3,677 matches
-
pp. 60 sq. ' * A se vedea "Liste de Rois sumeriens", traducere de S. N. Kramer, The Sumerians, pp. 328 sq. Religiile mesopotamiene se prosternează în fața zeului solar Utu. În ultimul fragment păstrat, An și En-lil îi conferă "viață de zeu" și "suflarea eternă" a zeilor, și îl instalează în țara fabuloasă Dilmun 14. Regăsim tema Potopului în Epopeea lui Ghilgameș. Această celebră capodoperă, destul de bine păstrată, pune și mai bine în lumină analogiile cu narațiunea biblică. După toate aparențele, avem de-a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și a pământului, ci de un pustiu pe care Dumnezeu (Iahve) 1-a făcut roditor printr-un râu care ieșea din pământ. Iahve 1-a modelat pe om (ădăni) din lut și 1-a însuflețit, suflându-i "în nările sale suflare de viață". Apoi Iahve "a sădit o grădină în Eden", a făcut să crească toate felurile de "pomi buni" (2: 8 sq.) și 1-a așezat pe om în grădină "ca s-o lucreze și s-o păzească" (2: 15
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Sumer (§ 17). Mituri similare sunt atestate aproape peste tot în lume, din Egiptul antic și Grecia până la populațiile "primitive". Ideea de bază pare aceeași: omul a fost format dintr-o materie primă (pământ, lemn, os) și a fost animat prin suflarea creatorului, în numeroase cazuri, forma sa este aceea a creatorului său. Altfel spus, așa cum am văzut cu privire la un mit sumerian, prin "forma" și prin "viața" sa omul împărtășește, întrucâtva, condiția Creatorului. Numai corpul său aparține "materiei"6. 3 Adăugăm că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ăvetâsvatara, III, 4,12). 13 Viraj este un fel de ăakti. În Brhădaranyaka Up., IV, 2,3, ea se căsătorește cu Purușa. 14 Vezi referințele la texte în J. Gonda, Vișquism and Sivaism, p. 27. India înainte de Gautama Buddha fără suflare, mișcat din sine însuși". Dincolo "de acesta nu mai exista nimic altceva" (str. 2). "La început, tenebrele ascundeau tenebrele", dar căldura (provocată de asceză, tapas) a dat naștere "Unu"-lui, "potențial" (âbhti) - i.e. "embrionul", - "învăluit de vid" (se poate citi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
acest motiv, în natura umana compusă din inteligibil și sensibil, există un amestec cu natura divină, așa cum ne învață cuvântul despre crearea lumii. Pentru că Dumnezeu, se spune, luând țărâna pământului a modelat omul și a insuflat viața în el prin suflarea gurii Sale în ceea ce a fost modelat, așa încât pământescul să poată fi înălțat împreună cu divinul și că harul divin să poată pătrunde întregul univers că o singură unitate de valoare egală, natura inferioară fiind amestecata cu cea supralumească”17. Adaptând
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
susținătorilor englezei standard. Într-o povestire despre pilotul NASCAR din anii '60 ai secolului al XX-lea, Junior Johnson, el a demonstrat cât de flexibilă poate fi limba engleză, scriind ca și cum ar fi fost agramat și ar fi rămas fără suflare atunci când a descris eforturile unor executori fiscali de a-l prinde pe Johnson vânzând alcool ilegal: În sfârșit, într-o seară l-au încolțit pe Junior pe drumul ce duce spre podul de la Millersville; nu mai este altă cale de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să se deosebească prin felul său aparte de a fi. O caracterizează dorința de elitism și diferențiere. Pentru Parizienele distinse de la sfârșitul secolului este caracteristic un rafinament sofisticat. Dorința lor de excentricitate, căutarea stilului, eforturile permanente de a lăsa fără suflare audiență, se compară cu voință Prețioaselor de a se demarca de vulgaritatea cadrului ordinar. Pariziana întruchipează ceea ce se numeste le savoir vivre moderne sau le savoir vivre au féminin. Pariziana este femeia modernă conștientă de valoarea să. Ea este superlativul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ziarul Împreună cu prietenul său, Cocoșilă. Cea de a doua secvență narativă Începe tot cu o imagine a familiei Moromete, aflată pe câmp, la seceratul grâului, În aceeași atmosferă de tensiune, așa zisul moment al desfășurării acțiunii, dar prozatorul surprinde Întreaga suflare a satului, la cel mai important sezon agricol al verii. Secerișul grâului apare, În felul acesta, ca un ritual. Cu acest prilej, naratorul evocă alte stări conflictuale, specifice lumii satului. Memorabilă este cea provocată de Polina, fiica lui Tudor Bălosu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și mi-o fac cum mi-o plăcea, iar potcapul îl dau să clocească găinile în el.” Și așa ai și făcut. Pe 10 august 1871, ai ieșit pe stradă cu pălărie în loc de potcap. A doua zi, bucluc mare. Toată suflarea clericală era în agitație. După ample cercetări, peste o lună ai fost convocat la Consistoriul Mitropoliei, dar ți-ai găsit omul care să dea ascultare. Ba mai mult, le-ai scris un protest vehement. Convocarea avea în vedere: slobozirea puștii
