3,853 matches
-
nu-i băgau pe toți la grămadă, în același loc, ci îi răspândeau ca să prevină vreo tentativă de evadare sau de revoltă prin închisori. De aceea trebuia ca ei să fie izolați prin răspândire în toate părțile. C. I.: Trebuia spartă o eventuală grupare. S. Ț.: Dar vreau să vă spun, ca să nu uit, legat de Curea: acest comandant Curea - un criminal notoriu, a ucis un deținut care executa o pedeapsă de 20 de ani de detenție. Acela avea 60 și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că o să-și piardă postul dacă se afla că a angajat un fost deținut politic. Dar Dumnezeu nu bate cu ciomagul! Cine se prezintă odată, într-o noapte, la spitalul de neurochirurgie în Tătărași, unde lucra soția mea, cu capul spart, cu mâinile hâite, belit tot? Directorul! C. I.: A avut un accident. D. B.: Trebuiau să se ducă la București la departamentul de agricultură. Au încărcat băieții salam, vin de Cotnari de la ferma partidului. S-au răsturnat cu mașina și au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
patru sate să fie cu mine", dădea exemple de înscrisuri Ghibănescu care probau pocloanele în vechime, și în administrație și în justiție, nu numai la Episcopie. Că distribuirea dreptății se făcea cu pocloane, iar adesea „dreptatea cam umbla cu capul spart" era obicei la toate nivelele justiției, după tărăgăneli, redeschideri de procese și mari cheltuieli, deși, atunci, „poclonul sau darul atingea punga logofătului, fără să-l angajeze în totul cu judecata minței". Probele cerute de lege era singura preocupare, dar poclonul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și continuau să se imagineze, precum Cioran, „pe culmile disperării”... Alții, și am auzit cu urechile mele de la un exponent al acestei categorii, de îndată sosiți în Occidentul liber și prosper, s-au repezit la bunătăți și „am mâncat ca sparții”. Adio, spectrul foamei, adio, cozile la pâine, adio, dosarul de cadre. Doar după aceea a survenit confruntarea cu realitățile Occidentului, cu obligația de a se conforma cu civismul Occidentului, cu necesitatea efortului care nu e remunerator decât dacă muncești, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
zăpadă, să mergem mai departe, și când am ajuns în lagăr... era tot prici din ăla, cu scânduri din aia groase, plin, plin cu gheață, plin, plin cu gheață. No, ce facem? Era o sobă făcută din cărămidă, aia era spartă, țăndări făcută... no, ce facem că pături aveam numai din aia slăbuțe, no Misi ce facem? Săracu’ fratele meu, am stat așa, cum sa spun unul lângă altul..... Șocul unei astfel de priveliști nu putea fi temperat de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și ciomege ale Însoțitorilor. Soldați germani și români trăgeau În cei care rămâneau În urmă și Își băteau joc de evrei, spre bucuria locuitorilor români. Convoaiele treceau pe lângă sute de cadavre de evrei, Împușcați În timpul nopții și dimineața, pe lângă prăvălii sparte și familii Întregi masacrate. O evreică a cărei familie a fost masacrată În aceeași zi a descris convoaiele care treceau prin fața ei și momentele de groază pe care le-a resimțit până când a fost arestată: „Iată... trec convoaie de evrei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vederea sângelui le-a Întărit dorința de a ucide. Convoaie s-au lovit de alte convoaie, care veneau din alte direcții cu aceeași destinație. Un evreu dintr-un convoi a observat un astfel de convoi: „Foarte tare loviți, cu capete sparte și bandajate, alții Împușcați, femei cu părul smuls și bătrâni cu barba smulsă, Într-un hal de nedescris”22. Un evreu care pășea În fruntea unui convoi, cu fetița lui În brațe, a auzit țipetele evreilor care erau maltratați În spatele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de preț și pe deasupra ne bătea. În curtea școlii și pe sală stăteau de pază soldați nemți”101. Când a fost introdus În clădirea școlii, Ițic Aron XE "Aron, Ițic" povestește că a găsit evrei din diferite cartiere: „Cu capete sparte, plini de sânge. Eu i-am Întrebat ce-i cu dânșii și mi-au răspuns că sentinele șsoldațiț române i-au maltratat, lovindu-i grav până la sânge și jefuindu-i de bani”102. Când școala a devenit neîncăpătoare, evreii au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
concentrării neobișnuite, În spațiu și timp, a ororilor comise de ființe umane Împotriva altor ființe umane, prin improvizarea de mijloace de masacrare, Înfierbântarea continuă a instinctelor, apariția unei stări de extaz În fața corpului torturat, a sângelui care curge, a capetelor sparte și a mormanelor de cadavre. Nicăieri În România nu a existat o asemenea concentrare de moarte și de dorință de a ucide ca la Chestura din Iași și În jurul ei. Nicăieri În lume nu s-a depus un asemenea efort
