KorAP: Find »[drukola/base=tor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...118 119 120 ...137 >

3,404 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

exploatarea economic? , erau supu? i unor umilin? e zilnice. Iorga cuno? tea �ndeaproape aceste abuzuri. C?l? toriile ? i coresponden? a lui �l ? ineau la curent cu situa? ia. Cu c�teva luni �nainte de r? scoal? , a scris un articol cutremur? tor: Nu l? să? i ?? ranul la vedere, ascunde? i?l! 176. Unii din coresponden? îi lui au fost martori la scene �n care poli? ia �i obligă pe ?? răni s??? i cedeze �n tren locurile (pentru care pl? tiser?) �n favoarea unor persoane din clasele

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
e de p? m�nt, r? ze? imea englezeasc? a fost desfiin? at? , iar furturile din motive de foame erau pedepsite cu deportarea �n Australia. �n Fran? a, la Lyon, dup? masacrarea, �n 1831, a muncitorilor, primul-ministru Casimir P�rier a propus urm? torul epitaf pentru ace? tia: �Muncitorii trebuie s? aib? un singur lucru �n cap: singurele lor remedii s�nt r? bdarea ? i resemnarea�182. C�nd lui W. H. Vanderbilt i s? a amintit c? unele dintre ac? iunile lui contraveneau interesului public

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
au adus din Turcia trupul eroului lor na? ional, Francisc R�k�czi, Iorga remarcă: �Ungurii nu l? au uitat nici sub st? p�nirea austriac? , nici acum. Ace? ți oameni viteji ? i d�rji au ? tiut s? recunoasc? un lupt? tor generos, care nu a renun? at la drepturile sale ? i nu s? a plecat �n fă? a nim? nui... Ast? zi, noi, rom�nii, ne plec? m capetele �n fă? a sicriului lui R�k�czi; m�ine vom putea vorbi din nou despre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
e? ți �n veacul al XIX? lea, 3 volume (Bucure? ți, volumul 1, 1907; volumul 2, 1908; volumul 3, 1909): din p? cate, modul �n care trateaz? Iorga literatura rom�n? de dup? Societatea �Junimea� sufer? de pe urma implic? rîi sale emo? ionale �n �S? m?n? torul�. Critică ? i istoria literar? a lui Iorga dup? scrierea acestei opere voluminoase vor fi constituite numai din ironii dictate de opiniile lui s? m?n? toriște. Gheschichte des Osmanischen Reichs (5 volume, Gotha, 1908? 1913) se ocup? de istoria Imperiului otoman de la

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iilor rom�no? vene? iene. Iorga nu avea prea mult? simpatie fă?? de aspiră? iile croa? ilor, fă?? de caracterul croat al Dalma? iei sau de inten? iile italienilor �n aceast? privin??. Chiar ? i dup? ce Mussolini a devenit sus? în? tor al revizionismului maghiar, Iorga a continuat s? cultive no? iunea cooper? rîi rom�no? italiene. Dar Italia era slab? ? i nu prezenta garan? îi: se pare c? Iorga nu a prea pus la inim? descrierile tipurilor politice italiene ale lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga nu fusese de acord cu invadarea Libiei de c? tre Italia, cum nu fusese nici opinia public? rom�neasc?. Iorga era un partizan �nfl? c?raț al s�rbilor 233 (? i un ? i mai �nfl? c?raț sus? în? tor al muntenegrenilor, pe care �i consideră un popor r? zboinic). Atunci c�nd Conrad von H�tzendorf, ? eful Statului Major al Imperiului Austro? Ungar a vizitat �n 1912 Bucure? țiul. Iorga a considerat c? acest lucru nu putea �nsemna dec�ț c? �Hotzendorf

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i fi un adev? raț politician�14. Din p? cate, politica �nseamn? mai mult necesitate dec�ț sinceritate. Iorga era prea mult ancorat �n S? m?n? torism . Cu toate studiile sale de istorie a rom�nilor ? i de istorie universal? , Iorga era surprinz? tor de �ne? Rom�n� �n politic?. Opiniile lui s? m?n? toriște �i estompau instinctele rom�ne? ți naturale ? i chiar ? i cuno? țin? ele sale �n privin? a experien? ei istorice a rom�nilor. �n politică lui Iorga se reg? sesc pu? ine lucruri din prima

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
era consecvent �n pozi? ia să pro? Alia? i, �n ciuda anumitor riscuri pe care ? i le asumă. �n 1918, atunci c�nd a fost semnat un tratat de pace separat, a fost amenin? at c? va fi dat �n judecat? că r? spunz? tor de intrarea Rom�niei �n r? zboi. Iorga era la curent cu toate acestea, dar s? a men? inut totu? i pe o pozi? ie anti? Br? tianu. Atunci c�nd Goga a sugerat (�n prim? vară lui 1917, �n timpul tulbur? rilor anarhiste ruse

