8,384 matches
-
gustului literar și, deoarece multe piese reprezentate sunt considerate neizbutite, se insistă asupra stimulării creației originale prin concursuri și premii. Încă din 1898 luase ființă, la propunerea lui Virgil Onițiu și cu sprijinul editorului N. I. Ciurcu din Brașov, colecția „Biblioteca teatrală”, unde erau tipărite piese de teatru originale, localizări și traduceri. Puse sub semnul valorii educative, aceste lucrări dramatice, majoritatea de inspirație locală, au circulat mult în Transilvania. Colecția se deschidea cu Soare cu ploaie, comedie de Iosif Vulcan, care își
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
de premiere, alături de Iosif Vulcan, Vasile Goldiș și Iosif Blaga, făceau parte Ilarie Chendi și St. O. Iosif. Ultimului îi sunt premiate câteva transpuneri din literatura germană (Dragoste cu toane de Goethe, Wilhelm Tell de Schiller). În 1913 apare „Revista teatrală”, publicație ce înlocuiește vechiul anuar al societății. Animatorul revistei, Horia Petra-Petrescu, numit și secretar literar al societății, deschide o întreagă dezbatere asupra repertoriului teatral. Tendința este de a mări exigența față de ținuta artistică a pieselor, chiar dacă acestea sunt jucate în fața
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
din literatura germană (Dragoste cu toane de Goethe, Wilhelm Tell de Schiller). În 1913 apare „Revista teatrală”, publicație ce înlocuiește vechiul anuar al societății. Animatorul revistei, Horia Petra-Petrescu, numit și secretar literar al societății, deschide o întreagă dezbatere asupra repertoriului teatral. Tendința este de a mări exigența față de ținuta artistică a pieselor, chiar dacă acestea sunt jucate în fața unui public puțin pretențios. Se recomandă lucrări originale, traduceri „vrednice de jucat” (tălmăcirile sunt făcute de scriitori ca D. Anghel și St. O. Iosif
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
a pieselor, chiar dacă acestea sunt jucate în fața unui public puțin pretențios. Se recomandă lucrări originale, traduceri „vrednice de jucat” (tălmăcirile sunt făcute de scriitori ca D. Anghel și St. O. Iosif), se acordă atenție pieselor pentru copii, se comentează experiențele teatrale din alte țări. În ultima perioadă, când, cu puțin înainte de începerea primului război mondial, este numit secretar Tiberiu Brediceanu, activitatea se orientează mai mult către susținerea muzicii. Interesul merge spre folclorul muzical românesc, pus în valoare prin spectacole, conservat prin
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
Romul Munteanu, București, 1967, 185-191; Apel către publicul român, F, 1870, 13; Iosif Vulcan, Istoricul Societății pentru Crearea unui Fond de Teatru Român, „Anuarul Societății pentru Crearea unui Fond de Teatru Român”, 1898; Al. Bogdan, Douăzeci de ani de „mișcare teatrală”, LU, 1914, 9, 10; Breazu, Studii, I, 108-117; Aurel Buteanu, Teatrul românesc în Ardeal și Banat, Timișoara, 1945, 89-109; Mărcuș, Thalia, 205-492; Lucian Drimba, Contribuția lui Iosif Vulcan și a „Familiei” la dezvoltarea teatrului din Ardeal, LL, 1956; Massoff, Teatr
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
205-492; Lucian Drimba, Contribuția lui Iosif Vulcan și a „Familiei” la dezvoltarea teatrului din Ardeal, LL, 1956; Massoff, Teatr. rom., II, 536-546, 565-566, 579-584, 599-601; Maria Fanache, Iosif Vulcan și problema teatrului românesc în Transilvania, LL, 1967; Vicu Mîndra, Viața teatrală a Transilvaniei între anii 1860-1918. Preocupări teoretice și oameni de acțiune, TTR, 1968, 11; Constantin Cuza, Maria Lambucă, Societatea pentru Crearea unui Fond de Teatru Român, pref. Mircea Mancaș, Brașov, 1971; Mîndra, Incursiuni, 259-263; Lucian Drimba, Iosif Vulcan, București, 1974
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
fragment din romanul Moarte pe credit de L.-F. Céline, tradus de Maria Ivănescu, versuri de Carlos Drummond de Andrade, în versiunea lui Dinu Flămând, completează sumarul revistei, care mai cuprinde articole cu caracter politic, istoric, documente, știri din actualitatea teatrală, revista presei, o cronică cinematografică, comentarii sportive, curiozități, reclame, ilustrații. Alți colaboratori: Dorin Prunilă, Adrian Matache, Nicolae Boca, H. R. Radian, Iuliu Bud, Aurel Pop. M. W.
SOLSTIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289789_a_291118]
-
titlul, publicația își propune să aducă „mărturia sinceră și luminoasă”, „din stalul nostru la teatru, din prezența noastră pe turf, pe ring sau pe arenă, din pasiunea noastră pentru ecran” (În loc de program, 1/1943). Rubrici: „Film și cinema”, „Panopticum”, „Cronica teatrală”, „Cartea și oamenii ei”, „De joi până joi”, „Teatrele și oamenii lor”. S. conține îndeosebi publicistică, informații și reportaje din actualitatea culturală, mai ales teatrală și cinematografică, semnate de Camil Petrescu (Criza în teatrul românesc), Vasile Netea (Pentru o istorie
SPECTATOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289817_a_291146]
-
din pasiunea noastră pentru ecran” (În loc de program, 1/1943). Rubrici: „Film și cinema”, „Panopticum”, „Cronica teatrală”, „Cartea și oamenii ei”, „De joi până joi”, „Teatrele și oamenii lor”. S. conține îndeosebi publicistică, informații și reportaje din actualitatea culturală, mai ales teatrală și cinematografică, semnate de Camil Petrescu (Criza în teatrul românesc), Vasile Netea (Pentru o istorie a teatrului românesc din Ardeal), Victor Eftimiu, Victor Ion Popa, Petru Manoliu, Petru Comarnescu, Dem. Theodorescu, Dragoș Protopopescu, Pericle Martinescu, Ion Marin Sadoveanu, Zaharia Stancu
SPECTATOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289817_a_291146]
-
Se traduce proză de Maxim Gorki, Jack London și Jerome K. Jerome, e transpusă poezia Plecare de Serghei Esenin. S. găzduiește, de asemenea, interviuri cu Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, Ion Marin Sadoveanu și Gala Galaction. Mai cuprinde o cronică teatrală, susținută de C. Panaitescu, Mihail Băișoiu ș.a., sporadic și o cronică muzicală, o cronică mondenă și una rimată, informații despre repertoriul spectacolelor bucureștene, proiecte editoriale, cât și numeroase ilustrații, fotografii. Alți colaboratori: George Demetru Pan (care folosește și pseudonimul Andrei
SPECTATOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289817_a_291146]
-
Draghely Gábor, Legea iertării de Henri Lavedan ș.a. Traduceri din poezia lui Charles Baudelaire, Théophile Gautier, Émile Verhaeren, Jules Lemaître realizează Neculai Roșca, Dragoș Vitencu, A. Pop-Marțian. Revista mai include rezumatele pieselor din repertoriul Teatrului Național din Cernăuți, interviuri, informații teatrale și culturale, epigrame. Alți colaboratori: Otilia Cazimir, Adrian Păscu, Al. Varvară, S. Bejan, N. Paulovici. M. V.
SPECTATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]
-
, publicație apărută la București, bilunar, din 5 noiembrie 1927 până în 20 februarie 1928, având subtitlul „Magazin teatral, literar, muzical, sportiv, cinematografic și monden”. Director: I. Lakner. În editorialul În loc de „un cuvânt înainte” se arată că S. „vrea - și pe dată ce vrea, va fi - să fie oglindă a tuturor spectacolelor capitalei”, maniera de prezentare a articolelor fiind
SPECTACOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289816_a_291145]
-
Ciuleandra de Liviu Rebreanu. S. mai publică informații referitoare la cinematografie, muzică, sport, o cronică a expozițiilor, reportaje, articole despre modă și cosmetică, sfaturi practice, respectându-și în bună măsură programul: „Tot ce se va întâmpla și realiza pe tărâmul teatral, muzical, literar, sportiv, cinematografic etc. - cetitorul va găsi în paginile revistei noastre”. I. R.-N.
SPECTACOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289816_a_291145]
-
două numere subtitlul „Revistă de artă” devine „Revista omului grăbit”, iar în 1940 „Săptămânal de artă”. Director-proprietar: Ion Anestin. S. își propune să fie „oglinda fidelă a tuturor manifestărilor de teatru și cultură din țară”. Într-adevăr, pe lângă o cronică teatrală, inaugurată și semnată în mod obișnuit de Ion Anestin, în structura periodicului intră o cronică muzicală (susținută de Paul Constantinescu și Virgil Gheorghiu), cronica plastică (asigurată de I. Iliu și Ion Frunzetti), cronica cinematografică (Vladimir Tudor, Radu Stanciu ș.a.), un
SPECTACOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289815_a_291144]
-
Cea mai reprezentativă secțiune este cea literară, nu numai prin spațiul amplu, ci și prin colaborarea unor scriitori prestigioși. Astfel, Mircea Ștefănescu semnează o tabletă în care pledează pentru actualitatea piesei într-un act și pentru cultivarea acesteia în repertoriul teatral românesc, în timp ce Ion Anestin comentează comedia în trei acte Zile vesele după război de Mihail Sadoveanu. Foarte activ este Pompiliu Constantinescu, cu recenzii și cronici la cărți nou-apărute, inițial în cadrul rubricii „Spectacolul vitrinei”: Hortensia Papadat-Bengescu, Rădăcini, Octavian Goga, Din larg
SPECTACOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289815_a_291144]
-
mai târziu „Dimineața”, „Politica”, „Rampa”, „Universul literar”, „Dreptatea”, „Universul”, „Vremea”, „Gazeta municipală” ș. a. îi publică masiv proza și articolele, ceea ce, împreună cu volumele, îi asigură o prezență constantă în câmpul literar și gazetăresc. Are numeroase intervenții pe teme social-politice sau literare, teatrale, dar calitatea opiniilor și a exprimării lor era departe de a-l impune în acest domeniu. Tot în periodice îi apar și câteva traduceri din scrierile fraților Goncourt. Atât ciudatul pseudonim, atașat unei persoane masive, un gurmand, anacronic costumat, pitoresc
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
Călin, Ben Corlaciu (înlăturat după un timp), Mircea Vaida, Marian Popa, I. D. Bălan, Cornel Ungureanu, Dan Zamfirescu, Dan Mutașcu, Emil Manu, Ion Lotreanu, sporadic scriind și Mircea Scarlat, Pavel Chihaia, Paul Cornea, Pompiliu Marcea, Edgar Papu, Ioan Alexandru ș.a. Comentarii teatrale dau Radu Beligan, N. Carandino, Aurel Baranga, Dinu Săraru, I. Cojar, Paul Everac, Dina Cocea, Ileana Colomieț. În prezentarea cărții străine, selecția realizată de Romul Munteanu a contribuit la receptarea unor importante lucrări de poetică, estetică și teorie literară, precum
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
Ion Săvulescu, medic. Face școala primară și liceul la Șimleu Silvaniei, apoi la Cluj și la Oradea, unde își ia bacalaureatul în 1961. Urmează cursurile Facultății de Filosofie la Universitatea din București. În 1962 debutează la „Contemporanul” cu o cronică teatrală. Mai colaborează la „România literară”, „Astra”, „Tribuna” și este redactor la Radiodifuziune. În 1980 emigrează în Olanda și se stabilește la Utrecht. Prima carte, culegerea de nuvele Tulburi, apele Crasnei..., îi apare în 1974, urmată, până la plecarea din țară, de
