4,810 matches
-
secolului nostru.” Bernard Wapowski (1450 ? - 1535) ne-a lăsat cele mai multe detalii în legătură cu faptele domnului. Cronicarul arată că „vestită era la popoarele vecine vitejia și norocul palatinului Ștefan, pentru destoinicia sa în ale războiului și strălucite erau isprăvile lui împotriva turcilor, tătarilor și ungurilor” din care cauză cardinalul Frederic, fratele regelui Ioan Albert îl sfătuiește pe acesta să nu pornească un război împotriva lui Ștefan. Martin Cromer, un alt cronicar polon, îl socotea pe Ștefan „bărbat în toate veacurile vrednic de aducere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cromer, un alt cronicar polon, îl socotea pe Ștefan „bărbat în toate veacurile vrednic de aducere aminte pentru mărirea sufletului său, pentru istețimea sa, pentru priceperea sa în ale războiului și pentru norocoasele sale războaie împotriva turcilor, ungurilor, polonilor și tătarilor”. Bonfinius, cronicarul de curte al lui Matei Corvin, îl laudă pe domn „însuflețit pentru lucruri frumoase și mândru, pe lângă acestea harnic și strașnic în război”. Și cronicarul ungur Istvanffi îl laudă pe Ștefan „care s-a arătat mai presus de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria Ureche acest Letopiseț, polonul Maciej Strykowski, făcând parte dintr-o solie trimisă la Constantinopol, trecând prin Țara Românească a fost invitat la masă de domnitor. Stvyikowski, după ce amintește victoriile obținute de Ștefan cel Mare asupra lui Matei Corvin, asupra tătarilor, a turcilor și a polonilor, afirmă că moldovenii și muntenii cântă mereu la toate adunările lor pe scripci sârbești, rostind în limba lor: „Ștefan, Ștefan voievod, Ștefan, Ștefan voievod a bătut pe turci, a bătut pe tătari, a bătut pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Matei Corvin, asupra tătarilor, a turcilor și a polonilor, afirmă că moldovenii și muntenii cântă mereu la toate adunările lor pe scripci sârbești, rostind în limba lor: „Ștefan, Ștefan voievod, Ștefan, Ștefan voievod a bătut pe turci, a bătut pe tătari, a bătut pe unguri, pe ruși și pe poloni”. La curtea domnului Țării Românești a văzut cum atârnă „pe peretele iatacului domnului, un chip zugrăvit pe lemn, după obiceiul vechi, arătându-l pe acest Ștefan, înalt la statură, șezând cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Poporului, străchini de lemn murdare de grăsime, alături de tunuri, mitraliere și puști. Traversasem mai multe săli când, deodată, în fundul unui coridor, sub arcada unei uși, a apărut un om de statură mică, cu un cap voluminos, cu ochi oblici de tătar: era Lenin. Văzându-ne, un surâs stereotip i s-a întins pe față, trădându-i satisfacția. Era satisfăcut văzându-i pe acești ambasadorii care, până în acel moment nu voiseră să aibă nici un fel de raporturi cu el, veniți acum să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Și ne-ai crescut În credință Să fim tari și puternici Și s-avem urmași vrednici. Dar ca tine nu mai sunt Tu erai viteaz neînfrânt Ai crezut că te-ai luptat Țara toată ai salvat! De turci și de tătari Și de alți dușmani mai mari Astăzi cei ce ne conduc Au pus țara sub papuc N-au credință, nici cuvânt Au uitat de jurământ Și de cei mici de jos Care i-au votat frumos! Nu umblă pe jos
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și cu Ucraina, locuită de cazaci. Or, situarea lui la încrucișarea drumurilor ce duceau spre cetățile Bender, Hotin și Camenița, unde aveau loc incursiuni militare ale turcilor și polonilor, a determinat noi posibilități de regresiune economică. Invaziile cazacilor și ale tătarilor, mai târziu și ale rușilor, se deșfășurau întotdeauna pe direcția râurilor Nistru și Prut. În acest ținut, dincolo de Prut, erau vestiți codrii Tigheciului, stăpâniți de renumiții Codreni, care formau o „republică” militară, ce apărau granița și se bucurau de privilegii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezări, istoricii dovedesc continuitatea de locuire în acest spațiu al populației autohtone, care, pe parcursul secolelor, a venit în contact cu diverse alte grupuri etnice, dintre care unele s-au stabilit aici, fiind asimilate. Ultima populație migratoare a fost reprezentată de tătarii, veniți din Asia în mai multe valuri, dar cei mai numeroși au năvălit în 1241. Stabiliți în Bugeac (nordul Mării Negre), în Hanatul Hoarda de Aur, au întreprins expediții de jaf spre Moldova și Muntenia, ajungând în Ucraina și sudul Poloniei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au năvălit în 1241. Stabiliți în Bugeac (nordul Mării Negre), în Hanatul Hoarda de Aur, au întreprins expediții de jaf spre Moldova și Muntenia, ajungând în Ucraina și sudul Poloniei, uneori chiar în Transilvania, până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Tătarii au produs, neîndoielnic, o perturbare puternică în rândul populației din zona Hușilor, care însă nu a părăsit depresiunea Hușilor, ci s-a retras sporadic în locuri mai ferite, în codrii Buneștilor și ai Dolheștilor. Și pentru perioada următoare, a Evului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
