12,660 matches
-
de personalitate, viața de familie și participarea socială a membrilor săi. Prin produsele sale, el afectează stilul de viață al membrilor colectivității, nivelul lor de aspirații, satisfacția și frustrările lor, procesul de diferențiere și omogenizare socială. Clarificând aceste multiple efecte, sociologia contribuie la integrarea mai eficace a sistemului productiv în viața globală a colectivității. Pedagogie externă. Diferitele subsisteme pot căuta să obțină de la sociologie un sprijin în relațiile lor cu celelalte subsisteme plasate fie la același nivel de organizare socială, fie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor de aspirații, satisfacția și frustrările lor, procesul de diferențiere și omogenizare socială. Clarificând aceste multiple efecte, sociologia contribuie la integrarea mai eficace a sistemului productiv în viața globală a colectivității. Pedagogie externă. Diferitele subsisteme pot căuta să obțină de la sociologie un sprijin în relațiile lor cu celelalte subsisteme plasate fie la același nivel de organizare socială, fie la nivelurile superioare sau inferioare. O serie de probleme pe care subsistemele nu le pot formula complet liber din cauza încadrării lor într-un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la nivelurile superioare sau inferioare. O serie de probleme pe care subsistemele nu le pot formula complet liber din cauza încadrării lor într-un sistem ierarhizat pot fi formulate și puse în circulație în mod eficient de către specialiști sociologi din exterior. Sociologia poate exercita astfel o presiune cognitivă asupra factorilor de decizie și execuție. Un nivel ierarhic superior poate considera o problemă ridicată de nivelurile ierarhice inferioare ca fiind locală, și nu generală, sau pur și simplu o formă transformată a unor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
astfel o presiune cognitivă asupra factorilor de decizie și execuție. Un nivel ierarhic superior poate considera o problemă ridicată de nivelurile ierarhice inferioare ca fiind locală, și nu generală, sau pur și simplu o formă transformată a unor interese particulare. Sociologia poate formula mai liber aceste probleme, oferindu-le o credibilitate mai ridicată: date asupra sistemului de promovare și a efectelor sale pozitive și negative, neajunsurile centralizării excesive, date în legătură cu îmbătrânirea corpului profesoral, stilurile de conducere și efectele lor asupra performanței
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în sistemul de interese sectorial; d) pot pune în discuție nu probleme concrete, uneori spinoase din punct de vedere uman, ci tipuri generale de probleme și soluții. Pedagogie internă. Unele persoane sau grupuri dintr-un sistem pot încerca să utilizeze sociologia pentru a promova schimbări interne ale respectivului sistem, depășind cu ajutorul acesteia unele rezistențe la schimbare. Adesea, specialistul venit din exterior este mai eficace în inițierea unor schimbări ale sistemului decât membrii acestuia. Față de diferiții membri ai sistemului pot exista suspiciuni
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru putere cu intenția nemărturisită de a-l utiliza ca instrument pentru atingerea obiectivelor sale. Pentru a nu rezolva problemele. Se întâmplă uneori ca un sistem, neavând intenția să soluționeze energic o problemă cu care se confruntă, să recurgă la sociologie nu ca la un instrument de soluționare a acesteia, ci ca la o posibilitate de amânare a ei. După cum se exprima Burke, chiar pregătirea pentru acțiune poate fi transformată într-un mecanism de amânare a acțiunii (Zander, 1961). Cercetarea științifică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și date”. Diagnoza motivației solicitării intervenției sociologului trebuie considerată ca o operație prealabilă necesară care clarifică relația dintre specialist și sistem, modul în care sistemul este dispus și capabil să utilizeze intervenția acestuia. Rezistența la utilizarea sociologieitc "Rezistența la utilizarea sociologiei" Dacă există o „foame” practică de sociologie în societatea actuală, este necesar să nu ignorăm nici rezistențele existente la aplicarea sociologiei, la încorporarea sa în funcționarea sistemelor sociale. În continuare vom trece în revistă câteva dintre cele mai importante surse
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trebuie considerată ca o operație prealabilă necesară care clarifică relația dintre specialist și sistem, modul în care sistemul este dispus și capabil să utilizeze intervenția acestuia. Rezistența la utilizarea sociologieitc "Rezistența la utilizarea sociologiei" Dacă există o „foame” practică de sociologie în societatea actuală, este necesar să nu ignorăm nici rezistențele existente la aplicarea sociologiei, la încorporarea sa în funcționarea sistemelor sociale. În continuare vom trece în revistă câteva dintre cele mai importante surse ale rezistenței la utilizarea cunoștințelor sociologice, oprindu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modul în care sistemul este dispus și capabil să utilizeze intervenția acestuia. Rezistența la utilizarea sociologieitc "Rezistența la utilizarea sociologiei" Dacă există o „foame” practică de sociologie în societatea actuală, este necesar să nu ignorăm nici rezistențele existente la aplicarea sociologiei, la încorporarea sa în funcționarea sistemelor sociale. În