpânului asupra slugii": (15) Acest vestit împărat avea doi feciori (Gorjan). b. Când voim să numim și persoana (ființa) care ne e rudă, prieten etc., avem construcția cu acuzativ dublu: (16) Tot creștinul are pre călugăriță sor sufletesc (Pravila Mold.); (17) Are păzitor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a ajuta pe adolescent să depășească această stare de incertitudine este necesară educația religioasă, educație care spre deosebire de alte obiecte de studiu, se adresează în special inimii, mai puțin gândirii deoarece „rațiunea, oricât ar fi de valoroasă, este și ea o slugă și nu un stăpân” Profesorului de religie va avea un dialog sincer cu tinerii, folosind și argumente; este recomandabil să fie respectată poziția interlocutorului, evitându se tentele ironice sau culpabilizatoare. Se impune ca „adolescentul să fie invitat la o reflecție
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ele sunt în concordanță cu principiile moral-religioase studiate. Aprobarea produce satisfacție și motivație interioară. La clasa a VII-a, în Pilda talanților întâlnim toate formele aprobării (acordul, lauda, exprimarea recunoștinței, recompensa) în aprecierea făcută de către stăpân, pentru modul în care slugile, care au primit cinci, respectiv doi talanți, au știut să-i înmulțească: „ Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului tău” (Matei 25, 21-23). Dezaprobarea reprezintă aprecierea nefavorabilă de către
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
La clasa a VII-a, în Pilda talanților întâlnim toate formele aprobării (acordul, lauda, exprimarea recunoștinței, recompensa) în aprecierea făcută de către stăpân, pentru modul în care slugile, care au primit cinci, respectiv doi talanți, au știut să-i înmulțească: „ Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului tău” (Matei 25, 21-23). Dezaprobarea reprezintă aprecierea nefavorabilă de către profesor pentru atitudinile și faptele morale negative, pentru abaterile de la principiile morale demne, civilizate
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
profesor pentru atitudinile și faptele morale negative, pentru abaterile de la principiile morale demne, civilizate. Aceasta produce insatisfacție, de aceea trebuie să determine la elev o mobilizare pentru înlăturarea faptelor negative din comportamentul lor. În pilda sus menționată, stăpânul dezaprobă atitudinea slugii care a îngropat talantul primit pentru a lucra cu el: „Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, și eu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
morale demne, civilizate. Aceasta produce insatisfacție, de aceea trebuie să determine la elev o mobilizare pentru înlăturarea faptelor negative din comportamentul lor. În pilda sus menționată, stăpânul dezaprobă atitudinea slugii care a îngropat talantul primit pentru a lucra cu el: „Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, și eu venind aș fi luat ce este al meu cu dobândă. Luați
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
deci de la el talantul și dați-l celui ce are zece talanți. Căci tot celui de are i se va da și-i va prisosi, iar de la cel ce n-are și ce ae i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncați o întru întunericul cel mai dinafară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților” (Matei 25,26-30). Profesorul de religie va utiliza aprobarea pentru a i încuraja pe elevi în săvârșirea faptelor morale, urmând pilda Mântuitorului. Însă, utilizarea acestei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
eu de la o vreme că nu mai Încetează cu jafurile, mi-am luat inima-n dinți și m-am dus la boieriu să mă jeluiesc. Și boierul, În loc de un cuvânt bun, m-a scuipat drept În obraz, de față cu slugile sale,[...] Încât am crezut că a căzut ceriul pe mine de rușine !... Și cu rânduiala asta, Măria ta, În câțiva ani de zile m-au calicit cu desăvârșire și mi-a ridicat și cinstea, care pentru mine, a fost cel
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
o colecție a scrierilor clasice, evocând astfel stilul caracteristic al Școlii. Desigur, din această perioadă datează și alte lucrări, multe dintre ele biografii ale personalităților-cheie din Departament, inclusiv studii care privesc sceptic implicarea Școlii În probleme publice, evidențiind-o ca slugă a capitalismului (lackey of capitalism - Abbott, 1999, 11). În următoarele două perioade - sfârșitul anilor ’70-’80, respectiv Începând din anii ’90 - scrierile despre Chicago se diversifică considerabil. Cele ce urmează sunt doar câteva exemple: Fred Mattews (1977) publică biografia lui
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de mituri referitoare la Chicago: Chicago nu este dominat de reforme sociale, nu e ateoretic, dogmatic calitativ etc. (În lucrarea lui Lee Harvey din 1987); Chicago exclude femeile (de exemplu, analiza lui Mary Jo Deegan din 1988); Chicago nu este sluga sistemului, adesa fiind un critic serios al capitalismului (volumul lui Dennis Smith din 1988 - apud Abbott, 1999, 14-17). În concluzie, se poate afirma că majoritatea scrierilor istorice explicite sunt preocupate de tradiția teoretică, de biografia personalităților. Metodologia specifică Școlii este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Despre Sfântul Duh, cap. 16, în PSB, vol. 12, p. 52-53) „... în cazul puterilor îngerești: esența lor este duh aerian, dacă există (o asemenea esență), sau foc imaterial, conform textului Scripturii: Cel ce face pe îngerii Săi duhuri și pe slugile Sale pară de foc (Lc. 1, 26); de aceea se și află într-un loc și se fac văzute, înfățișându-se celor vrednici cu corpurile proprii, pe când sfințenia este ceva exterior naturii lor și le-o aduce comuniunea cu Duhul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceste numiri date Lui de cei care Îl urmează, în mod necesar adaugă, înlăturând bănuielile acelora: Și bine ziceți, căci sunt. Fiindcă nu Și-a dobândit ca pe un simplu nume de cinste pe cel de Domn, precum noi, rămânând slugi prin fire, am dobândi o strălucire după har prin numirile cele mai presus de fire și prețioase date de oameni”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 797) „... Fericitul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