VI-lea, au fost asimilați și au lăsat urme în toponimia hușeană (Dobrina, Drăslăvăț, Ograda ș.a.). Populațiile turanice (cumanii și pecenegii) vor stăpâni aproape două veacuri, începând chiar să se creștineze, dar stabilitatea lor aici a fost întreruptă de năvălirea tătarilor, în 1241. Planurile Papei, ce prevedeau convertirea românilor prin catolicizarea cumanilor, au fost spulberate de tătari, a căror relativă stăpânire politică (pe parcursul a două secole, aproximativ) și a căror toleranță religioasă nu au afectat creștinismul ortodox, ci numai evoluția economică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Populațiile turanice (cumanii și pecenegii) vor stăpâni aproape două veacuri, începând chiar să se creștineze, dar stabilitatea lor aici a fost întreruptă de năvălirea tătarilor, în 1241. Planurile Papei, ce prevedeau convertirea românilor prin catolicizarea cumanilor, au fost spulberate de tătari, a căror relativă stăpânire politică (pe parcursul a două secole, aproximativ) și a căror toleranță religioasă nu au afectat creștinismul ortodox, ci numai evoluția economică a zonei cucerite. Istoriografia menționează stimulul extern, primit de rezistența autohtonă față de năvala tătarilor, care a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spulberate de tătari, a căror relativă stăpânire politică (pe parcursul a două secole, aproximativ) și a căror toleranță religioasă nu au afectat creștinismul ortodox, ci numai evoluția economică a zonei cucerite. Istoriografia menționează stimulul extern, primit de rezistența autohtonă față de năvala tătarilor, care a condus la intensificarea procesului formării statelor feudale românești. Trecerea tătarilor peste acest teritoriu a lăsat numeroase urme în vocabularul limbii române (expresii ca: doar nu dau tătarii, parcă-l fugăresc tătarii, a călări tătărăște, tătărime, tătăroaică etc.) și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aproximativ) și a căror toleranță religioasă nu au afectat creștinismul ortodox, ci numai evoluția economică a zonei cucerite. Istoriografia menționează stimulul extern, primit de rezistența autohtonă față de năvala tătarilor, care a condus la intensificarea procesului formării statelor feudale românești. Trecerea tătarilor peste acest teritoriu a lăsat numeroase urme în vocabularul limbii române (expresii ca: doar nu dau tătarii, parcă-l fugăresc tătarii, a călări tătărăște, tătărime, tătăroaică etc.) și numeroase toponime. În cazul zonei Hușilor, numele satului din apropiere, Tătărăni, arată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cucerite. Istoriografia menționează stimulul extern, primit de rezistența autohtonă față de năvala tătarilor, care a condus la intensificarea procesului formării statelor feudale românești. Trecerea tătarilor peste acest teritoriu a lăsat numeroase urme în vocabularul limbii române (expresii ca: doar nu dau tătarii, parcă-l fugăresc tătarii, a călări tătărăște, tătărime, tătăroaică etc.) și numeroase toponime. În cazul zonei Hușilor, numele satului din apropiere, Tătărăni, arată că un grup din această populație nomadă s-a stabilit și în zona noastră. Lângă satul Arsura
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
extern, primit de rezistența autohtonă față de năvala tătarilor, care a condus la intensificarea procesului formării statelor feudale românești. Trecerea tătarilor peste acest teritoriu a lăsat numeroase urme în vocabularul limbii române (expresii ca: doar nu dau tătarii, parcă-l fugăresc tătarii, a călări tătărăște, tătărime, tătăroaică etc.) și numeroase toponime. În cazul zonei Hușilor, numele satului din apropiere, Tătărăni, arată că un grup din această populație nomadă s-a stabilit și în zona noastră. Lângă satul Arsura există Valea Tătarului. Tezaurul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fugăresc tătarii, a călări tătărăște, tătărime, tătăroaică etc.) și numeroase toponime. În cazul zonei Hușilor, numele satului din apropiere, Tătărăni, arată că un grup din această populație nomadă s-a stabilit și în zona noastră. Lângă satul Arsura există Valea Tătarului. Tezaurul de monede bizantine și dirhami (monede de argint sau imitații), emise între 1280-1299 de hanii Tuda Mangu, Tula Ruga și Toctai, descoperit în satul Oțeleni (Deleni-Huși) de către Nicolae Cotae, aduce alte dovezi ale trecerii tătarilor. Întemeierea statului Moldova în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
satul Arsura există Valea Tătarului. Tezaurul de monede bizantine și dirhami (monede de argint sau imitații), emise între 1280-1299 de hanii Tuda Mangu, Tula Ruga și Toctai, descoperit în satul Oțeleni (Deleni-Huși) de către Nicolae Cotae, aduce alte dovezi ale trecerii tătarilor. Întemeierea statului Moldova în secolul al XIV-lea a creat un obstacol puternic al românității la est de Carpați în fața năvălirilor, în special ale tătarilor. Datele cu privire la numărul și componența etnică a locuitorilor din Huși în secolele XV-XVIII sunt puține
