3,036 matches
-
bătrâne), este cea mai întinsă și cea mai bogată în semnificații, fiind totodată caracterizată printr-un lirism profund, răscolitor. Autorul anonim transformă totul într-un sfâșietor monolog liric prin care ciobanul moldovean își exprimă ultimele dorințe înaintea morții ipotetice. Dispozițiile testamentare ale baciului pun în lumină atitudinea Iui în fața morții și reliefează trăsăturile sale caracteristice. El o roagă mai întâi pe mioară: Să-i spui lui vrâncean/ Și lui ungurean/ Ca să mă îngroape,/ Aice pe-aproape./ în strunga de oi./ Să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
discreție tensionarea acțiunii si să tulbure apele liniștii, ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si liniștii din secvențele anterioare. Tensiunea sufletească crește treptat, pe măsură ce ciobanul dă oiței dispozițiile testamentare in eventualitatea că va fi omorât. Durerea, jalea și disperarea ating intensități maxime prin metafora „lacrimi de sânge", prin alegoria moarte nuntă cosmică , episodul final al presupusei apariții a mamei care își caută feciorul dispărut. Prin reluarea alegoriei și în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
trăirilor interioare, în deplină concordanță cu acesta. 3. Frumusețea baladei "Miorița" constă și în atitudinea, unică în felul ei, a ciobanului moldovean în fața morții, atitudine ce impresionează și dă farmec și valoare întregii creații. Atitudinea sa se desprinde din dispozițiile testamentare pe care i le transmite mioarei năzdrăvane, și nu din faptele sale, deoarece baladei îi lipsește deznodământul și nu știm cum ar fi reacționat păstorul moldovean în cazul în care omorul s-ar fi înfăptuit. Modul său original de a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
oilor, cât și mamei, moartea sa. scutindu-le astfel de durerea pierderii lui. Mai mult decât atât, mama nu trebuie să afle nici de steaua căzătoare, străfulgerând sărbătoarea nunții lui, nici de participarea tuturor elementelor naturii. Nici aceste ultime dorințe testamentare nu exprimă resemnarea, ci pun în lumină o anumită concepție despre moarte și viațăcare își are izvorul în credința poporului nostru, potrivit căreia omul nu moare, ci sufletul său migrează după moarte, trece într-o altă lume a veșniciei, opusă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
moarte o lege a firii, o trecere firească în elementele naturii veșnice. Ciobanul moldovean dovedește că dispune de o extraordinară capacitate de înțelegere și pătrundere în tainele existenței umane, exprimându-și indirect o profundă dragoste de viață. Rostind ultima dorință testamentară, baciul o roagă pe mioară să păstreze secretul morții pentru mama sa, vrând s-o cruțe de o mare durere sufletească. Este în acest gest o dovadă copleșitoare a respectului filial dus până la venerație și manifestat printr-o dragoste duioasă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mai putea Întâni”. 22 mai, 1985: „Nu cumva să distrugi scrisorile anterioare. Răvașul despre care vorbeam va fi un text scurt și precis, nu melodramatic, prin care voi Înștiința vreo sută de cunoscuți și prieteni despre ultima călătorie. Executorul meu testamentar le va duce la poștă numai post eventum. Nu voi lua nimic cu mine, așa cum se cuvine În ultima călătorie”. Noiembrie, 1985: „Scriu aceste rânduri pentru a-mi lua rămas bun de la prietenii care m-au Însoțit cu dragostea și
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
-ți fie sfârșitul binecuvântat și nu mă uita”. Aici se Încheie corespondența lui G. D. către cel mai apropiat prieten al său, În care Îi relatează intenția, pregătirea și actul morții. Această corespondență este urmată de anunțul prin care executorul testamentar, conform dorinței lui G. D., Îl face prietenilor acestuia: „I regret to inform you that our friend G. D. passed away of a heart attack on November, 17, 1985”. Cum trebuie Înțeles modul În care G.D. Își Încheie viața? În
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Erată : "poeme de închiriat,/ poeme de apă minerală,/ de calciu și de magneziu,/ de chitară,/ poeme cu final previzibil,/ populate de gângănii fărâmicioase,/ de whisky and soda,/ poeme cu stil./ am scris aceste poeme în silă,/ și astăzi conținutul lor testamentar/ mă paralizează./ dar mâine îți voi dărui/ câteva crenguțe de liliac alb,/ dragostea mea, erezie". În ordinea propriu-zis poetică (destul de indiferentă, în fond, la nodurile biografice din care au rezultat numeroase dintre Scrisorile de închiriat), transpare mai degrabă intenționalitatea de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu buzele cu mâinile/ gândesc/ Sărbătoare a gândului meu"), devine și mai evidentă în următoarele două volume, Risipele ființei (Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2005) și Drumul spre Efes (Editura Alfa, Iași, 2008). În textele concepute ca scrisori sau fragmente testamentare lăsate fiului (Întâlnire, Obsesie, Sonată pentru fiul meu), această opțiune de transfer până la urmă intelectiv se justifică întrutotul. Referințe critice (selectiv): Ioan Holban, Salonul refuzaților, 1993; Simion Bărbulescu, în "Convorbiri Literare", nr. 3, 1998; Bogdan Ulmu, în "Cronica", nr. 1