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
fals, care a fost semnat și de Ofițerul Stării Civile D.A.Greceanu, care a ajuns și ministru. Despre acest act vorbește și Mihail Sadoveanu în „Informații despre Ion Creangă”/1933/: Un profesor susține că Ion Creangă și-a dat ultima suflare nu în strada Goliei, cum glăsuiește actul de moarte oficial, ci în bojdeuca lui din strada Țicău no.4, unde locuia de multă vreme cu suferințele și amintirile lui. Deși un act oficial e un act oficial, domnia sa ne declară
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
lumea de dânsul de-și scoate ochii; și nu numai atâta, dar chiar când se uită la cineva, fie om sau orice dihanie a fi, pe loc rămâne moartă. Și cică o mulțime de oameni și de sălbătăciuni zac fără suflare în pădurea lui numai din astă pricină: se vede că este solomonit, întors de la țâță, sau dracul mai știe ce are de-i așa de primejdios. Dar cu toate aceste, trebuie să știi, nepoate, că unii oameni îs mai al
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de a face cu dânșii nici în clin, nici în mînecă; și dacă n-ai fi spân, bucuros te-aș tocmi." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) "N-a mai mers mult până ce și văzu nourii din țara sa, simți suflarea vânturilor de acasă și zări din depărtare pe ici colea câte un munte de pe marginile țării... Petru stete în loc ca să vadă mai bine, că-i părea că nu e adevărat ce-i părea." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (c) "Zică cine
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un mormăit, plin de rele prevestiri, străbate depărtările până la mine... Era vântul care clătina întinderea trandafirie și plină de soare a smidului de zmeură, și poate că vreun brad sau paltin, cu încheieturile slăbite de bătrânețe, se legăna scârțâind la suflarea aceluiași vânt... Din închipuire se naște frica, din judecată bărbăția..." (Calistrat Hogaș, Singur) (e) "A fost odată un împărat, un împărat mare și puternic; împărăția lui era atât de mare, încât nici nu se știa unde se începe și unde
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lacrimă) (b) "Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos, și de aceea, când se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare și oamenii așteptau murmurând la faima venirii lui, cum vuiește un lan de grâu la suflarea unui vânt." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (c) " Iar Florița și feciorul cel de împărat trăiră fericiți și fără supărare, cum trăiesc oamenii buni la suflet și înțelepți la minte, încât vestea despre ei ajunse chiar și până la noi..." (Ioan
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
devenit cadre didactice universitare și oameni de știință cu cariere profesionale cu totul remarcabile în țară și străinătate. STIMAȚI COLEGI PARLAMENTARI, La manifestările prilejuite de aniversarea a 150 de ani a Colegiului Național „Ștefan cel Mare”, în octombrie 2010, întreaga suflare a școlii își așteaptă înalții oaspeți, printre care și personalități de seamă ale politicii românești. Acum se speră, printre altele, că momentul jubiliar va facilita demersurile în vederea terminării lucrărilor la sala de sport, obiectiv început și, din păcate, rămas la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
reunite, timp de patru zile, parlamentarii nici nu și-au dat prea bine seama că s-a încheiat anul vechi pentru a-l lăsa pe cel nou să se instaleze. O efervescență benefică pentru țară “a ținut în priză” toată suflarea politică românească de luni bune încoace, iar trecerea în deceniul doi al mileniului trei s-a făcut discret, pe vârful picioarelor și în șoaptă, ca într-o familie unde se așteaptă nașterea unui prunc, “făt prețios”, deci cu mici probleme
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
explicăm. Se întîmplă în acest caz ca și atunci cînd ne mirăm că ceva ni se pare cunoscut și cercetăm după aceea unde și cînd am văzut sau auzit acel lucru. 13. Tipuri de sentiment al ridicolului Rîsul seamănă cu suflarea ce îndepărtează un fulg. Relația între suflare și fulg poate fi extrem de diversă. Se poate stabili aici o întreagă scală. a) În rîsul copilăresc al "zglobiei zburdălnicii și al bucuriei pentru nimic" nu-i deloc necesar să se găsească vreun