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Toctai, descoperit în satul Oțeleni (Deleni-Huși) de către Nicolae Cotae, aduce alte dovezi ale trecerii tătarilor. Întemeierea statului Moldova în secolul al XIV-lea a creat un obstacol puternic al românității la est de Carpați în fața năvălirilor, în special ale tătarilor. Datele cu privire la numărul și componența etnică a locuitorilor din Huși în secolele XV-XVIII sunt puține și destul de vagi. Firește, elementul românesc a fost predominant și se poate vorbi de o anume convergență etnică. Domnii și Episcopia au adus adesea oameni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu caracter general nu ajută la înțelegerea etapelor din dezvoltarea orașului. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, când au avut loc ultimele lor năvăliri (pentru că, treptat, vor fi dispersați din zona Bugeac, unde formaseră în Evul Mediu Hoarda de Aur), tătarii au dispărut din istoria românească. Prădăciunile lor asupra zonei Huși au fost înlocuite de cele ale turcilor, rușilor și austriecilor, astfel încât creșterea populației în depresiunea Huși s-a făcut lent, deși așezarea în calea drumurilor comerciale, ce legau Nordul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgul Huși era loc de popas pentru diferite armate și solii turcești care călătoreau pe Valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe Valea Bârladului, peste dealul Dobrina, îndreptându-se spre Prut. Nici pericolul otoman, nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac, ale polonilor și ale cazacilor, și nici instabilitatea politică nu au oprit, în această perioadă lungă de timp, procesul de populare a depresiunii. Satele distruse de năvălitori, ori vremelnic părăsite de populație, erau refăcute, adesea sub alt nume
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așa cum am văzut deja, dispunea de o apărare naturală deloc neglijabilă: locul era înconjurat cu dealuri și codri pe de o parte, iar pe de altă parte se afla Prutul, care era o piedică în calea năvălirilor cazacilor și a tătarilor. Cu numele de astăzi, Huși, orașul este menționat în hrisovul scris de Toader diiac în Suceava, la 15 octombrie 1491, păstrat numai în traducerea românească, nu și în originalul slavon. Ștefan cel Mare descrie hotarul cel nou al târgului Vaslui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de persoană, Avere, a cărui existență este foarte posibilă; fără îndoială, aparține familiei substantivului avere. Bența. Loc izolat pe teritoriul satului Epureni (com. Epureni), plasa Prutu. Conform tradiției, aici husiții ar fi întemeiat o așezare care, după o invazie a tătarilor, au părăsit locuințele, găsindu-și adăpost aproape de Huși, care pe atunci era înconjurat cu codri seculari. După retragerea tătarilor, târgul fiind ars și locul pustiit, husiții au rămas în apropierea târgului Huși. Ocupându-se cu prelucrarea cărnii, localitatea s-ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
teritoriul satului Epureni (com. Epureni), plasa Prutu. Conform tradiției, aici husiții ar fi întemeiat o așezare care, după o invazie a tătarilor, au părăsit locuințele, găsindu-și adăpost aproape de Huși, care pe atunci era înconjurat cu codri seculari. După retragerea tătarilor, târgul fiind ars și locul pustiit, husiții au rămas în apropierea târgului Huși. Ocupându-se cu prelucrarea cărnii, localitatea s-ar fi numit Huși, care ar proveni de la cuvântul maghiar hus (se pronunță huș) - carne. Locuitorii husiți, aflați în Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
centrul comunei Epureni, plasa Prut, la distanța de 2,5 km de satul Epureni, așezat pe dealul Corni. Locuitorii ar fi de origine maghiară și de religie catolică, urmași ai vechilor locuitori strămutați din localitatea Bența, ca urmare a invaziei tătarilor. Cotroceni. Cartier al orașului Huși. Numele provine, conform tradiției, de la cotruță, locul de lângă hornul vetrei, unde stăteau copiii. Asemenea cotruțe se mai puteau vedea încă la sfârșitul secolului al XIX-lea, în unele case ale țiganilor ce locuiau în cartier
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
reține atenția tradiția, potrivit căreia Ștefan cel Mare a avut aici punctul de observație, spre sud-estul orașului, direcție din care năvăleau dușmanii. Acest deal va fi numit ulterior Cerdacul lui Ștefan-Vodă. După ce domnitorul i-a învins pe turci și pe tătari (probabil între anii 1490-1495), legenda spune că a tras cu arcul din vârful dealului Coțoi, în direcția nord, și unde se opri săgeata, porunci să se ridice o biserică. Legenda se regăsește în zona Putna (Suceava). Dobrina. Denumirea acestui deal
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]