13,648 matches
-
Un conflict de mimetisme/ Ne-ncetate frământări.” („Lamentări”) Asemenea lui Immanuel Kant, poetul critică „rațiunea pură” ce îl „pune în dileme”. („Dilemă”) Realitățile obiective ale lui Kant din „Critica rațiunii pure” (Kritik der reinen Vernunft) fac ca poemul „Dilemă” să fie străbătut de idei filosofice de o limpezime clasică și cu valoare gnomică. Poetul se întreabă dacă „are viața un sens, țintă, sau e trecere de vreme?”, cu atât mai mult cu cât idealurile „în adâncurile firii... sunt urzite,/ Parcă-s rădăcini
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
nu te-am aflat și așa, într-un târziu, am văzut o stea cu speranța fluturândă agățată-n ea. I-am promis să-ncerc din nou chiar în zori, pe rouă, când Soarele va răsări, dar iată că plouă. Fulgerul străbate zarea uite, am văzut cărarea care duce înspre tine... Dar un tunet pus pe harță îmi zice: fă cale întoarsă, mai ai multe de trăit și te așteaptă sub castani, un vis pierdut de mulți ani; avea părul castaniu, dar
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
memoria neamului bălcăneștilor, preluând influențe din folclor, precum și motive din mitologia creștină și păgână. Romanul evocă traseul celor din neamul bălcăneștilor, ai căror pași au pornit din „mohorâtul ținut al Histriei, și de acolo până la Întorsura, refăcând astfel drumul transhumanței străbătut... din Terra Blachorum. Așa se face că neamul bălcăneștilor trăiește de la descălecarea lui pe aceste locuri în strânsă legătură cu cerul și pământul, cu lucrurile înconjurătoare, vădind tenacitatea unei buruieni locale, nepieritoare, care în ciuda vitregiilor îndreptate împotriva ei se încăpățânează
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
mea, a fost prima fecioară jurată din neamul nostru, al bălcăneștilor. Zeii au ales-o după legile lor nescrise, au ocrotit-o, i-au îndreptat pașii spre mohorâtul ținut al Histriei, și de acolo până la Întorsura, refăcând astfel drumul transhumanței străbătut de înaintașii noștri din Terra Blachorum.” În roman, pe lângă personajul principal, care este si narator, se detașează figura lui Muzulie, în jurul căruia se învărtește intriga, și de al cărui nume se leagă episoadele eroice ale narațiunii. El are rolul de
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
trebuit măcar în parte, să le înfrunt, să fac față, să obțin măcar amânare a unui deznodământ. A unor „ chestiuni arzătoare la ordinea zilei”, care n-au nici un Dumnezeu ! Dar acest drum trebuie făcut. Măcar în parte, am reușit să străbat istoria Ierusalimului. Informații despre Țara Sfântă se găsesc foarte multe, chiar derutant de multe. Organizatorii au fost obligați, prin forța împrejurărilor, să limiteze pelerinajul la minimul necesar și obligatoriu, pe traseele biblice, să lase deoparte muzeele, deși Israelul, se spune
SACRU SI PROFAN IN TARA SFANTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367173_a_368502]
-
nu poate intra decât în genunchi, cutremurându-se. Câți dintre noi ne-am fi purtat ca Simon Cirineanul, la al cincilea popas, câți ar fi avut curajul să ia crucea de pe umerii Mântuitorului, să ducă singur povara ei ? Nu poți, străbătând Via Dolorosa să nu atingi cu mâna locul în care se păstrează amprenta unei palme, care e a Mântuitorului și care a rămas acolo într-unul din momentele în care acesta, urcând spre Golgota, sub apăsarea crucii, s-a sprijinit
SACRU SI PROFAN IN TARA SFANTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367173_a_368502]
-
lume, a o înveșnici prin trudă și credință. „Dar aripile de ce planează în zbor, pe o parte și pe cealaltă? „Ca să arate oamenilor cum să-și cumpenească pașii atunci când aceștia se rătăcesc, să le arate calea pe care să o străbată până la sfârșitul vieților lor. Pentru a zvânta sângerarea și a lecui rănile din străfundurile firii și măduvei oaselor, pentru a le scoate să fie primenite și spălate la lumina curată a credinței îndepărtând, măcar vremelnic, păcatul cel de toate zilele
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
a vedea celelalte orizonturi încă ascunse, folosindu-mă de ochiul ascuns al propriei mele ființe. Rațiunea. Pentru asta, mi-am alocat aproape un sfert din existența mea. Am îmbrățișat cu seriozitate această cale grea a nevoii mele de luminare. Am străbătut în cea mai mare parte singur, acest drum sinuos, prăbușindu-mă de nenumărate ori în genunchi, pentru ca mai apoi să pornesc din nou pe aceeași cale de mine aleasă. Am fost tratat cu dragoste machiavelică, de fiecare dată când respiram
JURNALUL SINGURATICULUI-SUPERFICIALITATE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367278_a_368607]
-
