224,754 matches
-
Tot adunarea obștească avea dreptul de a monitoriza respectarea regulilor de exploatare a resurselor, de a stabili accesul asupra utilizării zonelor economice, precum și tehnicile de exploatare. De asemenea, adunarea dispunea asupra dreptului de uz ce revenea fiecărei gospodării, putând modifica teritoriile aflate la dispoziția sătenilor. Adunarea obștească avea și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
protostatale. Acest aspect este încă o deosebire față de composesorate, care rezultă din asocieri ale proprietăților individuale (Caramelea, 1944). Informațiile istorice arată că Vrancea a fost locuită fără întrerupere încă din neolitic, fiind organizată într-o succesiune de formațiuni protostatale independente. Teritoriul a fost oficial alipit Moldovei, menținându-i-se autonomia, în anul 1482, când a fost stabilită granița cu Țara Românească pe râul Milcov. Menținerea autonomiei sale pare a fi datorată, într-o mare măsură, rolului său de apărare, de marcă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
parțial și succesiv. Intensitatea dependenței de cale a fost indusă de suprapunerea organizării economice cu cea politică. La aceasta am adăugat anterior ipoteza că egalitarismul și instituționalizarea sa profundă au fost susținute și de scopul și organizarea militară a acestor teritorii. Scopurile militare ale Vrancei apar atât în mitul fondator, cât și în uricul de împroprietărire (mai exact, de întărire a proprietății) despre care se relatează că ar fi fost emis de Ștefan cel Mare. În al doilea rând, cele trei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
multiple surse. În al treilea rând, strategia de apărare medievală bazată pe mărci de apărare este bine cunoscută: pentru a crea o marcă de apărare, trebuie stabilizată o populație într o zonă strategică (de graniță) și cointeresată să își apere teritoriul pe care locuiește. Este vital ca aceasta să fie legată de glie pentru a nu se retrage cu ușurință, motiv pentru care observăm negreșit privilegii de împroprietărire acordate acestor populații spre deosebire de altele. În cazul Vrancei, faptul că dreptul în obște
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
În primul rând, s-a creat o birocrație locală, provenită din stabilizarea funcționarilor însărcinați cu taxarea. Teoretic, aceștia erau aleși de localnici, dar practic, pozițiile lor s-au stabilizat. În al doilea rând, s-a dublat organizarea politică a aceluiași teritoriu, rezultând un fel de bicefalie administrativă. Pentru perioada dintre 1864 și 1910, cele două instituții au fost fie cumulate, fie separate, dar suprapuse. După formalizarea juridică a obștilor (1910), cazurile au variat între cele în care președintele obștii a devenit
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care este notată aici) ; - îmbunătățirea, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a transportului și a tehnologiei de exploatare. De-a lungul timpului, au existat diverse încercări venite din partea unor actori privați puternici de a-și apropria întregul teritoriu, părți ale acestuia sau foloase ilicite de pe urma sa. În ordine cronologică, primele încercări au venit din partea boierilor care au încercat să transforme aranjamentul devălmaș în moșie. Prima astfel de tentativă a venit din partea boierului Roznovanu și a atras un proces
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
vol. I, p. 148) Alte tentative de acaparare ale moștenitorilor preotului Șerban sunt înfrânte. Prin decizia finală se anulează orice datorie între sate, dându-se lista de stăpâniri. Însă urmează operațiuni mai restrânse, în care fiecare sat își împarte subsecvent teritoriile către satele și cătunele componente. Se poate concluziona, la acest punct, că există date care atestă un dublu proces de privatizare: dinspre proprietatea devălmașă a întregii Vrance către satele constitutive și către proprietatea privată, în interiorul acestora. (Evoluții generale 1755-1840) În
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii și de trecere peste orice teren vrâncean. Mărturia vornicului Vrancei din 1817 arată că locuitorii satului Spinești „trag mare supărare de către locuitorii din Păulești, că le-ar fi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cu atât mai mult pentru democrația modernă prin Magna Charta, revoluții, războaie de independență etc. O cale substanțial diferită a fost însă cea a democrațiilor locale, de scară mai redusă, care s-au dezvoltat în afara statelor ori în mediul unor teritorii vag controlate. Apariția lor nu a fost datorată unor lupte politice și sociale violente, ci unei dezvoltări oarecum organice și constructive, confruntată cu rezolvarea provocărilor autoguvernării pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung și prosperitatea comunităților respective. Din acest motiv
