6,992 matches
-
Folosind o reprezentare „arhitectonică” simplă și elegantă, el pune în nișa cea mai potrivită pe principalii exponenți ai culturii românești interbelice. Judecata este fără cusur și își păstrează valabilitatea deplină și astăzi. Se arată, pe bună dreptate, că problema „noii spiritualități” a fost identificată la începuturile ei, în anii 1925-1929, cu problema „tinerei generații”. Pe parcurs a apărut un clivaj, semn, după cum frumos spune Mircea Vulcănescu, că „identitatea de generație nu implică o identitate de poziție spirituală”, iar în anul 1934
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
de generație nu implică o identitate de poziție spirituală”, iar în anul 1934, când autorul scria aceste rânduri (1), situația se prezenta astfel: 1. O categorie de intelectuali, în frunte cu Nae Ionescu și Nichifor Crainic a rămas favorabilă unei spiritualități înțelese ca viață duhovnicească. Această categorie, în care se include și el, cultiva tradiționalismul și ortodoxismul. 2. O a doua categorie, care punea accentul pe aspectul cultural al termenului de „spiritualitate” era mai diversă, având patru varietăți: a. Curentul marxist
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
Nae Ionescu și Nichifor Crainic a rămas favorabilă unei spiritualități înțelese ca viață duhovnicească. Această categorie, în care se include și el, cultiva tradiționalismul și ortodoxismul. 2. O a doua categorie, care punea accentul pe aspectul cultural al termenului de „spiritualitate” era mai diversă, având patru varietăți: a. Curentul marxist, inspirat de idei ale materialismului dialectic, cuprindea nume precum M. Ralea, P. Pandrea, Anton Dumitriu, Al. Sahia, etc. Principala caracteristică ar fi considerarea spiritualității exclusiv în funcție de lupta de clasă și de
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
accentul pe aspectul cultural al termenului de „spiritualitate” era mai diversă, având patru varietăți: a. Curentul marxist, inspirat de idei ale materialismului dialectic, cuprindea nume precum M. Ralea, P. Pandrea, Anton Dumitriu, Al. Sahia, etc. Principala caracteristică ar fi considerarea spiritualității exclusiv în funcție de lupta de clasă și de determinismul economic al societății. b. Naționalismul integral. În acest caz spiritualitatea de orice fel este valoroasă în măsura în care reprezintă „o consolidare a realităților, o potențare a forțelor și o sporire a valorilor naționale”. Din
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
de idei ale materialismului dialectic, cuprindea nume precum M. Ralea, P. Pandrea, Anton Dumitriu, Al. Sahia, etc. Principala caracteristică ar fi considerarea spiritualității exclusiv în funcție de lupta de clasă și de determinismul economic al societății. b. Naționalismul integral. În acest caz spiritualitatea de orice fel este valoroasă în măsura în care reprezintă „o consolidare a realităților, o potențare a forțelor și o sporire a valorilor naționale”. Din acest curent fac parte, în opinia lui Vulcănescu, N. Iorga, A.C. Cuza, C.Z. Codreanu, O. Goga, M.
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
Ultima categorie identificată de Mircea Vulcănescu, și, după el, cea mai numeroasă, ar avea drept lider de opinie pe Mircea Eliade și, alături de el, pe Emil Cioran, Eugen Ionescu, I. Dobridor etc. Aceștia respingând vechile distincții sunt în căutarea unei spiritualități noi, iar căutarea lor capătă adesea accente agonice. Tot ce am făcut în aceste puține rânduri este o reamintire a unor lucruri al căror rost este de mare importanță pentru ORIENTAREA generației tinere de azi, un răspuns celor care sunt
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Viața, opera și activitatea lui Mircea Vulcănescu, cu alte cuvinte, este una de referință în domeniul istoriei și a spiritualității autentice, care ar trebui să se afle la îndemâna tuturor celor ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui”!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie amintirea și pomenirea
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
72. Conviețuirea frățească a tuturor fiilor țării. La a 50-a Conferință teologică interconfesională, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 1988”, anul 136, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1988, pp. XXII-XXV. 73. Circulația scrierilor patristice în teritoriile intracarpatice și specificul spiritualității transilvănene, în vol. „Mitropolia Ardealului. Contribuții transilvănene la teologia ortodoxă”, Sibiu, 1988, pp. 118-142, reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp.
