7,731 matches
-
care nu s-au putut produce de aceasta. În anumite cazuri, securitatea alimentară poate deveni dependentă de aceste schimburi comerciale, unde condițiile pieței mondiale poate influența prețul la alimente, fapt resimțit de recenta criză alimentară din 2007-2008. 1.3.2. Suveranitatea alimentară Suveranitatea alimentară s-a definit și prezentat pentru prima dată de Via Campesina, în cadrul Summit-ului pe Alimentație, organizat de FAO la Roma în 1996. Acest concept a fost definit ca: Dreptul populațiiilor, comunităților și țărilor de a-și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
s-au putut produce de aceasta. În anumite cazuri, securitatea alimentară poate deveni dependentă de aceste schimburi comerciale, unde condițiile pieței mondiale poate influența prețul la alimente, fapt resimțit de recenta criză alimentară din 2007-2008. 1.3.2. Suveranitatea alimentară Suveranitatea alimentară s-a definit și prezentat pentru prima dată de Via Campesina, în cadrul Summit-ului pe Alimentație, organizat de FAO la Roma în 1996. Acest concept a fost definit ca: Dreptul populațiiilor, comunităților și țărilor de a-și defini propria
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
organizat de FAO la Roma în 1996. Acest concept a fost definit ca: Dreptul populațiiilor, comunităților și țărilor de a-și defini propria politică alimentară, agricolă, teritorială și forța de muncă din acest sector dpv ecologic, social, economic și cultural. Suveranitatea alimentară include dreptul la hrană și la producerea de alimente, adică toată populația are dreptul la o hrană sănătoasă, tradițională și hrănitoare, dar și la resurse de producție alimentară și la capacitatea de a-și asigura supraviețuirea la nivel individual
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și la producerea de alimente, adică toată populația are dreptul la o hrană sănătoasă, tradițională și hrănitoare, dar și la resurse de producție alimentară și la capacitatea de a-și asigura supraviețuirea la nivel individual și colectiv 27. Prin urmare, suveranitatea alimentară cuprinde: * Prioritatea oferită producției agricole locale pentru a-și hrăni populația, accesul țăranilor la terenurile agricole, apă, semințe și credite agricole prin implementarea de reforme agrare, lupta contra OGM-urilor și conservarea apei potabile. * Dreptul țăranilor de a produce
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
la prețuri prea scăzute. * Monitorizarea prețurile agricole raportate la costul de producție. * Participarea populației la dezbaterile pe tema politicilor agricole. * Recunoașterea drepturilor țăranilor care joacă un rol important în producerea de produse agroalimentare la nivel local 28. Față de securitatea alimentară, suveranitatea alimentară are mai mult un conținut politic, luând foarte multe aspecte din Dreptul la Hrană. 1.3.3. Siguranța alimentară Adesea se face confuzie între securitate alimentară și siguranță alimentară datorită înțelegerii greșite a rolului pe care îl îndeplinește fiecare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
o creștere economică semnificativă. Unicitatea resurselor de apă minerală va oferi României o poziție importantă pe scena europeană odată cu Politica Agricolă Comună (2014-2020), iar marile multinaționale nu vor mai putea atenta la comercializarea lor. Într-un astfel de scenariu optimist, suveranitatea și securitatea natională vor fi garantate, deoarece producția de pe terenurile agricole va fi monitorizată direct de statul român, care va urmări în primul rând, asigurarea propriei securități alimentare și apoi exportul sau cultivarea în scop energetic. Scenariul pesimist Cel mai
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Ungaria, care va folosi legislația în scopuri strategice pentru a fi cât mai aproape de autonomia locală, iar achiziționarea de terenuri agricole, pădure și izvoare de apă minerală în Transilvania i-ar ajuta în atingerea obiectivului, ceea ce ar aduce atingere la suveranitatea națională și ar genera conflicte etnice de proporții. Legislația, limitarea accesului la creditare și imposibilitatea accesării de fonduri europene de către majoritatea fermierilor români, îi vor pune pe aceștia într-o situație gravă de concurență neloială față de străini. Producătorii de energie
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
realizată de Neacșu Steluța Mădălina (fondator Agrointelligence SISA), Cristian Moțiu și Acad. Alexandru T. Bogdan, Paris, AIELF 2015. 17 Pentagramă realizată de Neacșu Steluța Mădălina (fondator Agrointelligence SISA), Cristi Moțiu și Acad. Alexandru T. Bogdan: Paris, AIELF 2015. 18 Definiția suveranității alimentare dată de Via Campesina, http://viacampesina.org/fr/ 19 Idem. 20 Neacșu Steluța Mădălina (fondator Agrointelligence SISA), Nevoia unei culturi de securitate agroalimentare prin cunoaștere și informație în contextul conflictelor regionale, http://adevarul.ro/international/foreign-policy/nevoia-cultura-securitate-agroalimentara-cunoastere-siinformatie-contextul-conflictelor-regionale1 553df46acf be376e3598a83d/index
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