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pari de lemn, Înșiruiți unul În fața celuilalt - „Iar noi cu mâinile ridicate trebuia să trecem printre ei ca să fim introduși În curtea Chesturii... Am fost loviți În ceafă, peste cap și mulți cădeau jos, unii morți, alții răniți, cu capetele sparte. Era o groază și lume șmultăț și un sunet Îngrozitor de țeste sparte”. Și acest evreu a descris mormanul de morți: „Câte doi gardieni ridicau pe cei căzuți și Îi aruncau pe o movilă de cadavre. Mulți din cei aruncați pe
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
trebuia să trecem printre ei ca să fim introduși În curtea Chesturii... Am fost loviți În ceafă, peste cap și mulți cădeau jos, unii morți, alții răniți, cu capetele sparte. Era o groază și lume șmultăț și un sunet Îngrozitor de țeste sparte”. Și acest evreu a descris mormanul de morți: „Câte doi gardieni ridicau pe cei căzuți și Îi aruncau pe o movilă de cadavre. Mulți din cei aruncați pe movilă mai trăiau, aruncați unii peste alții se Înăbușeau”. Chestiunea capetelor sparte
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
sparte”. Și acest evreu a descris mormanul de morți: „Câte doi gardieni ridicau pe cei căzuți și Îi aruncau pe o movilă de cadavre. Mulți din cei aruncați pe movilă mai trăiau, aruncați unii peste alții se Înăbușeau”. Chestiunea capetelor sparte nu a fost amintită aici ca o figură de stil - acesta era primul amănunt perceput, de evreii scăpați (mai mult sau mai puțin Întregi) din chinurile la care erau supuși la intrarea În curte: „Ei loveau În noi spărgându-ne
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
intrării În curte, a identificat imediat câțiva dintre cei care nu au rezistat Încercării: „În curtea Chesturii am recunoscut, cu creierii scoși afară pe industriașul Șneier din Păcurari, pe agentul de asigurare Freitag XE "Freitag" , cu umărul rupt, cu capul spart - ucis apoi cu un glonte, pe comerciantul Glückman cu un ochi scos, ucis În bătaie”. La ora 2.00-2.30 s-a organizat În curte o delegație de comercianți și intelectuali care au cerut unor polițiști să-l cheme pe
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Cei aproximativ 900 de supraviețuitori care s-au Întors la casele lor În noaptea de 7 septembrie - rămășițe ale celor cca 20.000 de evrei care au fost duși În ziua pogromului spre curtea Chesturii - și-au găsit casele goale, sparte și jefuite. Case aproape golite de bărbați, de băieți și adolescenți, dar pline de orfani și orfane, de sărăcie și lipsuri Îngrozitoare. Case sparte Încă nereparate, doliu Încă neterminat. Apariția lor fără vreo Înștiințare prealabilă a provocat o dezlănțuire de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evrei care au fost duși În ziua pogromului spre curtea Chesturii - și-au găsit casele goale, sparte și jefuite. Case aproape golite de bărbați, de băieți și adolescenți, dar pline de orfani și orfane, de sărăcie și lipsuri Îngrozitoare. Case sparte Încă nereparate, doliu Încă neterminat. Apariția lor fără vreo Înștiințare prealabilă a provocat o dezlănțuire de emoții extrem de puternică, durere, plâns, leșin, auto-Învinuiri, țipete Înăbușite imediat de frica gardienilor publici - totul pe Întuneric (pentru a nu atrage atenția) și În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Învățământ, șavocațiiț scoși din barou, din servicii, prăvăliile și fabricile rechiziționate, aruncați din armată ș.a.m.d.”. În ajunul pogromului Evreii din Iași erau obișnuiți cu ceea ce unul dintre ei a numit „micile excese” - „o palmă, un scuipat, un geam spart” erau fapte zilnice, fără motiv și fără răspunzători. O dată cu izbucnirea războiului Împotriva Uniunii Sovietice, XE "Uniunii Sovietice" s-a schimbat complet atmosfera față de evrei. Iar primii care și-au permis să exprime această schimbare au fost criminalii și țiganii (locuitori
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
se lasă în ciocănituri care au ceva de cod morse sau de dans ritual african, cu tobe. Din cînd în cînd zuzuitul frezei, zornăitul ferestrelor. S-a pornit și vîntul. În curtea interioară se aude o ceartă aprigă, țipete, farfurii sparte. O alarmă obsedantă, cinci minute. Un soi de huruit periodic, ca un sforăit de uriaș, întretăiat în manele. După 8 seara se potolesc zgomotele constructorilor, încep televizoarele date la maximum, astfel că poți ști cu exactitate audiența de pe fiecare post