Ierusalimul era mai înalt decât restul lumii, iar Templul stătea pe vârful celui mai înalt munte - Sion, la fel cum era intrarea în cer. [26] Odată cu dezvoltarea și sporirea diasporei, evreii credincioși veneau în pelerinaj aici, urcând „sus la Ierusalim”, străbătând drumul anevoios al Golgotei până la Templul unde Dumnezeu coboară să-și întâlnească poporul. Însă Ierusalimul este cetatea sfântă nu doar a evreilor ci și a creștinilor și (a) musulmanilor. Dacă pentru evrei ea reprezintă sinteza tuturor victoriilor și a gloriilor
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
ca în Ierusalim, iar în acest duh de sacralitate și sfințenie îi conferă un caracter central. Istoria Țării Sfinte se confundă și se contopește cu cea a Ierusalimului, dând prilej pelerinilor la o întâlnire personală cu istoricitatea geografică a locurilor străbătute de pașii Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos. Prin urmare, în Ierusalim, ca de altfel în orice colț al Țării Sfinte, Iisus Hristos se lasă revelat și descoperit pelerinului în măsura dorinței sale sincere, a experienței duhovnicești personale, făcând din locurile
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
clădiri în afara zidurilor cetății, sporind frumusețea unui nou început. În perioada otomană a început emigragrea evreilor în Istrael, ajutați fiind și de tradițiile cabalistice [81] care afirmau că învierea morților se va înregistra în Eretz Israel, iar morții evrei vor străbate sub pământ acest drum. De aceea bătrânii preferau să vină din timp pentru a fi cei dintâi care vor învia la venirea lui Mesia. Celebrul filantrop Moșe Montefiori s-a dedicat apărării evreilor de prigoana unor regimuri și mișcări antisemite
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
până în veac”. Și alăturat, împresurând soclul ce-i cinstesc vocația de constructor și poet, versurile : În cele din urmă sarcina a fost îndeplinită/ Strălucitoare sub soarele vestului/ Podul amenință înălțimea munților din zări/ Lumea este o punte care demonstrează/ Că străbate peste tot timpul/ Lăsând la o parte mii de speranțe și temeri/ Blestemată de o mie de zâmbete ironice/ Aici ea stătea și construia/ Dar întreabă pe cei ce-au întâlnit dușmanul/ Care a stat deoparte când lumera a fost
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
fost oare mai rezonabilă varianta unei tăceri convenabile pentru noi cei de astăzi, dar mai ales pentru cei de mâine? Sunt convins că nu, măcar pentru faptul că poetul este considerat dintotdeauna glasul cetății iar vocea lui, singura care va străbate veacurile, nu are dreptul să mintă nici măcar prin omisiune! Și observăm, vorbind despre versurile ei, că „turnul de fildeș” al autoarei este pământul fierbinte pe care calcă, lupta cotidiană pentru demnitatea oamenilor din întreaga lume, pentru a nu mai fugi
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
pe drumul sacru ce nu-l pot măsura Prin mii de ani lumină ca s-ajungă în veșnicia Ta Aici i-ai vrut Tu Prea Bunule ce te gândești la toate Acoperiți de-un strat prin care nici gândul nu străbate Încremeniți în lacrimi, aliniați adânc în țintirim În libertatea de la ei, nicicum nu-i timp să ni-i amintim Când soarele metalic sfidează termometrul și țara În gestul său năpraznic se răzvrătește incertă vara Căci azi urmași în generația de
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
merg eroii bravi pe drumul sacru ce nu-l pot măsuraPrin mii de ani lumină ca s-ajungă în veșnicia TaAici i-ai vrut Tu Prea Bunule ce te gândești la toateAcoperiți de-un strat prin care nici gândul nu străbate încremeniți în lacrimi, aliniați adânc în țintirimîn libertatea de la ei, nicicum nu-i timp să ni-i amintimCând soarele metalic sfidează termometrul și țaraîn gestul său năpraznic se răzvrătește incertă varaCăci azi urmași în generația de blugi și celular... XII
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
DE IUBIRE, de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014. O, IUBITO ! O, iubito, Ești răspândită în aerul din jur până departe Amestecată ziua cu lumina Cosmos de întuneric înstelat Mirosind a mere Când e noapte Străbătută de mângâierile vântului Dinspre adâncul din mine înspre moarte Plină ca un munte de cântecul ciocârliilor vara Care pe noi sfâșietor ne desparte Sufletul tău este atât de dens în văzduhul care mă înconjoară încât mă strivește îmi vine să
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