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Locvei, la o altitudine de 270m fiind în același timp și port la Dunăre. Se învecinează la vest cu comuna Pojejena, la est cu comuna Coronini( Pescari), la nord cu comuna Gârnic și Cărbunari, iar la sud pe toată lungimea teritoriului cu fluviul Dunărea, ce formează granița naturală cu Serbia. Moldova-Nouă are o populație de peste 13.000 locuitori. Este unul dintre cele mai importante orașe ale județului. Este atestat prima dată în jurul anului 1600. Din 1956 primește statutul de oraș și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
este reprezentat prin banatiteîntâlnite la Ocna de Fier, Dognecea, Oravița, Ciclova, Sasca Montană și Moldova Nouă. Din punct de vedere geografic în județul Caraș Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munții Banatului,Munții Țarcu Godeanu și Munții Cernei. Caraș Severinul poate fi considerat un județ de munte. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est, culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-2200m, se ridică
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Cea mai mică altitudine a județului se găsește în zona localității Drencova, fiind cca. 76m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2291m. Orașul Moldova Nouă se întinde pe o suprafață de peste 14.600ha, aproape întreg teritoriul aparținând ca structură geologică Carpaților Meridionali constituiți din roci calcaroase și șisturi cristaline bogate în minereu de cupru. Caracteristicile reliefului în zona orașului Moldova Nouă au influiențat etajarea vegetației, predominând silvostepele cu pajiști spontane care în anumite locuri au fost
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Bania,Șopot și Ducin. Dunărea formează limita sudică a județului, pe o lungime de 60 km și totodată unul din cele mai impunătoare defileuri din Europa, de la confluența cu râul Nera și până în aval de localitatea Cozla. Dunărea colectează pe teritoriul județului Caraș-Severin apele râurilor Radimna, Boșneag, Sichevița, Oravița, Berzasca și Sirinia. Lacul Dracului cu o suprafață de 700 mp este cel mai mare lac carstic și are o adâncime de-9,3 m, situându-se în peretele stâng al Cheilor
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în anul 1723, iar în anul 1761cu numele de Bosneak. În Cartea Funduară, făcând granițe cu Sichevița,la 1808e scrisă,, Neu Moldova’’,când există și drum direct între cele două comune prin pădure peste Crușevița. Urmele de locuire descoperite pe teritoriul localității( în satul component Moldova- Veche) atestă prezența omului în această zonă încă din perioada de trecere din Neolitic și Epoca Bronzului. Urmele materiale care s-au descoperit includ vase ceramice cu lustru negru și decorațiuni geometrice.Matei Bel(1749
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
1778 s-a înființat parohia catolică. În anul 1858 comuna avea 2257 români, 560 nemți, 58 sârbi, 35 unguri și 300 romi- în total 3210 locuitori și 664 case. Cele mai vechi dovezi materiale despre existența unor comunități umane pe teritoriul județului Caraș- Severin datează de la sfârșitul perioadei paleoliticului mijlociu. S-au descoperit așezări omenești pe teritoriul localității Gornea (com. Sichevița), în două stațiuni pe dealul Căuniței( așezare aparținând culturii musteriene târziicirca 60000 i.e.n.) si pe dealul Pazariste( o așezare din
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sârbi, 35 unguri și 300 romi- în total 3210 locuitori și 664 case. Cele mai vechi dovezi materiale despre existența unor comunități umane pe teritoriul județului Caraș- Severin datează de la sfârșitul perioadei paleoliticului mijlociu. S-au descoperit așezări omenești pe teritoriul localității Gornea (com. Sichevița), în două stațiuni pe dealul Căuniței( așezare aparținând culturii musteriene târziicirca 60000 i.e.n.) si pe dealul Pazariste( o așezare din polioliticul superior final, care începe cu circa 12000 ani î.e.n.). Neoliticul este atestat și el printr-
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în zona portului fluvial, al doilea la Moldovița- insula Decebal, Stenca Liubcovei, Pescari- Cula, Sichevița-Cioaca. -zăcăminte cuprifere la Moldova Nouă(o largă răspândire a metalurgiei bronzului); Urme și așezări din epoca fierului au fost semnalate în 41 de localități de pe teritoriul județului Caraș Severin. Amintim astfel câteva dintre acestea:Gornea, Pescari, Insula Decebal, Milcoveni- Prîslava( comuna Berliște). CIVILIZAȚIE GETO-DACĂ Există urme care dovedesc că locuitorii daco-geți au cunoscut teritoriul Clisurii Dunărene și l-au populat folosind pozițiile strategice naturale pe care
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