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a participat la sesiunile Camerei. A organizat ajutorarea prizonierilor rom�ni (ai armatei austriece) află? i acum �n Rusia. Scriindu?? i editorialele, Iorga avertiza mereu �mpotriva demonstra? iilor, a violen? ei ? i ner? bd? rîi. Jurnalistică să avea un ton surprinz? tor de moderat, dar lipsit? de echivoc. Iorga era un fervent sus? în? tor al Fran? ei ? i (cum spunea el) al �superbei� Șerbii. A condamnat violentul bombardament al artileriei �mpotriva Belgradului, f? c�ndu? l r? spunz? tor pe Tisza

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
austriece) află? i acum �n Rusia. Scriindu?? i editorialele, Iorga avertiza mereu �mpotriva demonstra? iilor, a violen? ei ? i ner? bd? rîi. Jurnalistică să avea un ton surprinz? tor de moderat, dar lipsit? de echivoc. Iorga era un fervent sus? în? tor al Fran? ei ? i (cum spunea el) al �superbei� Șerbii. A condamnat violentul bombardament al artileriei �mpotriva Belgradului, f? c�ndu? l r? spunz? tor pe Tisza pentru aceasta. �n iarnă lui 1914, atunci c�nd armata s�rb? ? i?a eliberat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ton surprinz? tor de moderat, dar lipsit? de echivoc. Iorga era un fervent sus? în? tor al Fran? ei ? i (cum spunea el) al �superbei� Șerbii. A condamnat violentul bombardament al artileriei �mpotriva Belgradului, f? c�ndu? l r? spunz? tor pe Tisza pentru aceasta. �n iarnă lui 1914, atunci c�nd armata s�rb? ? i?a eliberat ? ara de ocupan? i, Iorga remarcă: �? i Dumnezeu a cobor�ț de pe tronul Lui ? i l? a �n? l?at pe cel umil�. A urmat o campanie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cine ? ție ce eroism de pe vremea Vechiului Testament�. Se a? tepta oare Iorga (sau al? i critici ai evreilor est? europeni) că neasimila? îi ? i cumplit de maltrata? îi evrei ai Leg? m�ntului de colonizare s? lupte eroic pentru tor? ionarii lor? Său s? lupte ? i s? moar? pentru idealurile lui s? m?n? toriște ? Dar evreii care luptau �n for? ele armate ale Fran? ei, Angliei, Germaniei sau Americii? (Sau, apropo, cei din for? ele armate ale Germaniei sau Austro? Ungariei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
austro? ungare. Iorga nu a avut niciodat? vreo �ndoial? asupra judec?? îi sau a rezultatului luptei. Atunci c�nd ungurii au acuzat Rom�nia de tr? dare, el a replicat: �Grofii de la Budapesta vorbesc despre tr? dare�. ?i a dat urm? torul r? spuns: �Vom lua Transilvania; e a noastr?! � Un ziar rom�nesc din Bra? ov (dup? recucerirea oră? ului) numea Rom�nia �hiena r? zboiului�. Iorga consideră c? �singurul r? spuns posibil� la acest fel de jurnalistic? nu putea fi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care avea s? se transforme cur�nd �n viscole, ultima noastr? ap? rare �mpotriva inerentei n? v?liri a du? manului�55. Iar tifosul exantematic se r? sp�ndea deja. Iorga a �ncercat s? interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, �lupt? torul�, �nsufle? it acum de �mplinirea visului na? ionalist, nu �n? elegea (sau nu putea �n? elege) c? soldatul rus �ncetase s? priceap? sensul r? zboiului ? i c? nu mai avea dec�ț o dorin??: s? plece acas?. Groaznică iarn? 1916? 1917 a c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Jurnalistică lui Iorga a fost �ntotdeauna politic?. De Sf�ntul Nicolae, 6 decembrie, ziua onomastic? a ? arului Nicolae, Iorga scria: �St? p�nul a jum? țațe din dou? continente, un om nobil ? i bun, un suflet devotat ? i un conduc? tor �n? elept, �nsufle? it de idei nobile... Ni s? a al? turat �n 1914, sp? rg�nd o ghea?? care ne separă de mult timp [rela? iile rom�no? ruse] ? i conchidea: �Tr? iasc? �mp? ratul Nicolae, un prieten puternic al Rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
totdeauna tat? l71. La �nceputul lui 1917, Br? tianu i? a oferit lui Iorga un post guvernamental (deoarece se formase un guvern �Na? ional� conservator? liberal). Iorga a respins propunerea, spun�nd: �Nu m? pot implică s? fiu r? spunz? tor de o politic? �mpotriva c? reia am luptat ani de zile�. L?a asigurat pe Br? tianu c? nu era timp de politic? �n �mprejur? rile acelea ? i c? va sprijini orice guvern na? ional, fie el conservator sau liberal 72. �ntre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de gre? elile comise �n cadrul efortului de r? zboi ? i de impactul r? zboiului asupra populă? iei, au dus la Revolu? ia din Februarie. ?arul a fost obligat s? abdice. Iorga a apreciat pozitiv acest lucru, dar era oarecum tem? tor. �Rom�nia nu poate r? m�ne indiferent? �, scria el, exprim�ndu?? i totu? i �cele mai bune ur? ri pentru Rusia� ? i observ�nd c? moralul soldă? ilor ru? i era bun75. A?a era cel pu? în la momentul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
decis s? treac? imediat la ac? iune. A �ncercat mai �nt�i s? comunice informa? ia conducerii politice, dar s? a lovit de un haos ? i de o incompeten?? total?. Dup? cum relateaz? Iorga, I.�G.�Ducă a spus: �s? aresteze un conduc? tor popular �n centrul capitalei sale! �, repet�nd propozi? ia această parc? �n c? utarea unui anumit efect, �că ? i cum Ducă se adresa Camerei sau unei adun? ri ? i, dup? pronun? area propozi? iei sale, se a? tepta la izbucnirea unui ropot