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Nichifor Crainic - Teologul misionar printre intelectuali, Apologetul ori Propovăduitorul Culturii autentice printre Teologi și Mărturisitorul Duhului Evanghelic și a Spiritualității adevărate printre diferitele vremuri, locuri și personalități... Personalități ca romancierul, esteticianul și istoricul literar Mihail Diaconescu, sociologii Ilie Bădescu și Dan Dungaciu, istoricii literari Ion Rotaru și Ion Dodu Bălan, istoricul literar și teologul Dan Zanfirescu, care i-a reeditat
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Cursul de teologie mistică (în anul 1993, sub titlul editorial Sfințenia - împlinirea umanului), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în haos (1996 și 1998), Ortodoxie și etnocrație (1997), }ara de peste veac. Poezii antume: anii 1916-1944 (1997), Dostoievski și creștinismul rus (1998), Spiritualitatea poeziei românești (1998). Se lasă așteptat în continuare, dintre lucrările mai importante, Cursul de mistică germană. Așadar, cu alte cuvinte, primul deceniu de după anul 1989 a adus cu sine pe lângă o serie de evocări în presă și câteva importante editări
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
în țara mea. Mărturii din închisoare, în anul 1996, editarea cursului de mistică la Iași, în anul 1993, sub titlul: Sfințenia - împlinirea umanului și a cursului despre Dostoievski și creștinismul rus la Cluj, în anul 1998, publicarea eseului inedit despre Spiritualitatea poeziei românești, în anul 1998, alături de reeditarea Nostalgiei paradisului, în anul 1994 sau a volumelor de eseuri Ortodoxie și etnocrație, în anul 1997, și Puncte cardinale în haos, în anul 1998, precum și, tot în anul 1997, a poeziilor antume din
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Iorga. Continuă să publice și în anii 1912-1916 când, fiind în același timp cântăreț la biserica Zlătari, urmează cursurile Facultății de Teologie din București. Este remarcat de tânărul profesor de dogmatică Ioan Mihălcescu, care-l îndrumă spre apologetică, dar absența spiritualității face ca studiile teologice să îi apară abstracte, excesiv de raționaliste și istoriste. La rândul său, mediul universitar bucureștean dominat de pozitivism științific (Petre P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Constantin Rădulescu-Motru) i se pare tern și mediocru, cu excepția profetismului lui Nicolae Iorga
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
înțelegerea creștină teologic-ortodoxă și necreștină a sensului tradiției promovate de cei doi prieteni, Nichifor Crainic și Lucian Blaga, care a devenit conflict abia în anul 1942. Peste viziunea „pământului” românesc promovată de Sămănătorul, Crainic dorea ca Gândirea să boltească „cerul” spiritualității ortodoxe. Situația României avea să se complice în plan intern prin evoluții dramatice începând din anul 1927. Este anul în care mor regele Ferdinand (în luna iulie) și Ionel Brătianu (în octombrie), dar și anul înființării Legiunii Arhanghelului Mihail. În
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
publică „Spațiul mioritic” al lui Lucian Blaga (cum în anul 1931 a publicat Eonul dogmatic) și începe o polemică prelungită cu Românismul lui Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), în care Nichifor Crainic, secondat fidel de Părintele Dumitru Stăniloae, opune naturalismului filozofului necesitatea spiritualității și Ortodoxiei pentru un naționalism autentic. Lui Constantin Rădulescu-Motru îi este opusă figura Dr. Nicolae Paulescu (1869-1931), „fondatorul naționalismului creștin”. Polemica se continuă în anul 1937 cu discipolii lui Nae Ionescu de la Predania (care încearcă să-l compromită ca profesor
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Nichifor Crainic intră solemn în Academie flancat de doi ardeleni: Octavian Goga și Lucian Blaga. Cu o operă poetică dominată de bipolaritatea pământ-cer (Darurile pământului - Țara de dincolo de veac), teologul-scriitor Crainic a depășit sămănătorismul prin gândirism, adăugând „pământului românesc” „cerul spiritualității răsăritene”. În jurul Gândirii îndrumate de el s-a dezvoltat o impresionantă creație literară tradiționalistă (poezie, eseu), atât de inspirație strict ortodoxă, „pe ogașele dogmaticii” creștine, cât și de sensibilitate general metafizică, liberă față de motivele creștine, și chiar „în duhul eresului
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
de Tribunalul Poporului la închisoare pe viață în procesul „ziariștilor fasciști”. În acest interval Nichifor Crainic redactează manuscrisul primei părți a „Memoriilor” (până la sfârșitul anului 1944) sub titlul Zile albe, zile negre, precum și un studiu neterminat în 12 capitole despre Spiritualitatea poeziei românești, în fapt o interesantă judecată teologică asupra operei și filozofiei lirice a doisprezece poeți români (Grigore Alexandrescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Coșbuc, Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Gregorian, Ștefan O. Iosif, Alexandru Macedonski, Dumitru Nanu, Ion Pillat
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