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
SĂRARU, Dinu (30.I.1932, Slătioara, j. Vâlcea), prozator și cronicar teatral. Este fiul Corneliei (n. Morărescu) și al lui Costică Săraru, învățător. Urmează școala primară în comuna natală, apoi învață la liceele „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea (1943-1947), „Matei Basarab” (1947-1948) și „Mihai Viteazul”(1948-1950) din București. Și-a luat bacalaureatul
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
virulență suprarealismul (sub semnătura lui M. I. Cosma), ideologia Cercului Literar de la Sibiu (Nicolae Veronescu) ș.a.m.d. Ilustrative pentru pulsul vieții literare postbelice sunt și interviurile cu Mihai Beniuc, Cezar Baltag, Radu Boureanu, Mihai Ungheanu, Eugen Barbu ș.a. Cronică teatrală publică sporadic Vicu Mîndra, Ion Hobana, Ada Simionescu, Sanda Faur, Liliana Ursu, dar și George Banu, C. Stănescu, Victor Parhon, Miruna Ionescu, Margareta Bărbuță, Bogdan Ulmu ș.a. Cronica cinematografică este ținută de Mihai Lupu, Ion Lazăr, Florin Mugur, B. Dumitrescu
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
liberă de la început la sfârșit și invers. Fiind confecționată din stofa povestirii, lumea miraculoasă a lui S. e propice revenirii, timpul și spațiul fiind bântuite de stafii. O bună parte din tot ce se petrece în romane oscilează între iluzia teatrală, efectul optic și banala istorioară cu strigoi. Anecdotica din Treizecișitrei sau din De-a lungul fluviului se învârtește în jurul unor opreliști sau al unor stagnări, care tulbură normalitatea circulației libere, în ambele sensuri, în gând sau în faptă. În orașul
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
SCENA, publicație apărută la Galați la 1 iunie 1928, cu subtitlul „Revistă bilunară de actualitate cinematografică, teatrală, distractivă, sportivă etc”. Director: Cicero Argintescu, redactor responsabil: Heinrich Weissberg. În unicul număr al gazetei sunt consemnați cei zece ani de la moartea poetului George Coșbuc, din scrierile căruia se republică poezia Baladă, se traduc reflecțiile lui Henry Montblanc despre charleston
SCENA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289546_a_290875]
-
SCENA ȘI ECRANUL, publicație de critică și informație teatrală și cinematografică apărută la București, ca săptămânal, la 11 ianuarie și la 18 ianuarie 1936. Director: Dumitru Andreescu, redactor: I. N. Soare. Articolul-program afirmă: „Această revistă năzuiește să țină publicul la curent cu toată mișcarea teatrală și cinematografică din țară
SCENA SI ECRANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289541_a_290870]
-
de critică și informație teatrală și cinematografică apărută la București, ca săptămânal, la 11 ianuarie și la 18 ianuarie 1936. Director: Dumitru Andreescu, redactor: I. N. Soare. Articolul-program afirmă: „Această revistă năzuiește să țină publicul la curent cu toată mișcarea teatrală și cinematografică din țară și din străinătate”. Primul număr conține o confesiune a Soranei Țopa asupra destinului ei de actriță, al doilea include un articol semnat E. Lovinescu, Debutul meu... în teatru, și un interviu cu dramaturgul Victor Ion Popa
SCENA SI ECRANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289541_a_290870]
-
SCENA, revistă „teatrală, literară, artistică și culturală” apărută la București, săptămânal, între 6 noiembrie și 27 decembrie 1914. În Prolog se marchează explicit legătura cu publicația omonimă din 1910-1911: „«Scena» reapare după o apariție de câteva luni și o retragere resemnată de patru
SCENA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289544_a_290873]