9,719 matches
-
ROSETTI, Radu D. (18.XII.1874, București - 1964, București), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Eftaliei (Nataliei) (n. Gheorghiu) și al publicistului și autorului dramatic Dimitrie R. Rosetti. Căsătoria celor doi se desface curând, copilul fiind încredințat bunicii din partea mamei. La București urmează clasele primare la Institutul „Heliade” al lui Ștefan Vellescu, apoi
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
ȘAHIGHIAN, Alexandru Al. (13.ÎI.1950, București), germanist. Este fiul Mariei Șahighian, redactor și traducător, și al scriitorului Alexandru Șahighian. Urmează, la București, Liceul German (1957-1969) și Facultatea de Limbi Germanice (1969-1974). Va fi profesor la Liceul „Dimitrie Cantemir” din capitală (1974-1977), apoi redactor la revistele „Secolul 20” (1977-1994) și „Lettre internaționale” (din 1994). Debutează
SAHIGHIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
Valéry, Verlaine. Se publică și câteva tălmăciri din lirica universală, datorate lui Blaga: Laudă femeilor de Ștefan George și Cântecul soartei, Menon plânge după Diotima, Amiază vieții de Hölderlin, cu prilejul centenarului morții poetului, considerat, într-un cuvânt introductiv al traducătorului, „cel mai înalt și mai pur liric al Germaniei de totdeauna”. E.O.
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
SĂLCEANU, Grigore (23.IV.1901, Galați - 19.VII.1980, Constanța), poet, dramaturg și traducător. Este fiul Elenei și al lui Nicolae Sălceanu, meseriaș. Învață la Liceul „V. Alecsandri” din Galați și la Liceul „Spiru Haret” din Tulcea, absolvind Liceul „Mircea cel Bătrân” la Constanța, unde se stabiliseră părinții. Din 1922 devine student al Facultății
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
zmeilor (1969), o culegere de trei „narațiuni” numite „poeme feerice”, dintre care prima, apărută în 1941 sub titlul Fata de împărat, a fost distinsă de Academia Română cu Premiul „V. Adamachi”. Încă de la început S. s-a impus ca un bun traducător din lirica franceză: Alfred de Lamartine, Victor Hugo, Leconte de Lisle, Charles Baudelaire, Paul Verlaine ș. a. Transpunerile, pentru care i s-a acordat și un premiu al Institutului de Literatură în 1925, sunt publicate în periodice sau în volumul Flori
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
cuvântul „romantic” (de fapt, în spiritul vremii, „romanticesc”) a fost Daniil Scavinschi, într-o descriere a peisajului de la poalele Ceahlăului, unde vorbea, în 1828, despre o „romanticească priveală”. Semnificativ, poetul căruia i se datorează introducerea cuvântului în limba română era traducător din Voltaire și Jean-François Regnard, dar și din Lamartine, și autor al unor ode de factură clasicistă. Simțind că i se apropie moartea, credea că va sfârși asemenea lui Nicolas Gilbert, inamic înverșunat al enciclopedismului și socotit de exegeții r
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
pe mine), Marcel Romanescu, George Dumitrescu ș.a. O inițiativă a revistei constă în inserarea în sumar a unor tălmăciri în franțuzește din lirica română, ca și în transpunerea unor poeți străini în românește. Astfel, Al. Gr. Suțu e recuperat ca traducător în limba franceză din Eminescu (O, mère..., Venise), Adolphe Clarnet din D. Anghel (Lettre), Léo Bachelin din Al. T. Stamatiad (L’Oubli). Elena Văcărescu publică poeme în franceză (Il passa), dar și transpuneri din opera unor mari poeți români (Octavian
SALONUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
ȘĂINEANU, Constantin (10.I.1869, Ploiești - 1947, București), publicist, traducător și memorialist. Este fiul Mariei (n. Rabin) și al zugravului de biserici Moisi Șain și fratele lingvistului și folcloristului Lazăr Șăineanu. Începe să învețe la școala „Luca Moise” din Ploiești. Face gimnaziul la „Gh. Lazăr” (1880-1884), iar cursul superior la
SAINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
