6,772 matches
-
asupra uciderii pe timp de război a rezultat din însăși natura războiului. În acele timpuri, războiul era considerat o confruntare între toți locuitorii teritoriilor statelor beligerante. Inamicul cu care trebuia luptat era mai degrabă numărul total al indivizilor care datorau supunere unui conducător anume sau al locuitorilor unui teritoriu anume decât forțele armate ale abstracției legale numite stat în înțelesul modern. Astfel, fiecare cetățean al statului inamic devenea inamicul fiecărui cetățean al celeilalte părți. Începând cu sfârșitul Războiului de Treizeci de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că absența limitărilor morale în ceea ce privește distrugerea vieții a fost concomitentă cu caracterul total al războiului în care populații întregi se înfruntau una pe cealaltă ca inamici personali. Să ne amintim, de asemenea, că limitarea graduală a uciderii în război și supunerea ei față de anumite condiții au coincis cu dezvoltarea graduală a războiului limitat, în care doar armatele se înfruntau ca oponenți activi. Cu războiul care își asumă, în vremurile actuale, într-o măsură cât se poate de mare și în privințe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ori pentru unitatea sau măreția națiunii sale, ci participă la o „cruciadă” pentru un „ideal”, un set de „principii”, un „mod de viață” pentru care el pretinde că deține monopolul adevărului și virtuții. În consecință, el luptă până la moartea sau „supunerea necondiționată” a tuturor celor care aderă la un alt „ideal” și „mod de viață” fals și rău. Întrucât „idealul” și „modul de viață” sunt cele pe care le combate la orice persoană care le întrupează, distincțiile dintre soldații care luptă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
prin naștere și educație erau în stare să le înțeleagă și să acționeze în conformitate cu ele. Această societate cosmopolită își afla izvorul preceptelor de moralitate în conceptul și în regulile dreptului natural. Membrii acestei societăți se simțeau deci responsabili personal pentru supunerea față de acele reguli morale de comportament deoarece lor, ca ființe umane raționale, ca indivizi, li se adresa acest cod moral. Când i s-a sugerat lui Ludovic al XV-lea să falsifice bancnotele Băncii Angliei, regele a respins o asemenea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
modernă a războiului i-a dat individului oportunități de distrugere în masă necunoscute în epocile anterioare. Astăzi, o națiune îi poate cere unui singur individ să distrugă viețile a sute de mii de oameni lansând o rachetă cu focos nuclear. Supunerea față de o cerință cu asemenea consecințe enorme demonstrează slăbiciunea eticii supranaționale mult mai impresionant decât o fac încălcările limitate ale standardelor morale universale de comportament care au fost comise în timpurile preatomice. În ultimul rând, există astăzi, ca urmare a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ultime observații, să luăm în considerare cele Paisprezece Puncte ale lui Woodrow Wilson. În timpul ultimelor luni ale primului război mondial, cele Paisprezece Puncte au fost acceptate de o parte atât de considerabilă a umanității, indiferent de granițele naționale sau de supunerea față de una sau alta dintre taberele beligerante, ca principii pentru un acord de pace drept și de durată, încât părea într-adevăr că există o opinie publică internațională care le susținea. Totuși, așa cum a arătat deslușit analiza sclipitoare a dlui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
exemplu, un tratat de arbitraj între două națiuni prevede ca toate disputele juridice ivite între acestea în viitor să fie supuse unui tribunal internațional, ca regulă, nici unul dintre state nu are dreptul de a stabili unilateral jurisdicția tribunalului prin simpla supunere a adjudecării unei dispute juridice particulare. Pentru a stabili jurisdicția, este necesar un acord special relativ la această dispută particulară. Grija cu care statele ocrotesc în general caracterul contractual al jurisdicției tribunalelor internaționale este ilustrat de către Sir H. Lauterpacht: ...majoritatea hotărârilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că o altă instituție internațională avea competența de a decide asupra problemei, ci pe baza faptului că statul în chestiune nu era constrâns prin nici un angajament să recurgă la o înțelegere juridică. Autorul adaugă că „și atunci când datoria elementară de supunere față de adjudecare este acceptată șadică, într-un acord generalț, ea este de fapt adesea însoțită de rezerve elaborate care o reduc la o simplă formulă lipsită de orice obligație juridică”14. Clauza opțională Este evident că, în asemenea circumstanțe, cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Principalul obstacol pentru înființarea unui adevărat tribunal internațional permanent a fost alcătuirea tribunalului. Națiunile erau la fel de nerăbdătoare să-și păstreze libertatea de acțiune în ceea ce privește selectarea judecătorilor pentru fiecare caz specific, așa cum erau nerăbdătoare să-și păstreze libertatea de acțiune în ceea ce privește supunerea către adjudecare a fiecărei dispute specifice. În mod deosebit, națiunile erau refractare la ideea de a permite ca o dispută să fie decisă de către un tribunal internațional în care nici vreunul dintre cetățenii lor, nici vreun reprezentant al punctului lor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
