38,669 matches
-
foame, fără mân care, despre care nu mai ai ce scrie. șase deasupra: îți umezești capul, asta poate atrage nenorociri, pericole, membre tăiate. brațul meu stâng e tăiat de cuvintele mele, din el țâșnesc cuvinte. zâmbet m-am amuzat copios, strângându-te în brațe, să îmi las și eu degetele să valseze pe taste gri, cu degetele tale să răspund invitației de a juca în rolul tău principal să purific cele mai atente gesturi ale tale, prin oglindă pășind în gesturi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
RPFI că relațiile de partid să nu influențeze relațiile de stat cu RPR și și-a manifestat dorința de a dezvolta relații de prietenie, bună vecinătate și colaborare cu RPR, arătând că într-o serie de probleme "interesele noastre sunt strâns legate", amintind, printre altele, lucrările privind Sistemul de la Porțile de Fier. Situația tensionată pe linie de partid s-a datorat faptului că RPFI avea o "conducere care a fost criticată", care "stă pe pozițiile criticate în declarațiile partidelor comuniste și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Făt-Frumos. CEZARA: Păi da... Făt-Frumos... IERONIM: De ce nu? Sunt Făt-Frumos! Acum am voie să-mi închipui orice, pot fi orice-mi place. Uite, nu știu dacă cineva s-a visat vreodată elastic, deci că se poate întinde și se poate strânge la loc. Dacă pe un asemenea om nu l-ar trezi nimeni din somn, el ar trăi o viață întreagă într-o lume reală și perceptibilă doar lui. Ar putea trece, fără să de mire, prin o mie de alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ascultare! / Împăratul Prea-Nălțatul / M-a trimis s-adun tot satul, / Să dau știre tuturor / Că el cată-n lung și-n latul / Lumii-acestei, pe-un fecior / Ce din toți va fi mai tare, / Mai frumos și mai cuminte. Deci vă strângeți, mic și mare, / Și să țineți bine minte; / Căci se poate, cine știe? / Chiar la voi prin sat să fie / Voinicel a-i fi pe plac, / Să-i dea fata de soție. Eu v-am spus-o. Iaca tac! // (Bate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Da' fie, Smarandă, că boi ca ai noștri nu găsești să cutreieri șapte sate: porumbi la păr, nalți la trup, țapoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și grași, cum sunt mai buni de înjugat la car. Aud? (strânge iar surcelele) SMARANDA: Doamne, doamne! Bate tu darabana mult! Ai ceaun și apă, ce-ți mai lipsește pentru mămăligă? Da' plug, grapă, telegă, sanie, car, tânjală, cârceie, apoi coasă, hreapcă, țăpoi, greblă și câte lucruri altele care trebuiesc omului gospodar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-și sară crierii pe care nu-i ai prin copaci. Și gata cu tine! Se isprăvește cu Codârlic! CODÂRLIC: Ce tot spui acolo? DĂNILĂ: Spun ce este. Așa că am să te leg binișor cu brâul ista al meu, să-ți strâng capul ca-n doage și să rămâi întreg. CODÂRLIC: Leagă-mi ce știi și cu ce știi, numai să nu repauzez... DĂNILĂ: Ce să nu faci? CODÂRLIC: Să nu repauzez. Adică să nu mor. M-am exprimat și eu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
domnia ta, jupâniță, însă până acuma n-am avut cinstea să te întâlnesc; pentru că, ori de câte ori mă abăteam pe aici cu treburile tainului, îmi făcea față jupâneasa Ilinca. Prea bine mă înțeleg eu cu această jupâneasă, cu toate că se arată cu mult mai strânsă la mână decât era jupâneasa Profira, cea dinaintea ei cu vreo zece ani. Mai dând unul, mai lăsând altul, am ajuns a fi și cu jupâneasa Ilinca în bună prietenie. Numai cât am s-o ocărăsc pentru că te-a ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ploaia bate-n geamuri; streșinile cântă. B2: Dar, treptat, cu larmă potolită scade cântecul acestui tremur de cascade. Tot mai des, în preajmă umbre vii răsar; ploaia peste case pică tot mai rar și-n grămezi de neguri apele se strâng... F1: Lumea-ntreagă doarme... F4: Streșinile plâng. * B1: Dormi, iubire dulce... B2: Numai eu întârzii, singur, pe cărare, farmecul acestei clipe trecătoare. Gândurile mele vin să te deștepte, din pridvorul tainic să cobori pe trepte; să cobori în toamna limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în continuare în genunchi lângă Sisoe): Lasă-l, părințele, lasă-l să isprăvească măcar ce-a început; să mai văd și eu odată Sfântul Soare și toate bunătățile lumii acesteia... NIȚĂ: Ai prins la glas, babă Fira? Ba să-și strângă catrafusele și s-o ia la drum... Auzit-ai sau ba, cuvioase? SISOE: Adevăr grăiesc ție, popo: pentru inima ta tireană, nu vei avea parte de bucuria și de lumina cea lină a Raiului! NIȚĂ: Mă mai și ameninți? Las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
64, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 04.10.1993. Biroul de Informare al CoE la București a fost înființat în 2002. Detalii la www.coe.ro footnote>. Obiectivul principal al CoE este realizarea unei unități mai strânse între statele membre pentru protejarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a statului de drept, principii care constituie fundamentul tuturor democrațiilor autentice și care influențează viața tuturor europenilor. Organele decizionale sunt Adunarea Parlamentară și Consiliul Miniștrilor. În viziunea CoE, lupta
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și egal la informația și decizia publică și transparența utilizării resurselor comune. 3.4. Rolul transparenței administrative și al conflictului de interese în reducerea corupției 3.4.1. Transparența decizională Conceptul de transparență decizională vine să susțină colaborarea tot mai strânsă dintre cetățeni, pe de-o parte, și dintre cetățeni și instituții publice, centrale și/sau locale, pe de altă parte. Doar așa deciziile de interes public sunt luate într-un mod cât se poate de deschis și apropiat cetățenilor. Transparența
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
acum în pod. Până să învăț să-l mânuiesc, am făcut exerciții de unul singur în fundul grădinii și am ieșit după o săptămână triumfător, însoțit de niște sunete incredibile. Io mergeam cu plugul mic. Cu încă vreo trei speriați. Să strângem bani. Cu plugul mare mergeau flăcăii neînsurați, de fapt, cei mai jalnici indivizi ai satului, și doar ei aveau dreptul să dea cu biciul. Noi i-am fi concurat și trebuia să facem liniste. De obicei, să vezi plugul mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
a întors cu schiurile astea de acolo. Mai așteaptă să vină un transport săptămâna viitoare. Că evețienii ăia, neatenți, își lăsau schiurile la intrarea în cabană sau la ușa cîrciumii. Și Jean, om strângător, și-a zis, ia să le strâng io! Și le-a strâns. Le-a recoltat. Prevăzător. La fel de prevăzător ca și acum, când așteaptă un taxi care să-l care până acasă cu sarsanale cu tot. Nae se oferă să-l transporte el. Și, surprinzător, chiar îl transportă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de acolo. Mai așteaptă să vină un transport săptămâna viitoare. Că evețienii ăia, neatenți, își lăsau schiurile la intrarea în cabană sau la ușa cîrciumii. Și Jean, om strângător, și-a zis, ia să le strâng io! Și le-a strâns. Le-a recoltat. Prevăzător. La fel de prevăzător ca și acum, când așteaptă un taxi care să-l care până acasă cu sarsanale cu tot. Nae se oferă să-l transporte el. Și, surprinzător, chiar îl transportă. Surprinzător pentru că sarsanaua lui Jean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
În țară și în străinătate.“ E cât se poate de clar clișeul de emisiune dedicată politicii internaționale. Seamănă cu demersul unui scriitor de a reconstitui absolut tot ce s-a întâmplat în lume în data de 4 martie 1989. Să strângi tot textul, toate faptele unei zile pentru un mobil incert. „Doctorul Obregia se convinge de influența nefastă a nicotinei asupra organismului omenesc a sistemului nervos în special.“ Totul curge fără paragrafe, dintr-o respirație, fiind greu să deducem unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de făcut prima fotografie. Copilul e dezbrăcat și e așezat pe o masă pe care s-a așternut o blană. Gângurește, se întoarce când pe o parte, când pe alta, mirată că în locul scutecelor și al hăinuțelor în care e strânsă toată ziua, după această minunată libertate, nu vin bucuria apei în care se simte mult mai bine. Vrea să se întoarcă, dar mâinile mamei o pun iar pe burtică. Eugenia Ionescu a scris mult mai mult decât a trăit. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în apropiere se afla un cimitir unde mai sărea mingea și spărgea candele și alte chestii de recuzită bisericească. De obicei, jucam pe latul terenului, că, na, eram și noi mici și nu puteam să alergăm atâta. Dar când ne strângeam 11 contra 11 sau ceva de genul ăsta, jucam pe întreg terenul și ieșeau niște meciuri caraghioase rău de tot. Se întâmpla să stăm cu o fază și 15 minute la o poartă pentru că era greu să ieși din apărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