ȘAHIGHIAN, Alexandru (20.XI.1901, București - 31.III.1965, București), poet, prozator și traducător. Este fiul Eschimiei și al lui Melcon Șahighian, mic negustor, și frate cu regizorul Ion Șahighian. Face cursul primar și gimnaziul la „Sf. Iosif”, dar este nevoit, datorită falimentului afacerii tatălui, să întrerupă școala. Dă, de foarte devreme, piept cu
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
, Neculai (1821, Iași - 1.VII.1893, Iași), traducător. A învățat la Iași, la școala de la „Trei Ierarhi”, după care, descoperindu-și aptitudini pentru arta plastică, s-a înscris la clasa de pictură de la Academia Mihăileană. La Paris ia lecții de artă dramatică de la actori reputați și susține roluri
LUCHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287877_a_289206]
-
LUPAN, Andrei (15.II.1912, Mihuleni, j. Orhei - 24.VIII.1992, Chișinău), poet, dramaturg, eseist și traducător. Este fiul lui Pavel Lupan, țăran, și frate cu prozatoarea Ana Lupan. A absolvit Școala Agricolă din Cucuruzeni (1929), Școala de Viticultură (1934) și Facultatea de Agronomie din Chișinău (1941). Debutează în 1932, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
LUPAN, Radu (23.III.1920, Galați), traducător, eseist și poet. L., care a primit la naștere prenumele Raymond, este fiul Esterei (n. Vigder) și al lui Josef Lupan, funcționar. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din București, lucrează ca redactor la „Contemporanul”, lector la
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
București, redactor-șef la Redacția publicațiilor pentru străinătate și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, șef de secție la Uniunea Scriitorilor (1959-1983). A predat la Universitatea din Hull (Marea Britanie). După 1960 a fost unul dintre cei mai activi traducători din limba engleză. Numărându-se printre puținii eseiști cărora li se publicau articole despre literatura occidentală contemporană, a contribuit la popularizarea unor autori printr-o serie de prefețe și prin două prezentări monografice, lipsite însă de rigoare și de originalitate
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
însă de rigoare și de originalitate: George Bernard Shaw (1958) și Hemingway, scriitorul (1966). Are meritul de a fi semnat versiuni românești din scrierile lui Ernest Hemingway, John Dos Passos, John Updike, William Faulkner și James Joyce. Bibliografia sa de traducător îi mai cuprinde pe William Somerset Maugham, Thornton Wilder, Richard Aldington, Terence Rattigan, Saul Bellow ș.a. După o serie de încercări nereușite în proză - romanul Războiul ascuns (1961) - L. revine relativ spectaculos ca poet, cu un volum intitulat Ca și cum (1980
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
, Constantin (Costache) (1786, Huși sau Iași - 12.IX.1869, Ocnița-Hotin), poet și traducător. Nepot de frate al mitropolitului Iacov Stamati, tatăl lui S., paharnicul Toma, căsătorit cu Smaranda, s-a stabilit în 1812 cu familia la Chișinău. S. învață la Iași (probabil la Academia Domnească) și ocupă unele slujbe în cancelaria vistieriei Moldovei
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
localizare a poemului Gromoboi al aceluiași poet rus, cu puternice pasaje de descripție în nota fantasticului tenebros, păstrează multe din inflexiunile byroniene ale originalului; Le Sylphe al lui Victor Hugo este tratat în spiritul credințelor autohtone (Zburătorul la zebré). Primul traducător român din Alfred de Vigny este S., care, fără a pierde nota grațioasă a originalului, a dat o versiune reușită pentru Le Bain d’une dame romaine, plasând-o într-un cadru moldovenesc (Scăldătoarea unei cucoane românce). În culegerea Muza
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
STAN, T. C. (1.II.1907, Târgu Neamț - 19.V.1940, București), prozator, traducător și publicist. Este fiul Eleonorei și al lui Constantin Stan, învățător. Frecventează școala primară în orașul natal, iar ciclul secundar în Piatra Neamț, Cahul și Sibiu. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și concomitent la cea de Drept din cadrul
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
