5,168 matches
-
Sigur. CÎnd? Ha! Știam eu c-o să zică da. — Păi... curînd? Îmi strîng pumnii, pentru noroc. — În următoarele săptămîni? Ai putea să ne faci o vizită la Londra. Ne-am distra de milioane! Nu știu ce să zic, Becky... Se oprește ca să soarbă din cutie, și mi-l Închipui În cine știe ce birou de fițe din SoHo, tolănit pe un fotoliu prezidențial, În blugii ăia răpciugoși antici pe care-i place să-i poarte. Mi-am planificat călătoria asta În Orientul Îndepărtat.. — Zilele trecute
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mai fost de cîteva săptămîni. Ultimele două dăți cînd am fost la clinică era cu o pacientă care năștea, așa că m-a văzut un alt medic, angajat de-al ei. Te evită. Suze dă din cap atotștiutoare și Începe să soarbă cu paiul, cu cute de Îngrijorare pe frunte. — Bex, știu că e oribil din partea mea să sugerez așa ceva... dar de ce nu citești sms-urile lui Luke? — Le-am citit deja, mă văd nevoită să admit. — Și? Suze mă fixează cu ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
despre asta. Sau despre detectivul particular, adaugă Danny, strălucindu-i ochii. — În nici un caz, mijesc ochii spre el. Și să nu te prind că-i spui vreun cuvînt măcar despre asta, Danny. — Cine, eu? Niciodată! exclamă el nevinovat și mai soarbe cu nesaț din cocteilul cu șampanie. — Ce faceți, măi? Mă Întorc și-l văd pe Luke croindu-și drum prin restaurantul aglomerat. E Îmbrăcat cu noul lui costum Paul Smith și are BlackBerry-ul În mînă. Îmi face scurt cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Într-un final, vocea. Eu... ideea e că nu nasc... Ba da, Becky, naști, Își pune mîinile Paula pe umerii mei. — Bex, nu te agita! Îmi bagă Suze un pai În gură. Ia niște Lucozade. O să te simți mai bine! Sorb neputincioasă din băutura grețoasă și Încremenesc În clipa cînd aud pași grăbiți apropiindu-se, cunosc acești pași. Ușa se dă În lături și de data asta e Luke, palid la față, iar ochii lui Întunecați dau roată camerei, neliniștiți. — Slavă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tensiune, cu un minimum de mijloace obținându-se o remarcabilă eficiență narativă. Paseist blajin și melancolic, G. tinde să idealizeze traiul patriarhal al boierilor din Moldova de odinioară: bărboșii își petrec ziua întreagă răsturnați în jilțuri, cu nelipsitul ciubuc și sorbind alene din cafele. Când autorul se amuză pe seama lor, ironia e relaxată, îngăduitoare, ca în Ciubucul logofătului Manole Buhuș. Bătrânul logofăt, ruginit în deprinderile lui de o viață, rămâne perplex în fața civilizației occidentale. Comicul e unul de contraste. Asemenea anacronice
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
desfășurare textuală monotonă, jalonată de titluri elocvente: Destrămare, Pustiu, Suflet tulbure, Litanie, Părăsire, Amurg, Stingere, Întunecare. Dezorientarea, senzația de netăgăduit a lipsei oricărei speranțe, o egală trecere a timpului îl fac să se simtă pierdut „în frig și-n întuneric”, sorbit de „vâltorile neantului”. Deși contemplarea unor „priveliști” îi oferă prilejul evadării în exterior și al realizării unor imagini cu suficiente virtuți plastice, semn al trăirilor pozitive, ca efect al receptării frumuseții luminoase, nealterată de intruziuni, inevitabil ochiul se întoarce spre
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
discret unei surse un pachet sau un document, în trecere, pe stradă („predare-fulger”). Dacă acest lucru este realizat corect, manevra poate nici să nu fie observată de echipa de supraveghere. Ofițerul își poate pune servieta jos, lângă scaunul său, în timp ce soarbe dintr-o cafea; sursa se așază la masa vecină și își pune servieta sa, aproape identică celeilalte, jos, lângă cealaltă. Când sursa pleacă, ia servieta ofițerului, nu pe a sa. Din nou, cu excepția cazului în care echipa de supraveghere a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
călcat cu mintea lui atâtea documente, încât memoria lui însăși va avea tăria unui document. Numărul lui de erori, foarte mic, trebuie raportat la imensul material pe care l-a cunoscut. El e un specialist total, un istoric care a sorbit apa tuturor. Nu este cu putință să-ți alegi un domeniu oricât de îngust și umbrit din istoria română fără să constați că N. Iorga a trecut pe acolo și a tratat tema în fundamentul ei. Multă vreme istoricul următor
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