primul și singurul în toată teologia ortodoxă actuală”. „A dorit să fie preot și n-a reușit, dar a simțit că are o misiune teologică”. „A privit spre culmea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți necercetate și neînțelese, părăsită la periferia intereselor științifice ale teologiei”. În teologie, Nichifor Crainic a fost „un descoperitor și un creator”, un deschizător de orizonturi cerești. Și
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
în evidență sub luciditate, fără exagerare, și fără risipa niciunei scântei. Harul, ca frumusețea există, sau nu! Doina Mirea le posedă pe amândouă! Talentul ei nu e capriciu, frumusețea nu e transformare, ambele există și se manifestă fără forțare! Resursele spiritualității și zestrea frumuseții se revarsă ca fluviul în uniformitate cu tot ce realizează Doina Mirea în sfera muzicii populare și folclorice românești. Nu copie, nu se substituie, este ea însăși, impresionabilă plăcut în tot ceea ce realizează. Datorită Doinei Mirea se
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
valoare patrimoniala. Facem un apel către instituțiile comunitare, implicate în organizarea și buna desfășurare a concursului de atribuire a titlului de Capitală Culturală Europeană, să ia în considerare opiniile noastre că orașul Craiova, o veritabilă metropola a culturii și a spiritualității românești și europene, merita cu prisosință să fie declarant câștigător. Felicitam conducerea Primăriei Craiova și, în mod special, pe doamna primar Lia Olguța Vasilescu, pentru implicarea instituțională, materială și afectiva în reușită Festivalului Modial de Poezie „Mihai Eminescu“, precum și a
APEL DE SUSŢINERE: CRAIOVA – CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ ÎN 2021 de ION DEACONESCU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343444_a_344773]
-
imuabile și incurabile, scepticismul în fața istoriei conduc spre un tip de unicitate negativă a României. Evenimentele din 1989, o rezolvare tipic românească, unică și din păcate defectuoasă! Ieșirea din comunism, o caricatură tip româneasca! Ce este și mai curios, comunicarea, spiritualitatea noastră ca ființe umane pică și ea odată cu societatea în care ne zbatem! În ultimul ceas să recunoaștem cum suntem noi așa este societatea, țara! Referință Bibliografică: Istoria adevărată a poporului român / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ISTORIA ADEVĂRATĂ A POPORULUI ROMÂN de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343459_a_344788]
-
care a început să umble prin Europa. Almanahul nr. 3, în condiția fenomenului globalizării și intrării noastre în Europa, când o parte din tradițiile poporului român, a operelor lui, se estompează ,sau dispar cu totul, devine “lada de sestre “ a spiritualității românești, prin care urmașii, și mapamondul ne vor cunoaște. Nu pot să închei aceste rânduri fără să amintesc cugetarea filosofului grec Constantin Tsatsos: “ Omul de cultură este copilul durerii. Tot ce are mai frumos în el s-a născut cu
ANUARUL FILIALEI BANAT-TIMIŞOARA A LŞIGII SCRIITORILOR- BORNĂ DE GRANIŢĂ A SPAŢIULUI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343470_a_344799]
-
noi am senzația că se încheie o epocă, o generație și o pleiadă formidabilă de slujitori ai altarului străbun; și îndeosebi fiindcă îi regretăm calitățile sale, personalitatea lui remarcabilă și admirabilă, abilitățile sale foarte competente în disciplina teologică și în spiritualitatea tradițională și autentic - mărturisitoare a Părinților Bisericii, pe care ni le-a cultivat nouă în orice loc și în orice timp, cu atâta dăruire, dragoste și abnegație!... El este și va rămâne în continuare, în conștiința discipolilor, profilul teologului, a
OPT ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344020_a_345349]
-
unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională!... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de fiască recunoștință și prețuire, ce-mi copleșesc mintea și inima în aceste momente, m-am dus cu
OPT ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344020_a_345349]
-
sentimentele de fiască recunoștință și prețuire, ce-mi copleșesc mintea și inima în aceste momente, m-am dus cu gândul la slujba înmormântării acestui mare ierarh, teolog și cărturar al Bisericii noastre Românești, promotor și apărător al valorilor culturii și spiritualității noastre, totodată și a ecumenismului celui adevărat, promovat atât în țară cât și dincolo de granițele ei... și mă uitam cum au participat toți membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întâistătătorii și reprezentanții celorlalte biserici ortodoxe surori, în frunte cu
OPT ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344020_a_345349]
-
putea fi elaborată istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române și a țării noastre, fără cel de-al cincilea Patriarh al României; din motivul că scriitorul, cărturarul, monahul, teologul și arhiereul Teoctist este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea bisericii și a poporului nostru!... În încheiere vin să întreb, cu multă nădejde și încredere în Providența Divină, ce va urma după toate acestea, care va fi mersul și evoluția Bisericii în viitor, deoarece iată, ea se confruntă cu o
OPT ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344020_a_345349]