ȘTEFANELLI, Teodor V. (18.VIII.1849, Siret - 23.VII.1920, Fălticeni), prozator, memorialist, dramaturg și traducător. S-a născut în familia negustorului Vasile Ștefăniuc, staroste al breslei cojocarilor, adoptând mai întâi numele de Ștefăniu, cu care a și semnat unele scrieri, apoi, definitiv, pe acela de Ștefanelli. A urmat școala primară în orașul natal, apoi liceul
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
, Adolphe (14.XI.1848, București - 18.X.1931, București), jurnalist, traducător și memorialist. Se numea Abner Stern și era fiul unui giuvaergiu evreu, Ghebelia ben Iehuda Leib Stern. Învață la liceele „Sf. Sava” și „Matei Basarab” din București. Urmează studii de drept la Berlin, Leipzig și Paris, susținându-și doctoratul în
STERN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289926_a_291255]
-
pentru Teatrul Național din București, Visul unei nopți de vară. Totuși, piesa nu s-a jucat. În anii 1922-1923 a publicat Opere alese de Shakespeare, în cinci volume, cuprinzând: Hamlet, Iuliu Cezar, Antoniu și Cleopatra, Coriolan, Macbeth, Neguțătorul din Veneția. Traducătorul încearcă să transpună originalul shakespearean cu fidelitate literală, dar prin echivalarea mecanică a cuvântului rezultă pagini adesea forțate. El tălmăcește direct după original, ajutându-se și de ediția germană a textelor shakespeariene, realizată de August Wilhelm von Schlegel și de
STERN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289926_a_291255]
-
ȘTEFAN, I. M. (pseudonim al lui Alexandru Sergiu Sragher; 1.II.1922, București - 22.X.1992, București), prozator și traducător. Este fiul Iuliei (n. Mandel) și al lui Henri Sragher, agronom. După ce absolvă în 1941 Liceul Graur în capitală, urmează Colegiul Onescu, frecventează doi ani cursuri la Facultatea de Litere și Filosofie. Își face debutul în 1946, cu un articol
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
deceniu și ceva desparte această primă ediție românească de revoluția de la 1848, iar la Nicolae Bălcescu, în Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, figurează printre izvoarele de bază. Scrierea nu a încetat să se afle în atenția cercetătorilor și a unor noi traducători, care au relevat influența directă avută asupra altui versificator grec, Gheorghe Palamed, autor al unei istorii cu titlu și conținut similar, scrisă în 1607, la curtea cneazului Constantin din Ostrog. De asemenea, a fost transpusă, în rezumat, în slavona rusă
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
, Avram (1.XII.1871, Iași - 19.IX.1918, Iași), poet, traducător și publicist. Provenind din familia, sărăcită, a unui comerciant evreu de băuturi spirtoase (mărturisea că a avut „o copilărie înăbușitoare”), S.-R. va absolvi Liceul Național din Iași în 1892. Va debuta în același an, la „Drapelul” lui I. N.
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
1906, Mărioara, Iași, 1911; Rudolf von Gottschall, Rahab, Iași, [1907]; Victor Hugo, Torquemada, [Iași], 1916. Repere bibliografice: Caragiale, Opere, VII, 425-435; Gala Galaction, Opere alese, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1961, 204-206; B. Fundoianu, Rodion, „Scena”, 1918, 273; B. Fundoianu, Traducătorii lui Heine, „Mântuirea”, 1919, 152, 163, 166; Perpessicius, Opere, XII, 505-506; Dafin, Figuri, 284-288; Podoleanu, 60 scriitori, II, 303-306; Călinescu, Ist. lit. (1941), 490, Ist. lit. (1982), 555; Ciopraga, Lit. rom., 333-334; Amintiri literare despre vechea mișcare socialistă, îngr. Tiberiu
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
colaboratori sunt acum I. Glăvaș, Al. N. Ștefănescu, Ion Simu (corespondent din Arad), Ioan Bănciulescu (corespondent din Banat) ș.a. Rubrici noi: „Scrisori din Bucovina”, „Scrisori din Basarabia”, „Cronica Ardealului”, „Corespondență din Banat”. M. P.-C. ŠTEFANKO, Ondrej (18.III.1949, Timișoara), traducător. Urmează liceul cu limba de predare slovacă din Nădlac (1956-1967) și Facultatea de Fizică-Chimie a Institutului Pedagogic din Oradea, absolvită în 1972. Este redactor-șef al revistei „Nase snahy” din Nădlac (1990-1995), al publicației bilingve „Oglinzi paralele - Rovnobezné zrkadla” (din
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]