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și atunci cînd ne mirăm că ceva ni se pare cunoscut și cercetăm după aceea unde și cînd am văzut sau auzit acel lucru. 13. Tipuri de sentiment al ridicolului Rîsul seamănă cu suflarea ce îndepărtează un fulg. Relația între suflare și fulg poate fi extrem de diversă. Se poate stabili aici o întreagă scală. a) În rîsul copilăresc al "zglobiei zburdălnicii și al bucuriei pentru nimic" nu-i deloc necesar să se găsească vreun fulg, vreun pretext exterior. O vitalitate ce
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Kent, atunci cînd e declarat proscris, "o ia pe vechiul său drum, în locuri noi", tot astfel, după o înfrîngere, lupta pentru valorile existenței este luată de la început și desfășurată în forme noi. Muribundul Hamlet își dă adeziunea, cu ultima suflare, la alegerea ca rege a tînărului și cutezătorului Fortinbras, ale cărui energie și temeritate îl vor duce spre alte destine decît cel ursit melancolicului visător. 31. Humor și religie Întrebarea dacă Kiekergaard are dreptate cînd stabilește o acută contradicție între
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Munca lui de ani și ani, în care s-a zămislit mărețul monument al artei muzicale, era răsplătită nu numai de bucuria celor pe care îi vedea, ci și de gândul că muzica dăruită de el lumii va uni întreaga suflare în același gând al bucuriei pe care a preaslăvit-o în finalul lucrării. După unele indicii, Beethoven intenționa de mult să scrie o lucrare pe versuri din ,,Oda bucuriei” a lui Schiller, care apare în finalul Simfoniei a IX a
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Zaragoza, el dă ordin să-l aresteze pe episcopul Valeriu și pe diaconul său Vincențiu și să-i conducă pe jos la Valencia. Datorită vârstei sale înaintate, Valeriu este exilat, iar Vincențiu torturat cu deosebită cruzime. El își dă ultima suflare în închisoare, la 22 ianuarie 304. De atunci, cultul Sfântului Vincențiu s-a răspândit și în afara Spaniei, mai ales în Franța. În anul 531 regii franci Childebert I și Clotaire I, fiii lui Clovis și ai Clotildei, asediază Zaragoza și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un oarecare amuzament trist și o oarecare crispare cu sânge rece, vizitatorul trece de la o stare la alta, experimentându-și propria situare problematică într-o lume a exacerbării puterii, a înăbușirii protestului și a acceptării tresărite a amenințării cu ultima suflare. În cele 10 video-uri ale sale, proiectate de o parte și de alta a unui culoar obturat de picturi reprezentând moartea și de fotografii ale unor morminte împodobite cu accesorii personalizate, Yang Zhenzhong surprinde chipurile a zeci de oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Veronica Nae Vestea reunirii aproape... legendarei trupe 3 Sud-Est (un deceniu presărat cu numeroase succese, între care titluri memorabile, un record pentru un “boys- band”) a bucurat întreaga suflare a muzicii dance românești și nu numai. Pentru că trupa constănțeană avându-l drept lider și compozitor pe Laurențiu Duță s-a distins nu numai prin activitatea muzicale, ci și printr-un comportament elegant în relațiile cu colegii și cu mass-media
Reunire by Veronica Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83400_a_84725]
-
L-am găsit în sac aseară, În secundă, soc și sare; Stă la sobă, chiar de-i vară; E în casă, masă, soare. În stilou o să apară Ori în susur de izvoare; Și în suflet se strecoară Pân’ la ultima suflare. Săniuța-n spate-l poartă, Peste neaua de poveste; Asta este a lui soartă: Să-l aflăm chiar sus, pe creste. Câți de ,,s’’ dorit-au, oare, Pe aici să se strecoare? E cuminte-acela care Rezultatul bun îl are. Șugubăț
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
sunt proiectate în secolul al XVII-lea, în Moldova: „Pe la 1600 și ceva, dacă cineva și-ar fi sumețit privirea peste dealurile mângâiețe de dincolo de Vaslui, ar fi putut zări de la o aruncătură de ochi două siluete mergând aplecate sub suflarea neostoită a crivățului de Crâm. Prima siluetă era înaltă, ciupită de vărsat, cu nasul coroiat și urechile clăpăuge ascunse sub pletele proaspăt retezate. A doua siluetă părea mai scundă, dar de la o iscodire mai atentă se vădea a fi un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]