că dacă vreau, io pot să te omor? Nu știam, puteam cel mult să mor de râs când îi vedeam mutra scâlciată și cufurită. Iete, colea, a făcut și a început să se screamă atroce, să se strâmbe de parcă îl strângeau pantofii. Își smiorcăia nasul și se holba spre stomacul meu cu ochii ca ai șarpelui Kaa din Cărțile junglei. Se concentra, cum ar veni. După ce a terminat, m-a întrebat fericit: Ei, este că ai simțit o căldură în dreptul ficatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
nu-mi trebuia nici un rachiu...! Pusesem ceasul să sune la 6. Cum era poziția camerei, cum băteau luminile, naiba știe, cert e că ne-am trezit suspect de repede. N-am auzit ceasul și am văzut afară lumină. Hai, repede, strânge calabalâcul! Mă uit la ceas, parcă era șase și zece. Ce să mai bei cafea! Mi-am făcut o cafea cu apă rece. Ziceam că e târziu și pe urmă se aglomerează la vamă. La recepție ne întreabă, ce faceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ăsta!, artistul era mai omenos. Cu alți români n-am mai avut de-a face. Era o țigancă la metrou, una de-a noastră, că se cunoștea. Și ies doi tipi și unul îi trage un șut în cutia unde strângea bani. Asta, merde, merde, dracu să te ia! Fi-miu, imediat, tati, asta e de-a noastră! Taci, mă, din gură, să nu se prindă! Era țigancă, țigancă română. Cel mai reprezentativ tablou al ăstuia din Văleni era o pânză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ajuns în fundul iadului! Nu ne credeți? Suntem cu voi! O chestie foarte interesantă. Scaunele, cum stăteam, s-au mutat, pe perete apărea chipul tău și în spatele nostru dracii care făceau hi, hi, hi, hi. Și scheleți, și fantome. Să te strângă de gât. Cu vrăjitoare zburând. Tot nu sunteți convinși? Acum ajungem în focul iadului. A început să ne zgâlțâie, făceau scaunele cu noi ca toate alea. Fi-miu’ chiar se speriase, fugi, mă, tu nu vezi că sunt prinse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ele. Să le măsluiești. S-a mai întâmplat. Dup-aia s-a trezit și nea Costică și-a zis, de ce să nu cumpăr și io un pepene? Și-a cumpărat. Știți cum? Imediat. Și dup-aia, ce mai, s-a strâns toată strada. Și au zis să ia și ei fiecare câte un pepene. De ce să nu cumpere, dacă-s ieftini! Îi oprește cineva? Și-au cumpărat. Și toți ziceau că că acuma e în luna lu’ septembrie, nu mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Mai cu imaginație. Rudimente de gândire tribală. E un număr care ar trebui scos la licitație. Cu ocazia asta, i-am strâge pe toți imbecilii la un loc. Și nu mai spun ce le-am face. Ce șansă extraordinară să strângi atâția idioți într-o aceeași încăpere. Stop sifon scrie pe un stâlp. Trebuie să ne oprim. Ca la semafor. Dac-ar fi să credem tot de citim... Cosmetică, frizerie, coafor, epilat, masaj. Avocat Tuică Gheorghe. Angajează barman, ospătar, fete, minim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o „sferă a concesiunilor”, În timp ce restul piețelor apar ca o „sferă a cauzelor” . Faptul că mărimea salariului și gradului de ocupare a forței de muncă este dependentă de mărimea, structura și nivelul tehnic al capitalului demonstrează că piața muncii este strâns legată de piața capitalului. În același timp, piața muncii este strâns legată și de piețele monetară și valutară prin implicațiile pe care le are asupra salariului și a echilibrului dintre cererea și oferta de muncă, evoluția puterii de cumpărare și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a cauzelor” . Faptul că mărimea salariului și gradului de ocupare a forței de muncă este dependentă de mărimea, structura și nivelul tehnic al capitalului demonstrează că piața muncii este strâns legată de piața capitalului. În același timp, piața muncii este strâns legată și de piețele monetară și valutară prin implicațiile pe care le are asupra salariului și a echilibrului dintre cererea și oferta de muncă, evoluția puterii de cumpărare și a cursului de schimb. Tot astfel piața muncii se află În legătură cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]