4,066 matches
-
sau studenți. E vorba de aceia, puțini în tagma de care vorbesc, care s-au învrednicit măcar să termine o facultate și pe care un regim aberant îi punea cu sila la catedră. Peste toate s-ar putea trece cu un surâs dacă, din imensa turmă a țăcăniților cu pretenții literare și venin pe limbă, s-ar ivi măcar un Eminescu. Un autor pentru care doamnele Slavici ale secolului nostru să merite a înfrunta ironiile posterității. Din păcate nu prea sunt semne
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în mediile de comunicare evoluate au apărut, cum se știe, ideograme (smiles) care printr-un simplu copy-paste aduc pe bara de comunicare o stare. De fiecare dată un „smile” este o figură umană cu o mimică facială specifică, uneori animată: surâs, râs cu spasme, rânjet, îmbujorare timidă, clipire complice din ochi, înroșire de furie cu fum ieșind pe urechi, buze rotunjite a sărut etc. Pe messenger, europenii vor ajunge la concurență cu orientalii în ceea ce privește utilizarea ideogramelor, mai ales că anumite situri
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
am văzut noblețea obosită a ochilor și i‐ am întâlnit cu adevărat privirea. Mi‐ a zâmbit pentru întâia oară, dar și pentru ultima dată, deoarec e el avea curând să se ducă, iar eu să rămân aici, ca să‐i întârzii surâsul ce avea de răscumpărat o copilărie întreagă...” (Din „Oameni și vremuri la Casa Națională” de C.D. Zeletin - Volumul „Bârladul odinioară și astăzi”) * Moldova Ziar independent, februarie - 26 martie 1906. Moldova, independent, apare odată pe săptămână, 49x33 cm., anual 8 lei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
J.M., „Evolution and social cognition: Contrast effects as a function of sex, dominance, and physical attractiveness”, în Personality and Social Psychology Bulletin, nr. 20, 1994, p. 210-217. Zâmbesc într-adevăr fetele mai mult decât băieții? Diferența dintre sexe în frecvența surâsului Atunci când evocăm zâmbetul, avem obiceiul să spunem că fetele sunt mai surâzătoare decât băieții. Dar este într-adevăr așa? Unii cercetători au încercat să verifice această ipoteză... În 1999, Dodd, Russell și Jenkins au studiat peste 16 000 de fotografii
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
este practicat de aproape 80% dintre femei, însă numai de 58% dintre bărbați... Un lucru uimitor, această diferență nu apare înainte de vârsta de 5 ani. Într-adevăr, înainte de această vârstă nu constatăm nici o diferență între fete și băieți în ceea ce privește frecvența surâsului (Otta, 1998). Concluzie Diversele cercetări evocate atestă faptul că există destule diferențe între bărbați și femei în privința frecvenței cu care zâmbesc. Și da, femeile sunt mai zâmbitoare... Să mai adăugăm că bărbații care se străduiesc să nu zâmbească pentru a
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
ne străduim să zâmbim decât să ne căznim să ne abținem... Într-adevăr, plecând de la o serie de fotografii, s-a demonstrat că cei care surâd sunt considerați de ceilalți ca fiind mai frumoși (Burke, 2001), mai inteligenți (Lau, 1982). Surâsul este o informație capitală atunci când trebuie să ne formăm o impresie despre cineva: persoanele care surâd sunt percepute într-un mod mai favorabil decât cele care nu surâd. Pentru mai multe detalii Burke N., „The effect of gender on the
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
ierarhie fixă, de etichetă rituală și de măsură În toate - a fost omul de salon, cunoscător desăvârșit al conveniențelor de tot felul, stăpân pe sine fără efort, prevenitor fără ostentație, galant fără indiscreție, spiritual fără sarcasm, primind orice adversitate cu surâsul pe buze și făcându-și o lege din obiceiul de-a nu se lăsa deconcertat de nimic. Dar, care este omul ideal al epocii noastre ? E greu de definit Întrucât viața este de o mare complexitate, cum nu a mai
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sau închipuită a domnitorului. Într-o notație de jurnal din 1966, un scriitor trecea, pentru posteritate, performanțele copiilor săi în fața pomului de Crăciun: băiatul lui de șapte ani declamase "formidabil în intensitate și cu câteva pauze bine plasate, cu un surâs de încântare pe față, Mama lui Ștefan cel Mare (s.a.)" (Radu Petrescu, Prizonier al provizoratului. Jurnal, 1957-1970, Editura Paralela 45, Pitești, 2002, p. 274). 186 Spontaneitatea copiilor arată și o diluare sensibilă a "educației patriotice" care însoțea, în mod tradițional
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vorbitorului de a obține consensul, de a lua cuvîntul precum și dorința interlocutorului de a-și afirma adeziunea la cele prezentate; v) body manipulators mișcări de atingere a propriului corp sau obiectelor interpretate ca eforturi adaptative de gestionare a emoțiilor. Rîsul, surîsul, bucuria apar cu aceleași expresii faciale și la copiii născuți orbi. Diferențele rezidă într-o mai redusă extensie musculară determinată de absența întăririi vizuale a mecanismelor înnăscute (J. Corraze, 1988: 119). Dacă din punctul de vedere al relației semn-obiect se