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
produsului ei cel mai autentic: Divinitatea. În pofida celor susținute de metafizica clasică și de dogmatica creștină, supraconștientul este, conform lui Paul Diel, realitatea "care creează imaginile metafizice ale miturilor, dintre care cea mai importantă este simbolul "divinității"3. 2. Simbolistica testamentară a divinității în variantă psihologică Divinitatea, nu neapărat cea creștină, a constituit subiectul unor analize speciale din partea filosofilor religiilor, a psihologilor, sociologilor și istoricilor interesați de simboluri, mituri și mistere 4. La rîndul său, Paul Diel explorează simbolismul și mitologia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unic în istoria mitologiilor, eroul creștin prezintă el însuși în termeni simbolici "intențiile lui Dumnezeu" față de muritori, simbol al intențiilor reale din sufletul uman ."9 Dumnezeu o creație a supraconștientului își dezvăluie dorințele prin mijlocirea Fiului. Prin intermediul celor două personaje testamentare vorbește, de fapt, vocea sufletului uman. În cazul lui Iisus, ea parcurge drumul transfigurării subconștientului tenebros în supraconștientul majestos. Mîntuitorul "a învins tentația demonică (subconștientul) și a realizat elevația divină (supraconștientul) a naturii umane..."10 Iisus a devenit susține Paul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
simbolic, "omul-dumnezeu".11 Interesantă îmi pare a fi simbolistica subiacentă discursului și textului teologic pe care Diel o "desconspiră" cu eleganță și măiestrie. Astfel, tentațiile demonice sînt simboluri ale subconștientului, iar "elevația divină" simbol al supraconștientului. La rîndul său, "Cerul" testamentar ar fi semnul manifest al contemplării supraconștiente. Convingerea lui Paul Diel este că toate textele evanghelice conțin referințe secrete, oculte, la misterele vieții psihice omenești. Ele fac obiectul acelei "preștiințe psihologice" prezentă în toate marile mitologii și religii. Cu ajutorul "preștiinței
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vindecărilor psihice care implică meritul "facerii unei minuni"".12 Iisus n-ar fi tămăduit, de fapt, rănile trupului, ci doar pe cele ale sufletului. Mîntuitorul reface sufletele șchiopătînde și nu privirile oarbe sau urechile surde. Maladiile psihosomatice invocate în textul testamentar nu presupun miracole, ci capacități ale "sugestibilității psihologice și care cedează la contrasugestii".13 Miracole ar fi existat cu adevărat, susține Paul Diel, dacă anumite părți tăiate ale corpului ar fi crescut la loc. Or, așa ceva nu s-a întîmplat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
averea obținută de pe moșia sa Giurgeni din ținutul Romanului (împreună cu nepotul său Panait Donici - inginer și prefect de Vaslui). Funcționarea legală a spitalului Drăghici va fi în urma Actului de fondațiune din 23 februarie 1864. Dimitrie Drăghici a lăsat prin legat testamentar spitalului de 40 de paturi, moșia sa de la Giurgeni, iar până la moartea sa i-a făcut o rentă de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central Sf. Spiridon din Iași, partea administrativă revenindu-i medelnicerului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
1905. După copertă la începutul textului figurează "Cuvânt preparat de domnul Panaite Donici, proprietarul moșiei Valea Ursului (Giurgeni) cu ocazia sfințirii bisericii cu hramul Pogorârea Sfântului Duh din comuna ElisabetaDoamna, făcută după planul său și pe cheltuiala sa proprie. Executorul testamentar al defunctului face cunoscut Spitalului Drăghici din Vaslui sumele anuale destinate așezământului spitalicesc inițiat de unchiul său la Vaslui, sume rezultate din veniturile moșiei Giurgiu (Giurgeni), Valea Ursului, județul Roman. Pe lângă lucrarea evocată mai sus, a mai scris "Etude sur
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Medicină, că în ele am învățat carte, că tot în ele și acum instruim elevii noștri, prima noastră datorie - a medicilor - este de a păstra neștearsă amintirea marilor binefăcători ai asistenței publice, a le ajuta opera, a le înfăptui dorințele testamentare, a încuraja inițiativa particulară. Să fim mândri de sentimentele de generozitate, așa de larg manifestate pe tărâmul asistenței în țara noastră, și astăzi când inaugurăm un nou spital de inițiativă particulară, să preaslăvim memoria lui Jacqnes Elias, care cu atâta
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