muncitor la garajul firmei Peugeot. La 21 aprilie 1919 mama sa moare la Brăila. Prăbușit, I. se redresează citind ce i se recomandase: „Opera lui Romain Rolland a fost pentru mine o revenire la viață, când eram mai deznădăjduit. Am sorbit din ea forțe de rezistență împotriva amărăciunilor pe care le aduce viața, oricare ar fi omul.” Aflând din „La Tribune de Genève” că „celebrul scriitor Romain Rolland a descins la Hotelul «Victoria» din Interlaken”, I. îi scrie de îndată o
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
de cuvinte și de ființa iubitei: „O, ce frumos atunci suna / cuvântul, când te viscolea! / Stăteam și ascultam nătâng / silabele, trosnind, cum plâng. / Te adunam de prin vocale / cu trupul tău umpleam pocale / și închinam doar pentru vis, / știind că sorb din Paradis” (Închinare). Versurile din Mereu tristețea (2001) transcriu o regresiune a sentimentelor. Parcurgând o lungă cale de la iubirea adolescentină care anima universul, R. devine prizonierul unui spațiu liric apăsat de umbrele melancoliei. Tristețea se transformă într-o prezență, iar
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
Început („Deasupra lor bolțile veciei se arcuiesc,/ Plouând flori albe, presimțiri de rod,/ Și tot ce-ncepe până recunoaște fiecare/ Pe celălalt în sine, rămânând el însuși. / Dar tu, cel ce pătrunzi, ești cel ce poartă-n el/ Sâmburul sfânt?/ [...] Sorbind pământu-n sine-l face viu. E totul mumă, totul e sicriu”). Începută încă de pe acum, adaptarea simbolisticii „laudei somnului” e continuată în Inscripții (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu). Somnia-regenerare e protagonista „imperiului întunecat”, a „pădurii străbătute de iluminări” și
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
le permitea oamenilor, Într-un mod subtil, să se distanțeze de o asociere prea strânsă cu animalele pe care le consumau. De asemenea, o schimbare radicălă a avut loc În felul În care oamenii consumau mâncarea. În epoca medievală, oamenii sorbeau din castronul comun, adeseori scuipând Înapoi În el bucăți de zgârci, În timp ce recipientul făcea Înconjurul mesei. Un polonic comun a fost introdus În epoca medievală târzie pentru ca mesenii să nu mai atingă castronul cu gură. La Începutul erei moderne, castronul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-și „logica absurdului”, flagelează sensibilitatea cititorului: „Păsările din cap zboară pe rând / Cu aripi crăpate de sticlă sunând”; „Văd inima odăii / Cum iese de sub pat / Și-mi roade versurile din caietul pătrat / Inima odăii e un ceas fără limbi”; „peștii sorb luna în fundul mării, curățind-o de coaje ca pe portocală”. În fundul mării stau inimi „ca bureții”, inimile unor „fete frivole” sunt „parfumate fiole” care „îți aruncă în obraz vârfuri de ac”, „Sânii copți la soare se sparg / Explodând o avalanșe
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
pământ: pustiu!”. Ce îl animă e mișcarea stihiilor, care transformă pustiul în haos: „Vântul în valuri/ șiroaie de ploaie / învăluie dealuri / codrii despoaie”. Haosul e cutreierat de „un dor fără sațiu” („În haos se plimbă / un dor fără sațiu / ce soarbe și schimbă / spațiu cu spațiu”), însă obiectul dorului, absolutul, rămâne cufundat în tenebre: „În tot mai rotund / se-nvăluie totul / și nopți fără fund / ascund Sabaotul”. În viziunea poetului, omenirea străbate un timp în care „istoria moare de lingoare”, pe cer
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
se strâng să prindă peștii grași / cu ghearele sticlite-n duh făcură gaură / în cer gerul taie felii de carne vie stele picură / în copcă lacrime de focul rece din copca cerului curge/ beteală un pește a înghițit un înger soarbe greierii”. Apocalipticul se află, surprinzător, în simbioză cu ludicul. Alături de piese lirice scurte, S. a publicat poeme ample: fie în românește, ulterior în spaniolă, franceză, germană, fie invers. Râul e o cântare a Dunării, cu inserții confesive, cu incursiuni istorice
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
tot dramatic: „apusul se zbate-n văpăi”, „se stinge”, în timp ce „în hohote vântul de toamnă scandează/ Poema lui tristă” „și plânge mimoza și plâng trandafirii”. Ezitant și fără un timbru adecvat, intervin când și când note mai optimiste: „cu sete sorb visele curate”, „vreau în versu-mi să-nchid lumina vieții”, „să nu rămână după noi decât parfum de trandafiri” ș.a.m.d. Se află la S. și simple înșiruiri de imagini, din natură sau cu trimitere la arta greco-romană, întâmplări mărunte
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