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
Dumitru Hurubă Înaintăm spre anotimpul policromiilor superbe. Televiziunile își fac datoria, prompt și conștiincios, arătându-ne cum, ici-colo, prin verdeața arborilor, începe să apară câte o frunză galben-arămie, culoare coincidentă cu ruginiul conductelor sparte care urmează să fie înlocuite, dar numai după ce vor începe ploile mocănești; aproape concomitent apar și primele junghiulețe lombargiene însoțite solidar de discrete și prietenoase înțepeniri ale încheieturilor etc. Sunt afecțiuni pe care, însă, pensionarii le ignoră cu entuziasm din cauza
Ploi mocănești și schimbări la față by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12571_a_13896]
-
MEC-ului pe baza unor sute de milioane de lei ? În acest caz, cu toată revolta trebuie spus răspicat: slabă organizare! Cum a fost posibil ca tocmai dom' ministru să nu aibă în cameră un televizoraș unde să vadă acoperișuri sparte, bănci din vremea epocii lemnului timpuriu, școli fără apă, fără posibilități de încălzire, fără grup social, pereți doar cu urme discrete de tencuială și ferestre prin care ,șuieră, șuieră vântul, ca printr-un craniu de lup dintr-o poezie de
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
și s-a spart cu zgomot pe podea. S-a aplecat sub masă fără să se scoale, a întins mâna ca să adune cioburile și a aranjat înaintea lui grămăjoara. S-a apucat să aleagă cioburile albe de porțelan de la ceașca spartă ca și cum le-ar fi potrivit ca să le lipească la loc... Și-a ridicat pe urmă capul. Nu, totuși e un bărbat frumos. Sprâncenele îi sunt așa de arcuite, ochii bat în verde. Al treilea an? Adică s-a încurcat cu
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
prin cărnuri de vioară", ataci un acord, lăsînd falsetul ultima din temeri. În iubire, așa o fi. Dar în literatură, bunăoară, trebuie îndrăzneală (care nu promite nici un succes...) să cînți pe două strune, din care una ruptă. Aria guturală, chiar spartă, fără să fie, în alcătuirea ei, defectă, îi iese, lui Bogdan O. Popescu, aproape bine. Mă calicesc să zic aproape fiindcă mai sînt, cîtă vreme mimarea - doar - a registrului bas nu mi-e evidentă, potriviri (ori poate scrînteli) nu foarte
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
e, însă, ce fac eroii noștri. Încarcă sau descarcă saci de nisip pentru a face un baraj împotriva apei? Salvează copii, gravide sau bătrâne, transportându-le în cârcă la un loc sigur? Dau la o parte molozul, bârnele rupte, țiglele sparte, cărămizile sfărâmate? Alcătuiesc planuri pentru a înlătura cât mai repede efectele dezastrului? Își pun la adăpost animalele supraviețuitoare? Adună resturile de mobile scăpate de urgie? Ei bine, nu! Doi dintre cetățenii menționați stau comod pe scaunele înalte, tip bar de
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
jazzul incipient al vremii ce ea însăși îl melancolizează pe cititorul de azi: ,Doamnă, din orchestră-au șerpuit/ pe terasa de var amețită de mare,/ vuietele, glasurile, vîntul și eșarfele/ și culorile, din toate viorile.// Pașii metalici lunecă pe pîntece sparte./ Unde sînt valsurile? și mai departe/ unde sînt harfele?// Ritmic destinul bîntuie-n trupuri. Fără de preget/ tobe l-asmut./ Inimii-mi fii leagăn, inimii-mi fii acut,/ doamnă, cînd te rotesc ca pe deget/ pînă ți-e dulce, pînă ți-e
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
-mi fi dăruit tîmplele/ albelor mîini./ Lîngă trofeele veștede/ ale singurătății/ sînt azi biruitorul întunecat,/ întunecat" (Victorie). Dezvoltînd figurația izolării, poetul ajunge la o identificare cu postura hamletiană: ,Eu, prințul din Elseneur, al negurilor sfîșiate/ de negrul turn cu ace sparte,/ cu orele una de alta depărtate,/ că orele aci sînt ani și anii veacuri" (Proclamație). Ca și la o efigie nervaliană pătrunsă de amara superbie a însingurării estetic-demoniace într-un turn ce reflectă concomitent noblețea și deznădejdea: ,într-un sfîrșit
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
noi înșine -/ sîntem plumbul dement venerîndu-și focul" (Topitoria de plumb). Carența umanității se vădește cu atîta necruțare, încît i se poate atribui o similitudine anatomică: "O, Doamne/ cum ne mai risipim noi/ ca boabele de piper/ rostogolindu-se/ din punga spartă -/ iriși negri/ izgoniți dintr-un alb/ al ochiului/ ce nu mai suportă/ arsura lacrimii/ nici pe cea a luminii/ ce nu mai admite/ ce nu mai! -/ o, Doamne/ albul ăsta din ochi/ imaculat/ ca o minciună în stare/ demențial de
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]