a doctorului Tulp (Anatomy Lesson of Dr. Nicolaes Tulp), pictura din 1632, care i-a adus celebritatea. Se spune că în acest tablou pictorul regizează disecția unui cadavru, pune în scenă actul respectiv... Așa este! Expresivitatea chipurilor, forța lor interioară străbate trupurile și ajunge până la noi, cei ce privim „de departe“, așa cum îi plăcea lui Rembrandt să recomande celor ce-i priveau tablourile. Mi-a plăcut mult tabloul lui Marie-Denise Villers Fată pictând (Young Woman Drawing), ulei pe pânză, 1801; un
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
dat în drumul meu întâi peste luceafăr Și m-am topit de dragu-i văzând că încă-i teafăr Și-mi murmură cu jale și cu un zâmbet trist Că va mai sta pe-acolo, cât și eu mai exist. Am străbătut apoi, la pas, Calea Lactee, Saturn mi-a pus inelul și-apoi, printr-o scânteie Ce a aprins în juru-i și-ncet a ars, mocnit, M-a învățat cu dorul și gustul de iubit. Și m-am tot dus încet și-ajuns-am
CĂLĂTOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368660_a_369989]
-
strămoșească, cu-al Apostolilor praznic. Merișoare și cireșe de-s coapte sau pârguite, la săraci se-mpart în vase; pentru morții din morminte. Obiceiul amintește călătorilor prin viață, că soarta le pregătește un sfârșit pierdut în ceață. Iar sufletul va străbate vremuri prin lumea celaltă, cu Sfânta Divinitate în credință venerată. Legendă pilduitoare spune că Sâmpetru ține în rai, chei de la intrare; cântărind faptele bune. Ca un frate în credință, Pavel alăturea-i este cu pildă spre bruință; când soarta pe
TRADIȚII DE SF. AP. PETRU ȘI PAVEL de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368686_a_370015]
-
al puterii ce a reușit să depășească provocările timpului. Este cel ce asigură materia necesară continuării șanselor îmbinării proceselor în timp. Când a întâlnit pantru prima dată femeia, a știut că nu este singur în univers și că împreună pot străbate prin timp și prin spațiu spre a inventa omenirea. Prima lor întâlnire nu a fost doar ispită, ci mai degrabă ciognirea a două energii seducătoare ce au sfârșit prin a-și uni forțele spre a străbate împreună timpul creației De la
IUBIREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368676_a_370005]
-
și că împreună pot străbate prin timp și prin spațiu spre a inventa omenirea. Prima lor întâlnire nu a fost doar ispită, ci mai degrabă ciognirea a două energii seducătoare ce au sfârșit prin a-și uni forțele spre a străbate împreună timpul creației De la început toți care au intrat într o relație și-au dorit ceva anume . Unii chiar nu știau ce, dar voiau ceva ce depășea înțelegerea lor inițială. Prima formă a ispitei i- a subjugat întratât încât și-
IUBIREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368676_a_370005]
-
a dăruit-o iubitei. Ea și-a îmbrăcat chipul într-un zâmbet și l-a trimis diafan înspre cel ce îi încântase toate simțurile. Se întâmplase minune de a fi ce univerul le -a promis că vor întâlni dacă vor străbate învingători cerul vieții. De acum omul avea un fundament, un punct de pornire unde va ajunge mereu spre a pleca mai departe. Dar nu toți și nu întotdeauna s-au bucurat de rozul zenitului. Uneori, au constatat că nu era
IUBIREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368676_a_370005]
-
de sublim ancestral, în cei ce sunt înzestrați cu darul legendei, al poveștilor cu care ne hrănim așteptările în serile vieții. Cei ce au norocul să o întâlnească în forma ei pură, sunt cu adevărat fericiții posesori ai energiei ce străbate universul în evoluția lui spre eternitate. De anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică: iubirea / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2104, Anul VI, 04 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate
IUBIREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368676_a_370005]
-
mers puțin împiedicat, aceiași ochi plecați în pământ, aceeași siluetă puțin adusă de spate. Supusă. Te întâlnești cu gheișe superbe ce au zâmbete misterioase. Pășesc mărunt și se înclină respectuos, proiectând imaginea frumuseții ce nu se ofilește, a feminității ce străbate timpul. Mă întreb însă ce s-a întâmplat cu ocupațiile bărbaților de odinioară? Mă întreb dacă sabia a fost îngropată, sau poate că a luat doar alte forme, lupta fiind la fel de acerbă? Oare “jocul” s-a mai civilizat sau a
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
ca de n-ar fi, nu s-ar fi povești, o iesle sărăcăcioasa și neînsemnata unde avea să ia ființă adevărată poveste de Crăciun. E veche povestea și nouă totodată, începutul ei se pierde în negura timpului, insă ecoul ei străbate secole de-a rândul până în zilele noastre și în fiecare an retrăim înfrigurați prima seară de Ajun: un prunc, o iesle și o promisiune...an de an povestea este ascultata de copii, părinți, nepoți, fără să-și piardă din farmec
DESCHIDE UȘA, CREȘTINE… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368696_a_370025]