Femeia-i veșnic rostul unui braț să o cuprindă. Iar de rostirea-mi e cumva prilej de vreo obidă - Că brațul așteptat nu vrea să se ivească -, Ea, brațul să-l sădească! Femeia-i veșnic rostul ochilor porniți s-o soarbă. Iar de ursita-i nividește ei o soartă oarbă - Că ochii așteptați n-apar să o privească -, Ea, ochii să-i sădească! Femeia-i veșnic rostul unei guri să o sărute. Iar de cumva se-arată-n cale hăul fără punte - Că
IUBIREA SE... CULTIVĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381308_a_382637]
-
Luther - spune G. Călinescu - scriitorul a creat o limbă literară numai a lui. O pricep perfect contemporanii săi, dar ar înțelege-o și Ștefan cel Mare. Limba lui are rădăcini adânc înfipte în principalul zăcământ al idiomului național, de unde își soarbe seva, dar trece substanța verbală printr-o sită culturală fină, unde curtenia, simțul nuanțelor și onctuozitatea savantă sunt obligatorii. Rezultatul e o stilizare subtilă, care dă exprimării un aer ceremonios, sărbătoresc, atât în vocea autorului, cât și a personajelor sale
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
timpul lângă mort, și până la groapă și tot timpul cât stă în coșciug în casă ele nu contenesc să plângă când mai e cineva de față. îndată ce nu mai e nimeni lângă ele se așază jos în toată tihna și sorb cu mulțumire o dușcă de vin. îndată ce se vede apărând vreun străin de departe, se scoală iute și își iau locul lângă mort și strigă Văleu și încep din nou să plângă [...], încât s-ar putea spune pe bună dreptate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
efecte și asupra glandelor salivare, care produc saliva (sputa) din cavitatea orală. Dacă aveți gura uscată (numită și xerostomie), puteți încerca să mențineți umezeala la nivelul cavității orale prin „sugerea” unor acadele fără zahăr sau a unor cuburi de ghiață, sorbind lichide pe parcursul zilei sau între „îmbucăturile” de alimente solide în timpul meselor ori consumând fructe moi, „pasate” sau iaurturi. Consumul de alimente moi, cum ar fi carnea mărunțită sau vegetalele gătite „ușor” cu sosuri sau zeamă poate fi de folos. Evitați
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
și resemnare, trăind într-un timp aproape barbian („după rouă”), iar tăcerea dă glas tuturor tomnatecelor amurguri: „Nu mă-ntreba de aceste tainice artere”. A doua secțiune a cărții e una de catrene ludice, istorice sau bucolice, intitulată Potire aspre: „Sorb ca o plantă potirul, înghețat/ las sitarii mei să curgă din aer”. Lirica lui T. se situează sub semnul zborului și al fugii din calea sentimentelor („ca o dulce gazelă speriată de feline”), imagine ce se remarcă și în Cânepa
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
Eumenei, personificare în vis, sub numele fiicei sale, a absolutului liric, Hristosul valah redus la condiția de câine se complace în compania unei Margot, „frumoasă ca o rușine”, cu care împarte un pat „plin de păduchi și de sânge” și „soarbe moartea ca pe o otravă”. Precum genialul damnat medieval, cunoaște și supliciile închisorii, destăinuite într-un lamento: „Dormiți temnicerilor, dormiți,/ Lăsați-ne dracului un ceas./ De chinul lanțurilor ne izbăviți/ Și aruncați-ne pâinea care v-a rămas”. Instrumentul izbăvirii
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui "tata-moșu". "Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și Tândăleț’’. Țara de Nicolae Labiș Zăpada jucăușă s-a așternut pe țară. Și-adună baba Iarna troienile-n clăi. În seri cu lună rece trec sănii, parcă zboară, Cu scârțâit de șine și zvon de zurgălăi. Iar zările întinse îți sorb privirea parcă; Se-adună depărtarea. Și nemișcat rămân În bătătura țării, ca-ntr-o ogradă largă În care împreună cu-ai mei rămân stăpân. Iar prin păduri, cu coarne pe spate despletite, Am cerbii mei și țapii cei negri și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
sub pământ; Întrebări 1. Cum i se înfățișează poetului priveliștile iernii? 2. De ce spune poetul: ,, În bătătura țării, ca ntr-o ogradă largă În care împreună cu-ai mei mă simt stăpân’’? Exercițiu Alcătuiți propoziții cu înțelesurile diferite ale verbului ,,a sorbi’’ a bea repede, cu lăcomie; a asculta cu interes cuvintele cuiva; a inspira adânc mireasma, parfumul, aerul; Alcătuiți o compunere despre iarnă cu ajutorul expresiilor poetice din text. GHEORGHE SION Gheorghe Sion (n. 18 mai 1822, Mamornița, azi Ucraina d. 1
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]