întreg ar trebui să fie asigurată reprezentarea principalelor forme de civilizație și a principalelor sisteme de drept din lume” (articolul 19). Membrii Curții sunt nominalizați și aleși printr-o serie de procedee ingenioase proiectate să asigure standarde profesionale înalte, precum și supunere față de cerința articolului 19 al Statutului. Nominalizările sunt făcute de către membrii Curții Permanente de Arbitraj, organizată în grupuri naționale, sau de către grupurile naționale desemnate de guvernele lor (articolele 4-6). Alegerea se face prin majoritatea absolută a voturilor Adunării Generale și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
jumătate, părțile care au pierdut au refuzat în mai puțin de zece cazuri executarea lor voluntară. În acest fel, marea majoritate a regulilor de drept internațional nu sunt în general afectate de slăbiciunea sistemului lor de punere în practică, întrucât supunerea voluntară previne de obicei apariția problemei aplicării. Aceasta devine acută totuși în acea minoritate de cazuri importante și spectaculoase în general, importante mai ales în contextul discuției noastre, în care supunerea față de dreptul internațional și de aplicarea acestuia are o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de slăbiciunea sistemului lor de punere în practică, întrucât supunerea voluntară previne de obicei apariția problemei aplicării. Aceasta devine acută totuși în acea minoritate de cazuri importante și spectaculoase în general, importante mai ales în contextul discuției noastre, în care supunerea față de dreptul internațional și de aplicarea acestuia are o influență directă asupra puterii relative a națiunilor interesate. În acele cazuri, așa cum am văzut, considerațiile de putere, mai degrabă decât cele de drept, determină supunerea și aplicarea. Două încercări au fost
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în contextul discuției noastre, în care supunerea față de dreptul internațional și de aplicarea acestuia are o influență directă asupra puterii relative a națiunilor interesate. În acele cazuri, așa cum am văzut, considerațiile de putere, mai degrabă decât cele de drept, determină supunerea și aplicarea. Două încercări au fost făcute pentru a remedia această situație și pentru a da funcției executive a dreptului internațional cel puțin aparența de obiectivitate și centralizare. Ambele încercări au eșuat, din același motiv. O încercare, sub forma tratatelor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să respecte cererea de ajutor. De asemenea, atunci când statul asigurat nu s-a supus sfatului anterior dat de către garant în ceea ce privește linia de conduită, nu este de datoria garantului de a oferi ajutor 22. Cu alte cuvinte, obligația de a garanta supunerea față de dreptul internațional prin acțiuni de aplicare nu este mai stringentă - și, dacă este posibil, e chiar mai puțin stringentă - decât obligația de a supune adjudecării disputele printr-un tribunal internațional. În ambele cazuri, obligația devine aproape fără valoare prin
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
autoritatea neîngrădită a Leviathanului lui Hobbes, nu numai sursă a dreptului, ci și a eticii și a moravurilor. În acest fel, doctrinele constituționale populare, pe drept cuvânt speriate de puterea nelimitată a monarhiei absolute și de riscurile guvernării personale, confundă supunerea autorității suverane față de controlul legii și de constrângerile politice cu eliminarea ei. În strădania lor de a face democrația „o guvernare a legii, și nu a oamenilor”, uită că în orice stat, democratic sau altfel, trebuie să existe un om
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
violențe intolerabile..., toate aceste semne sunt în mod simultan atrăgătoare și amenințătoare. Ele protejează, dar și sperie (Moscovici, 1997, p. 101). # Fără îndoială că asemenea „efecte” ale carismei nu puteau să nu rețină atenția celor care erau interesați de obținerea „supunerii” oamenilor din mediile organizaționale, mai ales din cele economice. Teoria și modelul conducerii charismatice, așa cum au fost ele formulate inițial, au fost de mult depășite și chiar părăsite pentru o bună bucată de vreme. Ele nu sunt însă total lipsite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rolul situației în activitatea de conducere. Unele dintre acestea, relativ simpliste și exclusiviste, pot fi încadrate în grupa celor numite de noi „situaționale primare”, altele, mai elaborate și sofisticate, vor fi încadrate într‑o altă categorie. 2.4.2. Teoria supunerii față de legea situațieitc "4.2. Teoria supunerii față de legea situației" A fost formulată de Mary Parker Follet. Într‑o culegere de lucrări ale autoarei, apărută postum, în 1941, întâlnim un studiu sugestiv intitulat The Giving of Orders (Trasarea ordinelor). În