continuare vom trece în revistă câteva dintre cele mai importante surse ale rezistenței la utilizarea cunoștințelor sociologice, oprindu-ne mai pe larg asupra unora dintre ele. Lipsa mecanismelor de utilizare a științei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mecanismelor defensive. Intervenția specialistului poate apărea adesea membrilor unui sistem ca o presiune exterioară, coercitivă, ca o critică a funcționării sistemului, fapt care este de natură să declanșeze mecanisme defensive. Nu este întâmplător faptul că una dintre regulile fundamentale ale sociologiei aplicate se referă la necesitatea ca sistemul, membrii acestuia să fie atrași în procesul activ al planificării și realizării schimbării propuse de specialist. Eliot Jacques (1961), rezumând experiența sa de terapie socială, remarca faptul că este necesar să fie implicați
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
logica luptei. Fiecare parte este interesată în promovarea acelor soluții care sunt de natură să-i sporească puterea, controlul în întreprindere, să faciliteze satisfacerea intereselor proprii. În relațiile sale cu întreprinderile, sociologul știe că, uneori, conducereaacestora este interesată în aplicațiile sociologiei, dar, pe cât posibil, la nivelurile ierarhice inferioare. Rezistența poate fi însă destul de generală, fiecare parte temându-se că utilizarea sociologiei va produce schimbări în defavoarea ei. Alvin Zander (1961) face o observație interesantă în legătură cu o asemenea sursă de rezistență. Oamenii se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întreprindere, să faciliteze satisfacerea intereselor proprii. În relațiile sale cu întreprinderile, sociologul știe că, uneori, conducereaacestora este interesată în aplicațiile sociologiei, dar, pe cât posibil, la nivelurile ierarhice inferioare. Rezistența poate fi însă destul de generală, fiecare parte temându-se că utilizarea sociologiei va produce schimbări în defavoarea ei. Alvin Zander (1961) face o observație interesantă în legătură cu o asemenea sursă de rezistență. Oamenii se tem de informația incompletă. Aceasta poate fi manipulată, poate ascunde intenții adverse. Din acest motiv, informarea completă a tuturor participanților
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
avea drept rezultat neintenționat „zgândărirea” conflictelor interne din sistemul respectiv, ținute până atunci în latență, fapt care permitea o stare de echilibru. Din acest motiv, sistemele caracterizate printr-un nivel ridicat de conflictualitate latentă prezintă o mare rezistență față de utilizarea sociologiei. Toate părțile se tem că această intervenție va face conflictele manifeste, stricând echilibrul fragil în care se află sistemul. Pe deasupra, fiecare parte se teme că celelalte părți ar putea fi avantajate și/sau vor încerca să utilizeze intervenția sociologului ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dinamicii sistemelor sociale, cât și o modificare a orientării și organizării lor. Este esențială o anumită pregătire a sistemelor sociale pentru a asimila și utiliza eficient cunoștințele științifice. Totodată însă, este necesar ca sistemele sociale să înțeleagă mai bine specificul sociologiei și al cunoștințelor sociologice, în raport cu disciplinele naturii, fapt care impune relații relativ diferite între practician și specialistul din acest domeniu. Strategiilor și tehnicilor utilizate de sociologia constructivă le este dedicat următorul capitol. Capitolul 11 STRATEGII Șl TEHNICI DE INTERVENȚIEtc "Capitolul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoștințele științifice. Totodată însă, este necesar ca sistemele sociale să înțeleagă mai bine specificul sociologiei și al cunoștințelor sociologice, în raport cu disciplinele naturii, fapt care impune relații relativ diferite între practician și specialistul din acest domeniu. Strategiilor și tehnicilor utilizate de sociologia constructivă le este dedicat următorul capitol. Capitolul 11 STRATEGII Șl TEHNICI DE INTERVENȚIEtc "Capitolul 11 STRATEGII Șl TEHNICI DE INTERVENȚIE" Sociologia a creat deja un larg repertoriu de strategii și tehnici de sprijinire a activității sociale practice. În acest capitol
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
naturii, fapt care impune relații relativ diferite între practician și specialistul din acest domeniu. Strategiilor și tehnicilor utilizate de sociologia constructivă le este dedicat următorul capitol. Capitolul 11 STRATEGII Șl TEHNICI DE INTERVENȚIEtc "Capitolul 11 STRATEGII Șl TEHNICI DE INTERVENȚIE" Sociologia a creat deja un larg repertoriu de strategii și tehnici de sprijinire a activității sociale practice. În acest capitol vor fi schițate doar câteva dintretipurile mai generale de strategii și tehnici de intervenție care îmi par cele mai semnificative pentru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alternative. Difuzarea cunoștințelor sociologice în activitățile practice reprezintă o formă mult mai eficientă de integrare decât ar părea la prima vedere. Sistemele sociale sunt opera agenților sociali, nu a sociologilor. Există aici o diferență fundamentală între ingineria propriu-zisă și aplicarea sociologiei. Inginerul actual este autorul adesea exclusiv al sistemelor tehnologice. Mai întâi, el le proiectează „pe hârtie” și apoi le pune în practică. Sistemele sociale sunt produsul acțiunii practice a agenților sociali, a membrilor colectivității. Aceștia iau decizii, evaluează procesele reale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reale, hotărăsc să le conserve sau să le modifice cursul în funcție de modul în care înțeleg ei realitatea socială. Infuzia de informații științifice este deci de natură să influențeze masiv însăși dinamica reală a colectivității. Canalele prin care informațiile produse de sociologie sunt difuzate în sistemele sociale sunt cele mai diverse: cursuri universitare și postuniversitare, cărți și articole, rapoarte de cercetare difuzate în masa sistemelor, documentare, mass-media, discuții particulare. Sunt difuzate mai multe tipuri de cunoștințe. În primul rând, modelele teoretice. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cătresociolog, referitoare la realitatea socială în care acționează colectivitatea, la multiplele activități ale acesteia, cât și la rezultatele obținute. Relația negativă dintre satisfacția muncii și performanță a fost o „teorie” curentă în practica industrială tradițională. De abia din anii ’30 sociologii au început să culeagă informații sistematice referitoare la această relație, demonstrând faptul că, dimpotrivă, ea este pozitivă. Ca urmare a acestor date, satisfacția muncii este considerată la ora actuală o condiție necesară, un factor al performanței. A devenit curentă utilizarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cele ale generațiilor mai vârstnice, reacționau negativ la stilul maiștrilor, care oscila între autoritar-paternalist și autoritar-capricios. Introducând în organizație informații despre natura acestui proces, este probabil că se va declanșa o tendință de reconsiderare a comportamentelor, atitudinilor și relațiilor. În sociologia industrială, utilizarea sistematică a feedbackului ca instrument al schimbării a devenit una dintre metodele cele mai importante. Foarte adesea se organizează cercetări asupra stării diferitelor componente ale sistemului social al întreprinderii, rezultatele acestora fiind utilizate ca un feedback generator de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
componente ale sistemului social al întreprinderii, rezultatele acestora fiind utilizate ca un feedback generator de schimbare (Mann, 1961). Pe această linie s-a dezvoltat întreaga metodologie de schimbare a organizației, originară în teoria lui Rensis Likert (1961, 1967). În fine, sociologia poate oferi informații despre experiențele sociale științifice sau practice realizate în alte colectivități, lărgindu-se astfel „imaginea sociologică” a sistemelor sociale, capacitatea lor de a gândi și explora alternative. Un exemplu clar de acest tip îl constituie experimentele asupra muncii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Întreaga dinamică a sistemului depinde, în primul rând, de formele de criză de orientare. Analiza obiectivelor este mai mult calitativă, situată la nivel macrosociologic, vizând relația dintre sistemele în cauză, în calitate de subsisteme, și sistemul social global. Vocația transsectorială, globalistă a sociologiei deschide o perspectivă cognitivă pentru integrarea mai eficientă a subsistemelor în activitatea globală a colectivității. Analiza sociologică poate ajuta un sistem social să devină mai conștient de funcțiile sale în cadrul sistemului global din care face parte, să-și regândească aceste
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din care face parte, să-și regândească aceste funcții, să și le formuleze cu o cât mai mare claritate, maximizându-și contribuția sa aici. În acest context devine tot mai clar în ultimul timp un nou tip de contribuție pe care sociologia o aduce la perfecționarea sistemelor sociale: inițierea de noi obiective. Pe lângă clarificarea obiectivelor difuz formulate, sociologul poate propune noi obiective, lărgind astfel sfera responsabilităților sistemelor, asigurând o integrare mai eficace a lor. Întreprinderea industrială ne oferă un bun exemplu. Întreprinderea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
control, inclusiv de responsabilitatea asumată conștient de către producător. Dar impactul activității de producție asupra vieții producătorului însuși? Până nu de mult, întreprinderea își asuma o responsabilitate cu totul limitată față de participanții săi: excluderea unor condiții dăunătoare fizic. În ultimul timp, sociologia militează pentru o extindere substanțială a acestei responsabilități: responsabilitatea pentru întreaga calitate umană a muncii (calitatea vieții de muncă, după cum mai este adesea numită) ca element component al calității vieții. Întreprinderea trebuie să aibă grijă să ofere munci interesante, stimulative
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemelor sociale o imagine mai clară a ceea ce trebuie să facă. Ce înseamnă o muncă interesantă? Ce produse trebuie oferite colectivității, în așa fel încât să se maximizeze satisfacerea necesităților acesteia? Ce cunoștințe, deprinderi, capacități trebuie formate în procesul educativ? Sociologia poate contribui și la modificarea orientării sistemelor sociale:trecerea de la obiectivele pasive, defensive, la obiectivele active. Obiectivele pasive, defensive exprimă orientarea sistemelor sociale spre menținerea prin adaptare locală și conjuncturală. Sistemul este orientat spre menținerea acceptării din partea contextului social imediat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]