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de spațiul profesiei în societatea postindustrială este reprezentată de degetele întinse ca o țeavă de aspirator ce se deplasează lent în plan orizontal). 8.6. Comunicarea facială Comunicarea facială asigură calitatea raporturilor sociale și profesionale sau dimpotrivă exprimă deteriorarea lor. Surîsul este un stimul ce declanșează relații pozitive sau negative. Privirea semnalează că o relație socială este pe cale să se stabilească, încearcă să se modifice sau să se mențină (invitația, interesul, asentimentul sînt însoțite de surîs), "limbajul non verbal nuanțînd, consolidînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau dimpotrivă exprimă deteriorarea lor. Surîsul este un stimul ce declanșează relații pozitive sau negative. Privirea semnalează că o relație socială este pe cale să se stabilească, încearcă să se modifice sau să se mențină (invitația, interesul, asentimentul sînt însoțite de surîs), "limbajul non verbal nuanțînd, consolidînd, autentificînd sau negînd mesajul verbal" (G. Croussy, 1990: 119). În timpul unei discuții semnele nemărturisite (neverbalizate) se multiplică: modificarea proxemică, orientarea privirii, presiunea mîinii asupra unui obiect, pumnul sau maxilarele strînse, surîsul sau căscatul sînt semne
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asentimentul sînt însoțite de surîs), "limbajul non verbal nuanțînd, consolidînd, autentificînd sau negînd mesajul verbal" (G. Croussy, 1990: 119). În timpul unei discuții semnele nemărturisite (neverbalizate) se multiplică: modificarea proxemică, orientarea privirii, presiunea mîinii asupra unui obiect, pumnul sau maxilarele strînse, surîsul sau căscatul sînt semne pe care nu le stăpînim, corpul nostru informînd fără știrea noastră. Cine are ochi să vadă și urechi să audă va constata că oamenii nu-și pot ascunde secretele. Cel ale cărui buze sînt lipite vorbește
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
72% (cu ezitări privind distincția teamă/surpriză); în sprijinul universalității semnelor faciale pledează și modul de comunicare al primatelor; mînia este reprezentată de privirea fixă, descoperirea dinților, iar bucuria de ochii strălucitori și ridicarea colțului buzelor într-o schiță de surîs. În abordarea neuro-lingvistică a comunicării s-a stabilit că mișcările ochilor depind de procesele neurologice activate în construirea reprezentărilor noastre. De aceea se poate afirma că "mișcările ochilor indică modul de gîndire" (G. Croussy, 1990: 126). Astfel, cînd construim o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
diferențiază prin frecvență și durată societățile europene mobile și expresive de comunitățile indienilor sau japonezilor caracterizați prin impasibilitate. Chiar dacă în raport cu gesturile, expresiile feței au un caracter quasi-universal (cf. Eibl-Eibesfeldt), anumite semne faciale capătă investiri semantice diferite în culturi diferite. Astfel surîsul exprimă la europeni mulțumirea sau ironia, dar în Japonia nervozitatea și chiar furia, iar rîsul însoțește la chinezi și africani actele care amenință fața interlocutorului (face threatening activities). Experimentele "interculturale" de "traducere" a gesturilor au identificat frecvente cazuri în care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în poală și își lovesc ușor mîinile mai des decît bărbații (Peterson, 1976). * Bărbații folosesc gesturi ample, își întind mîinile, își trosnesc încheieturile, folosesc numeroase gesturi de ostensiune.. (Peterson, apud J. Pearson, 1991:140) Toate semnele repertoriului de gesturi (de la surîsul feminin afiliativ, distinct de cel masculin: de solidaritate, dar și de ironie la contact vizual, postură etc.) contribuie la configurarea a două subculturi: cea masculină centrifugă, competitivă (de ocupare a teritoriului) și cea feminină centripetă (de restrîngere teritorială), cea masculină
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al comunicării este plurimedialitatea oricărei interacțiuni și mutualitatea efectelor locuției și recepției. Limbajul non verbal nuanțează, consolidează, autentifică sau distorsionează mesajul verbal. În timpul unei dezbateri semnele ne-mărturisite (neverbalizate) se multiplică: modificarea proxemică, orientarea privirii, presiunea mîinii asupra unui obiect, surîsul sau căscatul sînt semne pe care le stăpînim mai greu; corpul nostru se exprimă și fără știrea noastră:" Spațiul constituie fără îndoială o experiență fundamentală pentru subiect: întîlnirea cu celălalt (în viața socială și cea privată). În fragmentările și diviziunile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