poruncit El zicând: Să fie mijlocul vostru încins și opaițele aprinse și voi asemenea oamenilor care așteaptă pe stăpânul lor când vine la nuntă, pentru ca, de îndată ce el a venit și a bătut, ei să-I deschidă. Fericiți vor fi acele slugi pe care Domnul, când va veni, le va găsi veghind (Lc. 12, 35-37). Trebuie să fim încinși, ca nu cumva, când va veni ziua plecării, să ne găsească nepregătiți. Să lumineze și să strălucească făclia noastră în fapte bune (Mt.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
77 libertate. Și pentru că atunci când pleci din lume, nu mai poți să-i faci vreun bine, îl recomanzi moștenitorilor tăi, îi rogi, faci totul ca să nu rămână robul nerăsplătit. Dacă tu, un rău, ești atât de bun și milostiv cu sluga ta, oare Dumnezeu, bunătatea nemărginită, iubirea nespusă de oameni, blândețea cea nemăsurată, va lăsa neîncununați și nerăsplătiți pe slujitorii Săi, pe Petru, pe Pavel, pe Iacov și Ioan, pe cei care pentru El au flămânzit în fiecare zi, au fost
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au flămânzit în fiecare zi, au fost întemnițați, biciuiți, înecați, dați fiarelor sălbatice, omorâți, pe cei ce au suferit atâtea necazuri, pe care nu-i cu putință să le numeri? Președintele jocurilor olimpice laudă și încununează pe luptătorii învingători, stăpânul sluga sa, împăratul pe ostași și, într-un cuvânt, fiecare răsplătește pe cel care-l slujește, cu darurile cu care poate; și, oare, numai Dumnezeu să nu răsplătească cu nici un bine, mare sau mic, pe cei care au îndurat pentru El
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
toți au aceeași soartă după ce mor, totuși aici pe pământ unii trăiesc bine toată viața, iar alții se chinuie. Care tiran ar face așa, care om ar fi atât de crud și nemilos încât să nutrească astfel de gânduri față de slugile și de supușii săi? Ai văzut cât de absurdă este tăgăduirea existenței judecății viitoare?”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XIII, V, în PSB, vol. 23, p. 162-163) „Atunci nu va mai fi nevoie nici de documente
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
face milostenie, Hristos îi osândește, punându-le în față pe ceilalți oameni care au fost în aceeași stare ca și ei; așa precum le osândește pe fecioarele cele nebune, punându-le în față pe fecioarele cele înțelepte, cum osândește pe sluga care se îmbăta și se îmbuiba, punându-i în față sluga cea credincioasă, cum osândește pe cel ce a ascuns talantul în pământ, punându-i în față pe cel ce a adus încă doi talanți, Hristos osândește pe fiecare om
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
oameni care au fost în aceeași stare ca și ei; așa precum le osândește pe fecioarele cele nebune, punându-le în față pe fecioarele cele înțelepte, cum osândește pe sluga care se îmbăta și se îmbuiba, punându-i în față sluga cea credincioasă, cum osândește pe cel ce a ascuns talantul în pământ, punându-i în față pe cel ce a adus încă doi talanți, Hristos osândește pe fiecare om păcătos punându-i în față pe cei ce au făcut fapte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
același Duh (1 Cor. 12, 11) nu-și aveau rost aici. Cel ce primește dar de la împăratul, de aici are o mare mângâiere, că adică darul i s-a dat chiar de împărat, iar cel ce 98 primește dar din partea slugii, atunci mai ales se întristează când i se dă acest dar. Așa că și de aici se vădește că Duhul Sfânt este deopotrivă cu Tatăl și că în împărțirea harurilor El are rol împărătesc, iar nu de slugă. Deci precum i-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
primește dar din partea slugii, atunci mai ales se întristează când i se dă acest dar. Așa că și de aici se vădește că Duhul Sfânt este deopotrivă cu Tatăl și că în împărțirea harurilor El are rol împărătesc, iar nu de slugă. Deci precum i-a mângâiat, zicând: Osebiri slujbelor sunt, iar același Domn, și osebiri lucrărilor, iar același Dumnezeu este, tot așa și mai sus, zicând: osebiri darurilor sunt, dar același Duh și după aceasta iarăși zicând: Toate acestea le lucrează
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prima ediție a apărut în 1957). Această monstruozitate a reprezentat moartea adevăratei bucătării. Rețetarul prevedea cu exactitate ce ingrediente (și în ce cantitate, precizată în grame!) sunt admise în fiecare preparat. Adică nu numai că bucătarul devenea un robot, o slugă potrivită doar la cazanele unei unități militare, din moment ce nu avea voie să inoveze, să schimbe rețetele, dar nici măcar nu putea să experimenteze prin modificarea cantităților. Orice experiment însemna riscul unui dosar penal, căci aplicarea Rețetarului era urmărită de procuratură. Cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]