așezări din epoca fierului au fost semnalate în 41 de localități de pe teritoriul județului Caraș Severin. Amintim astfel câteva dintre acestea:Gornea, Pescari, Insula Decebal, Milcoveni- Prîslava( comuna Berliște). CIVILIZAȚIE GETO-DACĂ Există urme care dovedesc că locuitorii daco-geți au cunoscut teritoriul Clisurii Dunărene și l-au populat folosind pozițiile strategice naturale pe care le oferă relieful variat al zonei.S-au descoperit astfel așezări fortificate de la Pescari-Culă și de la Stenca- Liubcovei, avanposturi atât în vremea statului dac condus de Burebista cât
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Au mai existat și câteva așezări identice în localitatea Sichevița, Gornea și Moldova Veche. EPOCA ROMANĂ Se știe că încheierea războaielor care au dus la cucerirea Daciei de către romani( 101- 102 și 105-106) arată începutul unei epoci noi în istoria teritoriului Țării noastre. Prin unele cercetări sistematice întreprinse între 1960-1961 la Gornea, Moldova-Veche, Pojejena, Varadia, Surduc- Banat, Berzovia, Jupa, Zavoi, Lăpușnicel etc., dar și prin mărturiile epigrafice și numismatice descoperite aici se dovedește că teritoriul județului a făcut parte din provincia
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
începutul unei epoci noi în istoria teritoriului Țării noastre. Prin unele cercetări sistematice întreprinse între 1960-1961 la Gornea, Moldova-Veche, Pojejena, Varadia, Surduc- Banat, Berzovia, Jupa, Zavoi, Lăpușnicel etc., dar și prin mărturiile epigrafice și numismatice descoperite aici se dovedește că teritoriul județului a făcut parte din provincia Dacia romană. În apropierea vechilor așezări geto-dacice- Gornea, Pojejena, Jupa, Berzovia au fost întemeiate noi așezări romane de tip rural și urban, au fost ridicate clădiri impunătoare din piatră și cărămidă, au fost așezate
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
contemporane cu așezarea. Investigarea acesteia oferă date concludente cu privire la ritul funerar, la situația social-economică a membrilor comunității, la aspectul etnico-demografi c al așezării. Necropola sau necropolele unei așezări rurale refl ectă etapele esențiale în existența și evoluția acesteia 103. Pe teritoriul Banatului, în aproximativ 50 de puncte s-au făcut descoperiri cu caracter funerar. Dintre acestea, 30 sunt necropolele care se încadrează în secolele VIII-XI, restul fi ind morminte sau piese cu caracter funerar. Cea mai mare parte a necropolelor nu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
începutul, baza piramidei pe care s-a ridicat școala actuală românească. În data de 22 ianuarie 1729 încep cursurile la prima școală profesională montanistică la Oravița. Trebuie menționat că această școală a fost prima de acest gen, nu numai pe teritoriul României de azi, ci și în sud-estul Europei. În anul 1741 ia ființă școala montanistică din Moldova Nouă. În continuare vă vom aduce la cunoștință, numele unor cadre didactice începând din anul 1980. Școala generală numărul 3 din Moldova Veche
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
viață dinspre inefabil către inexistență. Bântuiți de obsesia fericirii, iată ne în avangarda unui neant care își pretinde drepturile prin corespondență... * Răul nu este altceva decât reacția lumii, a universului de față, la prezența spiritului, a omului, pe propriu-i teritoriu. Spiritul pe care îl purtăm descompune, îmbolnă vește, umilește și reduce natura, materia, îi pătrunde universul cu delicatețea asasină a stiletului. Nu este lipsit de sens faptul că ne imaginăm diavolul în cheie humanoidă. Reacția lumii la prezența acestui intrus
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ne invocă până la rugămintea melodramatică a bețivului care se cere iertat îmi dă fiorul singurătății ignorate. * În 1709, trupele lui Petru cel Mare înfrâng la Poltava armata lui Carol XII al Suediei. Rușii înaintau, pentru prima dată în istorie, pe teritoriul Moldovei, cu gândul de a smulge Bizanțul din ghearele turcilor. Brâncoveanu îi trimite lui Petru cel Mare o scrisoare lingușitoare în care îi făgăduiește că îi va aproviziona armata, drept pentru care primește de la țar trei sute de pungi cu galbeni
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
contribuție o mare sensibilitate organică, vibrînd la impredictibil), dl Mihai Zamfir încearcă a găsi la Lisabona "semne românești și bucureștene". Le descoperă mai întîi pe o filieră spirituală, aptă a evidenția relația interioară dintre cele două popoare aflate la marginile teritoriului latinității. Mai multă vreme, românii ortodocși aflați în Portugalia sărbătoreau cu discreție Paștele și Crăciunul, într-o capelă mică de la marginea Capitalei, pusă la dispoziția lor de către credincioșii catolici doar în cele două puncte culminante ale anului. Slujba de rit
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]