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
soldă? ilor vo? tri const? �n restabilirea drepturilor c? lcate �n picioare de germani ? i de bulgari. Numai astfel ne pute? i acorda un ajutor de n? dejde ? i s? contribui? i la cauza comun? a eliber? rîi. Simbolul nostru public, purt? torul nostru de cuv�nt nu s�nt cei c�? iva agen? i germani care le? au dat o ? ans? sociali? tilor (adic? eliber�ndu? l pe Rakovski), ci iubitul nostru rege care a �nceput reforma d�ndu? le p? m

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fie ? i mai solid?. Dar devenise clar tuturor c? pentru imunizarea spiritului rom�nesc fă?? de contagiunea revolu? ionar? ? i pentru ridicarea general? a moralului era nevoie de mai mult dec�ț c�teva cuvinte. Dup? propria relatare a lui Iorga, urm? torul pas important era improviză? ia. �ntors de la Socola, Iorga (�ndemnat de Barbu ? tirbei), a scris, pe str? zile Ia? ului, pe palme, proclama? ia reformei agrare ? i �mpropriet? rirea poporului, spun�ndu? i c? �?tefan cel Mare a dat ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
zvr? tîrî revolu? ionare dintre 1917 ? i 1920, Rom�nia fiind �nconjurat? de comunismul ? i de r? zboiul civil din Rusia ? i Ungaria ? i de o mi? care de st�nga �n Bulgaria. Rolul soldatului ?? ran rom�n va fi hoț? r�tor �n zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea r? zboiul �n Rom�nia (? i �n alte p? r? i)? �n vreme ce dezintegrarea for? elor ruse? ți se accentua, o nou? armat? rom�n? instruit? ? i echipat? de francezi era gata la sf�r? ițul prim? verii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? cenzură rom�n? �i trimitea fiecare exemplar al ziarelor Danemarcei ? i Olandei neutre. �n prim? vara aceasta, Iorga a scris un articol intitulat Cum se fac ? i se desfac imperiile. �n care �? i exprimă credin? a c? toate imperiile au un caracter trec? tor, inclusiv actualele imperii rus, austro? ungar, otoman ? i german; numai statele �? i bazau d? inuirea pe na? iuni, pentru c? ele s�nt produsul unui proces organic ? i nu al unei adun? turi artificiale. �n alt articol, Iorga �? i exprimă din nou

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? pau tran? eele: �Dar nu? mi pas? cine poart? stindardul ?? rîi noastre; nu v? d dec�ț steagul ? i doar steagul ?? rîi noastre �l ap? r�95. Lui Iorga i se oferea o mare ? ans? , adic? s? devin? liderul ? i purt? torul de cuv�nt al genera? iei care avea s? ias? din tran? ee. O genera? ie care �ncepea s?? l priveasc? că pe liderul ei din cauza evidentei sale sincerit?? i, onestit?? i ? i incoruptibilit?? i (cunoscute de toat? lumea din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe liderul ei din cauza evidentei sale sincerit?? i, onestit?? i ? i incoruptibilit?? i (cunoscute de toat? lumea din ? ar? ? i neconstituind tr? s?turile majore printre conduc? torii Rom�niei de atunci). Priveau spre el pentru c? era un lupt? tor �nfl? c?raț, ca ? i un orator ? i animator de o erudi? ie f? r? egal. Istoricul? politician Iorga putea deveni un mare lider politic! Din nefericire pentru Rom�nia, va pierde aceast? ? ans?. O dat? cu venirea verii, armata

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
idealismul filosofiei germane cu ac? iunile politice ? i militare ale Germaniei. A �ncercat s? g?seasc? un r? spuns la aceast? contradic? ie ? i s? explice cum un popor preocupat permanent de g�ndirea abstract? ? i idealist? putea, �n momentul urm? tor, s? fie gata s? se dedea la cea mai îra? ional? ? i �nregimentat? ac? iune militar?. Dup? p? rerea lui Iorga, era vorba despre o confruntare �ntre spirit, g�ndire, bun sim? ? i pumn. Acestea constituiau dominantă poporului german, care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]