După cimentare, nu mai este posibilă realizarea testării electrice a vitalității unui dinte stâlp. Acest lucru poate fi un dezavantaj dacă apar complicații ulterioare. Pacienții cu cerințe estetice majore pot obiecta vizualizarea metalului. La pacienții cu o linie normală a surâsului, indicațiile se vor limita la molarii maxilari, molarii mandibulari și uneori premolarii mandibulari. Prepararea bontului Fazele clinice ale preparării bontului reprezintă prepararea reducțională a suprafețelor coronare într-o succesiune precisă conform principiilor biologice și biomecanice. Ordinea depinde de autori. Fiecare
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
care combină rezistența metalo-ceramicii cu estetica coroanei din ceramică. Marginea coroanei este complet ceramică în treimea cervicală a zonei vestibulare, în rest este metalo-ceramică. Se indică la restaurări unitare sau proteze fixe în edentații unidentare, în zona frontală, când linia surâsului este înaltă și se vede gingia (11). Chanfreinul. Indicațiile acestei terminații se vor limita la dinți cu coroana clinică lungă și în zona furcațiilor pentru a preveni pulpectomi-zarea lor. În faza actuală a dezvoltării metalo-ceramicii se pare că nu se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
un rebel, Cată să-i fie rege. KENT: Au mișcat-o, dar. CURTEANUL: Nu spre mînie. Răbdarea și durerea se luptau Cari s-o exprime mai deplin. Văzut-ai Soare și ploaie-odat': surîs și lacrimi O zi de-april erau; surîsuri dulci Jucînd pe gura-n pîrg păreau a nu ști De oaspeții din ochii-i, ce se despărțeau Aș pearls from diamonds dropped. În brief, Sorrow would be a rarity most beloved, If all could șo become it. KENT: Made
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Chile, undeva la capătul lumii și l-a purtat peste tot cu el. Pe atunci fusese numit consul la Pueta Arenas unde a stat vreo cinci ani. Murgoci prinse într-un timp glas: „Și totuși...”. Străinul îl întrerupse cu un surâs, „Știu ce vrei să spui? Cum de am ajuns în starea aceasta, nu-i așa? Cărțile domnule, nu acelea de la bibliotecă, ehei, bine ar fi fost, ci cărțile de la Cazinou. Am prins patima asta care a devorat tot ce aveam
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pregătite cu pasiune și bună dispoziție în vase emailate și curate ca lacrima, era amplificat poate și de faptul că în timp ce pe plita mare, încălzită cu lemne, legumele fierbeau și carnea se prăjea, ea cânta. Sunetele, la început naive ca surâsul copiilor la răsărit de soare, se amestecau pe plita încinsă cu bucatele fierbinți din tingiri, cratițe și tigăi, apoi fierbeau împreună, dădeau în clocot și săreau în rotocoale lovindu-se de bagdadie și de obiectele din jur, care le amplificau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o căuta pe a lui. Trecu drumul, chemat parcă, și descoperi întro vitrină de fotograf, între mai multe portrete de femei frumoase, o fotografie a lui Ann. [...] Era prima fotografie, din câte văzuse el, în care Ann nu râdea. Un surâs aproape stins îi deschidea foarte ușor buzele. Capul era puțin înclinat, cu un gest de atenție și de întrebare. Își spunea că nu era deloc exclus ca în preziua plecării Ann să fi făcut această fotografie anume pentru el și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o fi lăsat ca să fie expusă, poate cu gândul secret că el va trece pe acolo și o va zări, atât de mult regăsea în acea fotografie o Ann din alte vremuri, atât de mult i se părea că acel surâs descurajat e pentru el. Dar refuză să se lase cucerit de acest gând, care îl învăluia, și își întrerupse brutal reveria. [...] Totuși, revenise în zilele următoare să o vadă. Ceva se schimbase de când știa că fotografia aceea din vitrină e
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
între timp fotografia a fost scoasă din vitrină și înlocuită cu o fotografie străină, și era aceeași teamă, aceeași emoție cu care, când Ann era la București, urca scările spre apartamentul ei, întrebânduse dacă o va găsi sau nu acasă. Surâsul din vitrină îl chema însă de departe, liniștitor, neschimbat. Era o Ann care îl privea cu o clătinare obosită din cap, cu o ridicare descurajată din umeri, parcă iar fi spus: „La ce bun săți spun: tot nai să crezi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o fi lăsat ca să fie expusă, poate cu gândul secret că el va trece pe acolo și o va zări, atât de mult regăsea în acea fotografie o Ann din alte vremuri, atât de mult i se părea că acel surâs descurajat e pentru el. Dar refuză să se lase cucerit de acest gând, care îl învăluia, și își întrerupse brutal reveria. [...] Totuși, revenise în zilele următoare să o vadă. Ceva se schimbase de când știa că fotografia aceea din vitrină e
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]