alinarea suferinței”. SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENȚĂ „ELIAS” - AZI Conf. Dr. ADRIAN MIRON Situat în zona de nord a Capitalei, într-unul dintre cele mai frumoase cartiere ale Bucureștiului, Spitalul Elias a fost construit din inițiativa lui Jacques Elias și lăsat testamentar în beneficiul poporului român, sub patronajul Academiei Române și al Fundației Elias. Pentru bucureșteanul care iese din Mânăstirea Cașin sau se întoarce de la Arcul de Triumf percepția Spitalului în spatele perdelei de arbori limitrofa Bulevardului Mărăști conferă aceeași senzație de calitate ca
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
În Noul Testament nu avem o descriere amănunțită a Liturghiei pe care o săvârșeau Sfinții Apostoli și urmașii lor, putem totuși ca În lumina informațiilor patristice ulterioare, pornind de la citatul de mai sus (FA 2,42) și de la alte texte nou- testamentare, să reconstituim structura acesteia. Remarcăm faptul că slujba era mult mai simplă, Însă cuprindea elementele esențiale care se vor păstra până azi și anume: - adunarea În Biserică - ( I Cor 11,18) - „Învățătura apostolilor”- lecturi și predici (I Tes. 5,27
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
impresionantă efigie și un monument funerar deasupra mormântului ei din Catedrala Sf. Paul și a rânduit costisitoare slujbe de pomenire la comemorările tragicei despărțiri. Mai mult, deși John of Gaunt s-a căsătorit de două ori ulterior, a lăsat dispoziții testamentare să fie înmormântat alături de prima sa soție.”648 Trecând însă din spațiul istoric în cel ficțional al poemului, sesizăm tehnica autorului de a se face credibil, descrierea ducesei fiind realizată din prisma soțului. Portretul fizic o poziționează pe iubită în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
curaj demn de invidiat. Este supusă unui supliciu (să stea într-o baie încălzită), un călău încearcă să o decapiteze, dar nu reușește. Tânăra va muri peste trei zile, încredințându-i pe creștini papei Urban și lăsând, ca ultimă dorință testamentară, îndemnul de a face din casa personală locaș de cult. Cecilia este o exemplară donna angelicata și, spre deosebire de celelalte personaje pe care le-am încadrat în această tipologie, are o voce proprie, ia atitudine, se implică în plan social, determină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este foarte bună, strada retrasă și aerul curat. Casa a fost a unei cucoane care, rămâind văduvă, s-a călugărit la mănăstirea Agafton. Murind, a lăsat-o să se vândă numaidecât, până la Sf. Gheorghe 1888, aprilie 23, pentru datorii. Executoarele testamentare sunt trei călugărițe: actuala maică stareță Olimbiada Iurașcu, Agapia Gherghel econoamă și Eupraxia Herescu. Un raport al defunctei cere 6000 franci, însă pe mine m-au asigurat că sunt siliți a o da cu 4000 franci și poate cu mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este foarte bună, strada retrasă și aerul curat. Casa a fost a unei cucoane care, rămâind văduvă, s-a călugărit la mănăstirea Agafton. Murind, a lăsat-o să se vândă numaidecât, până la Sf. Gheorghe 1888, aprilie 23, pentru datorii. Executoarele testamentare sunt trei călugărițe: actuala maică stareță Olimbiada Iurașcu, Agapia Gherghel econoamă și Eupraxia Herescu. Un raport al defunctei cere 6000 franci, însă pe mine m-au asigurat că sunt siliți a o da cu 4000 franci și poate cu mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
însă gândurile doar cu câteva zile înaintea unui sfârșit pe care îl aștepta, în aprilie 1951. În ultimii douăzeci de ani ai vieții, a scris zeci de mii de pagini fără a publica un singur rând, lăsând pe seama moștenitorilor săi testamentari decizia publicării sau nepublicării acelor manuscrise pe care nu le-a distrus. Ne găsim, fără îndoială, în fața unei relații aparte, sui generis, între modul cum a trăit și a resimțit viața o personalitate excepțional de puternică și ceea ce vom putea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai poate lucra și că se grăbește să profite de timpul în care „soarele îi mai luminează creierul“122. Până în vara lui 1949, când a plecat în vizită la Malcolm, în America, Wittgenstein a scris la Dublin ceea ce moștenitorii săi testamentari au publicat drept cea de-a doua parte a Cercetărilor filozofice. Nu a mai revenit asupra acestui manuscris. Cei care l-au cunoscut pe Wittgenstein în America și după întoarcerea lui în Anglia au fost impresionați îndeosebi de contrastul dintre
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
eroică, atunci ea a fost și „minunată“. <notelist> 1 Cât i-a stat în putință, Noica a imprimat aceeași direcție propriei sale vieți. Ca și cum deciziile sale nu ar fi spus totul în această privință, el a lăsat și o notă testamentară. Aceasta începe cu observația că biografia lui „n-are conținut în bună parte din voință proprie“ și se încheie cu mărturisirea: „Mi-am trăit viața în idee, fără rest, spre deosebire de alții care și-o sfârșesc cu un rest și care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]