-ul Mondial alimentation, 13-17 noiembrie 1996, Roma. 26 S. Broca, Insecuritate alimentară, Sărăcie și Agricultură: Un document conceptual, ESA nr 02-15, FAO, 2002 http://www.fao.org/righttofood/kc/downloads/vl/doc / Broca% 20twin track% 20approach.pdf 27 Forumul ONG-urilor, Suveranitatea alimentară, un drept pentru toți, Roma, 2001. 28 Via Campesina, Ce este suveranitatea alimentară?, 2003. 29 P. Timmer, Insecuritate alimentară și creștere economică: perspective asupra Asiei, Canberra, 22 noiembrie, 2004. 30 J. Graziano Da Silva, Politicile securității alimentare: privire de
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și Agricultură: Un document conceptual, ESA nr 02-15, FAO, 2002 http://www.fao.org/righttofood/kc/downloads/vl/doc / Broca% 20twin track% 20approach.pdf 27 Forumul ONG-urilor, Suveranitatea alimentară, un drept pentru toți, Roma, 2001. 28 Via Campesina, Ce este suveranitatea alimentară?, 2003. 29 P. Timmer, Insecuritate alimentară și creștere economică: perspective asupra Asiei, Canberra, 22 noiembrie, 2004. 30 J. Graziano Da Silva, Politicile securității alimentare: privire de ansamblu în America Latină și Caraibe, a treia reuniune a ex-președinților, FAO, 2000. 31
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
2 1 Prefață Introducere De la intelligence economic la agrointelligence Rolul intelligence-ului în conturarea unei strategii de securitate alimentară... Dilema specifică "agrifood green power & food insecurity" Soluții Geo-Eco-Bio-Economice durabile și integrate pentru menținerea securității... Rolul agriculturii durabile în menținerea securității alimentare ... Suveranitatea alimentară Importanța agribusiness-ului în combaterea insecurității alimentare Definirea securității alimentare Structura și importanța unei evaluări a securității alimentare Etapele unei evaluări a securității alimentare Avertizare timpurie în securitatea agroalimentară prin scenarii de evoluție Dreptul alimentar în societatea contemporană Politica Agricolă
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
aliniere la standardele europene, pentru a nu mai aminti de un mod sau altul de integrare europeană, se lovește de acest obstacol fundamental, deocamdată de neînvins: statul trebuie să renunțe, măcar formal, pur legislativ, la o parte din prerogativele și suveranitatea sa. Ceea ce pentru o anumită mentalitate politică, încă dominantă, este imposibil de acceptat. pentru foarte mulți, ideea este de-a dreptul insuportabilă. Spiritul totalitar, bine consolidat în conștiințe, nu explică însă totul. Ideea de unitate națională este, cum aminteam, mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
toate mijloacele. Între europenizare și privatizare există o relație directă indisolubilă. Deoarece doar independența economică asigură libertatea efectivă de gândire și a relațiilor culturale. Într-un stat strict centralizat, integrarea europeană este considerată dimpotrivă ca un atentat la independența și suveranitatea națională. Foarte însemnați sunt și unii factori psihologici de blocaj, de respingere sau de alienare europeană docilă și lipsită de personalitate. Complexul de inferioritate face încă ravagii. Nu ne vom putea compara și deci integra niciodată după unii Europei. Cultura
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
după cum bine se știe, Socrate al României. Al doilea, după Nae Ionescu. Va fi fiind penibil Oswald Spengler. Dar a relua cuvânt cu cuvânt formule pur ceaușiste, repetate în zeci și zeci de discursuri, oare cum este? Deci ce înseamnă suveranitate și independență națională totală după petre țuțea? Citez: Egalitate în drepturi, neamestec în afacerile interne, avantaj reciproc, colaborare pașnică și multilaterală cu toate popoarele, indiferent de orânduirea lor socială și de stat. În sfârșit, dreptul de a-și face propria
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a statelor naționale, devenit însă tot mai anacronic azi, la sfârșitul secolului XX. Conflictul izbucnește cu violență mai ales atunci când el se prezintă sub forma noilor organizări statale europene: federalizarea și comunitatea europeană, cu pierderea inevitabilă a unor atribute ale suveranității naționale, sau ale statului național unitar, închis, centralizat etc. Este evident că mentalitatea autoritară, mai mult chiar: totalitară, nu poate apăra decât principiul statului național centralizat, controlat, autarhic. Drept urmare: conflictul naționalism/europeism se dublează (și de fapt el se confundă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
centralizat etc. Este evident că mentalitatea autoritară, mai mult chiar: totalitară, nu poate apăra decât principiul statului național centralizat, controlat, autarhic. Drept urmare: conflictul naționalism/europeism se dublează (și de fapt el se confundă) cu conflictul: democrație/ totalitarism, libertate/opresiune, federalizare/suveranitate națională. Tot ce este european devine deci și transnațional, antitotalitar, antinaționalist, antișovin, antirasist, împotriva antisemitismului și a oricăror altor discriminări. În aceste domenii, idealul european este exemplar, intransigent și activ. El nu mai reprezintă o simplă idee abstractă, a priori
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă ; ; soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru a o investiga și a o exploata, fără a exista consecințe
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