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre acestea, relativ simpliste și exclusiviste, pot fi încadrate în grupa celor numite de noi „situaționale primare”, altele, mai elaborate și sofisticate, vor fi încadrate într‑o altă categorie. 2.4.2. Teoria supunerii față de legea situațieitc "4.2. Teoria supunerii față de legea situației" A fost formulată de Mary Parker Follet. Într‑o culegere de lucrări ale autoarei, apărută postum, în 1941, întâlnim un studiu sugestiv intitulat The Giving of Orders (Trasarea ordinelor). În acest studiu, Mary Parker Follet este interesată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
caracterizează tocmai prin slaba implicare a conducătorului în direcționarea subordonaților, ceea ce face ca aceștia să nu‑și execute îndatoririle pe care le au. Cum ar putea fi depășite aceste dificultăți? Soluția formulată de Follet a fost următoarea: depersonalizarea ordinelor și supunerea față de legea situației. # Soluția mea este depersonalizarea modului de a da ordine și concentrarea tuturor eforturilor în vederea studierii situației pentru a descoperi legile acesteia și a le da ascultare. Până nu facem acest lucru, nu cred că vom avea mare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trebuințele proprii personalului există o contradicție inevitabilă, și atunci, dacă unele sunt satisfăcute, celelalte trebuie sacrificate. Eficacitatea unui conducător de acest tip se măsoară în termeni de producție și profit. Între șefi și subordonați sunt relații de autoritate, ascultare și supunere; conducătorul tinde să se afirme prin rezultate; el comandă, controlează, este impermeabil la critică, elimină pe cei în dezacord cu el, nu ține seama de opiniile altora, face totul ca ideile sale să fie acceptate, dacă are o idee proprie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lor. Efectele practicării stilului de conducere autoritar sunt: # - îngrădirea activității subordonaților și a spontaneității lor; - apariția tendinței de abandonare a responsabilităților proprii în sarcina liderilor; - absența aproape totală a tendinței subordonaților de a lua inițiativa; dimpotrivă, subordonații manifestă tendința de supunere, de apropiere de lideri sau de atragere a atenției lor; - generarea apatiei subordonaților, la un pol, sau a sentimentelor de frustrare însoțite de o doză de agresivitate la adresa liderilor sau a altor membri, la celălalt pol; - instalarea dependenței față de lider
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rang, conformism, instaurarea unui sistem de informare bazat pe respectarea codurilor, directivelor și regulilor în vigoare. Există forme variate ale „înțelegerii secrete” tiranice. Într‑una dintre ele partenerii fac proba acelorași structuri mentale, ambii fiind obsedați de tema dominării și supunerii. Unul ia poziția de dominant, lăsând celuilalt poziția de dominat. Se pretinde o supunere/obediență totală, netolerându‑se nici autonomia, nici inițiativa partenerului. Acesta este universul dominatorilor și supușilor (servitorilor), al superiorității și inferiorității, al coerciției și subordonării. O altă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în vigoare. Există forme variate ale „înțelegerii secrete” tiranice. Într‑una dintre ele partenerii fac proba acelorași structuri mentale, ambii fiind obsedați de tema dominării și supunerii. Unul ia poziția de dominant, lăsând celuilalt poziția de dominat. Se pretinde o supunere/obediență totală, netolerându‑se nici autonomia, nici inițiativa partenerului. Acesta este universul dominatorilor și supușilor (servitorilor), al superiorității și inferiorității, al coerciției și subordonării. O altă formă este cea în care persoana aflată în poziția de inferioritate manifestă o personalitate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cele de criză cresc probabilitatea apariției sau atribuirii carismei. Printre efectele leadership‑ului charismatic, House include: creșterea încrederii angajaților în corectitudinea ideilor, credințelor conducătorului, uniformizarea, omogenizarea credințelor angajaților cu cele ale conducătorului; acceptarea necondiționată a cerințelor conducătorului; identificarea cu conducătorul; supunerea față de conducător; implicarea personal‑emoțională a subordonaților în realizarea obiectivului; creșterea sentimentului angajaților că vor fi capabili de a realiza scopurile formulate. Referitor la cel de‑al doilea aspect, după care teoriile noi asupra conducerii charismatice se diferențiază de cele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prin noțiunea de influențe idealizate nu este altceva decât carisma. Practicarea leadership‑ului transformațional are unele efecte pozitive extrem de importante atât pentru organizație, cât și pentru indivizi. Printre acestea majoritatea autorilor enumeră: # - atașament ridicat și încredere în lider; - dorința de supunere față de lider; - performanțe ridicate și motivație puternică; - creșterea coeziunii de grup; - amplificarea credințelor împărtășite; - nivelul de conflict scăzut; - grad mare de satisfacție; - angajarea în direcția realizării scopurilor. # Există însă și potențiale efecte negative: - pericolul dependenței crescute a subordonaților față de lider
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]