a globalizării este propria lor marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism Ăinteresele țărilor în dezvoltare se ciocnesc de o serie de sancțiuni internaționale percepute ca p reîntoarcere la colonialism). Impunerea mărime se potrivește tuturor formelor), pierderea suveranității statele Ădelegarea de suveranitate organizațiilor internaționale, exemplu: U.E.), pierderea identității individuale sau globalizarea economiei subterane sunt încă câteva caracteristici negative ale globalizării. Pe parcursul timpului s-au conturat trei scoli de gândire reprezentând tezele fundamentale privind globalizarea: hiperglobaliștii, scepticii și transformativiștii
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
lor marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism Ăinteresele țărilor în dezvoltare se ciocnesc de o serie de sancțiuni internaționale percepute ca p reîntoarcere la colonialism). Impunerea mărime se potrivește tuturor formelor), pierderea suveranității statele Ădelegarea de suveranitate organizațiilor internaționale, exemplu: U.E.), pierderea identității individuale sau globalizarea economiei subterane sunt încă câteva caracteristici negative ale globalizării. Pe parcursul timpului s-au conturat trei scoli de gândire reprezentând tezele fundamentale privind globalizarea: hiperglobaliștii, scepticii și transformativiștii. Hiperglobaliștii sunt de părere
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
pe politica purtată de state cât și în evoluția socială. „În politica mondială globalizare înseamnă dispariția în creștere a puterii tradiționale ale statului suveran." Prin promovarea conceptului de subsidiaritate Ăprin care statele membre ale unei organizații internaționale, își deleagă din suveranitatea statală în favoarea organizației respective, un exemplu semnificativ este Uniunea Europeană) se promovează o evoluție în ceea ce privește colaborarea și cooperarea între guvernele statelor. „Globalizarea - constituirea unui sistem de fabricare a lumii este acum, în grade diferite, un fapt acceptat pe ; ; ; scară largă." Deși
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
recunoscut: multiplicarea de actori și strânsa lor conexiune, zecile de organisme internaționale prezente în viața internațională, globalizarea apelează mai energic la intervenția în treburile interne ale statelor în cazul delincvențelor grave, într-o perioadă în care statele acceptă ; ; ; transferul de suveranitate în procesele de integrare, dar dispune de mijloace pașnice, bine puse la punct Ăinstrumente economice).58 De ce globalizarea a atras atenția și imaginația tuturor, timp de mai bine de jumate de mileniu, luând forme din ce în ce mai materiale încă de la mijlocul mileniului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
probleme precum natura corupției în politică, problema virtuților necesare unui bun politician, problema "mâinilor murdare" și a relației dintre etică și politică, analiza discursurilor politice, natura deliberărilor publice și a argumentării politice, rolul emoțiilor în procesul de decizie politică, natura suveranității, natura și justificarea violenței politice etc.32 Ca atare, ea nu poate fi redusă, din punctul de vedere al lui Newey, la cercetările de "etică aplicată"33. Nu am de spus despre acest argument nimic în plus față de ceea ce putem
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ci "politica așa cum este ea în realitate" (probleme precum virtuțile necesare unui bun politician, standardele de evaluare a comportamentului politic, natura corupției în politică, relațiile de putere din cadrul societății, analiza discursurilor politice, rolul emoțiilor în procesul de decizie politică, natura suveranității, natura și justificarea violenței politice, rolul circumstanțelor sau intereselor în acțiunea politică etc.). Nici această strategie, utilizată, pe lângă Waldron, de Mark Philp sau Glen Newey, nu se dovedește însă una de succes, odată ce observăm că ea obligă filosofia politică să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mereu, în toate țările, raporturile și ale guvernului, spre a obosi pe toată lumea prin dezbinări, prin dușmănie, prin ură și chiar prin martiriu și foame, prin inocularea bolilor, pentru ca creștinii să nu vadă altă scăpare decât de a recurge la suveranitatea noastră deplină și întreagă. Dacă vom da poporului răgaz să răsufle, momentul prielnic nu va veni poate niciodată. Sumar: Programul noii Constituții. Câteva amănunte asupra loviturii de stat propusă. Creștinii sunt mici. Francmasoneria secretă și lojile sale de fațadă. Consiliul
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
a României în anii marii crize economice (1929-1933 ). Conținutul lucrării punctează, în special, eforturile pe care le-a făcut România în aceasta perioadă grea, în plan politic extern, pentru păstrarea statu-quo-ului și a prestigiului său internațional, pentru apărarea independenței și suveranității naționale, pentru găsirea căilor de ieșire din marea criză economică. Deoarece problematica acestei perioade este extrem de vastă și generoasă, conținutul lucrării scoate în evidență câteva din eforturile pe care le-a făcut România în această perioadă grea, în plan politic
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]