4,948 matches
-
o mare energie care trebuie consumată, că noi, adulții, suntem tentați să consideram drept necumințenii tot ceea ce fac copiii în afara modului cum dorim și gândim noi, uitând că la vârsta copilăriei nevoia de mișcare se situează pe același plan cu trebuința de hrană și de dragoste parentală. Pentru școlarii începători ideea de cumințenie este mai bine și mai precis conturată, fiind circumscrisă activităților de învățare, care sunt predominante, și jocurilor organizate. Până la intrarea în școală și chiar după aceea, părinții trebuie
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cu care sunt etichetați copiii dinamici, înfometați de mișcare, reflectă incapacitatea părinților de a înțelege particularitățile fizice, fiziologice și psihice ale odraslelor lor. Obsedanta cerință fii cuminte! rămâne fără rezultat atâta timp cât copiii sunt tratați ca niște adulți în miniatură, obstrucționându-li-se trebuința lor de joc și alergare. Cerința imperativă fii cuminte! și îndemnul frecvent formulat să fii cuminte! sunt pronunțate de nenumărate ori pe zi de către părinți, educatoare și învățători. Credem că nu există mamă care, pregătindu-și copilul pentru plecarea la
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
mai goală, reprezintă tezaurul mnemic al fiecărui om, tezaur ce nu poate fi nici cântărit, nici evaluat. Când amintirile plăcute dau năvală peste noi și le retrăim cu nostalgie, chiar prinși de griji ori de nevoi, le întâmpinăm cu bucurie. Trebuința de optimism Chiar dacă viața a intrat pe panta coborâtoare și lunecoasă a senectuții, Chiar dacă speranțele sunt tot mai palide și mai puține, Chiar dacă sănătatea este șubredă iar neputințele se adună, Chiar dacă singurătatea este însoțită de deprimare și izolare, Chiar dacă lehamitea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ordinea și disciplina etc. sunt doar câteva dintre atributele fundamentale ale educației în familie care aureolează viața și personalitatea celor care le au. În educația familială se fac și greșeli. Cauzele acestora sunt multiple: dragostea fără măsură, toleranța excesivă, neglijarea trebuințelor și cerințelor copilului, atitudinile cu impact nefast asupra caracterului acestuia cum ar fi violența verbală sau fizică, cultivarea unui limbaj neadecvat, oferirea unor exemple negative. Pentru a fi bun educator al propriilor copii nu trebuie să fii neapărat psiholog sau
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
potrivnică și ai rămas fără tovarășul de viață, fie că încă din tinerețe ai optat pentru solitudine, opinia cvasi-generală este că viața de unul singur reprezintă o abatere de la normalitate și-i dezavuată social și moral. Nevoia de comunicare, ca trebuință vitală pentru ființa umană, nu poate fi suplinită nici de vizionarea emisiunilor tv, nici de lectura în stil devorator, nici de pisica sau cățelul pe care l-ai adoptat, nici de convorbirile telefonice sau navigarea pe internet, nici de vizitele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
care au dat și dau mai mult decât primesc, astfel spre a nu mai luneca prăpăstios pe imaginile mass-mediei la picioarele oamenilor de succes care nemăsurat mai mult pretind și iau decât ei dau (Einstein) (a se vedea poemele Îndemn, Trebuința de optimism). Elev în prima serie, seria re-ființării - 1966-1971 - la Iași a Școlii Normale „Vasile Lupu”, am învățat de la domnul Vasile Fetescu, directorul, profesorul și prietenul nostru, dreptul de a întreba. Firescul drept de a gândi, de a respira în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Înființata universitate ieșeană Îi va adresa rugămintea de a ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia În cari se află cufundată. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Poporul este trupul națiunei, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot așa e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, Înnăscutul și neînstrăinabilul drept de a-și Întrebuința limba În toate trebuințele vieții (s.n.): În casă, În biserică, În școală și administrațiune. Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, În favoarea ortografiei fonetice se explică tot prin interesul pentru cultivarea limbii române la un tineret a cărui limbă de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sistemul nervos parasimpatic, care are rolul de a restabili energia necesară și a readuce organismul la starea sa normală de activitate. Astfel, stress-ul reprezintă reacția psihologică și fiziologică necesare acțiunii, dar și de recuperare și re-energizare în vederea viitoarelor activități și trebuințe de rezolvat. 2. Distress-ul sau stress-ul obișnuit Stress-ul nu este un fenomen exclusiv aplicabil indivizilor umani, ci și regnului animal în general, atunci când este vorba despre cunoscuta luptă pentru existență darwiniană ("struggle for life") și prezervarea vieții în fața numeroaselor pericole
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
fie depășite și să fie rezolvate în mod adecvat dificultățile ce pot apare în viața organizației. Ne amintim de sinteza definiției dată stress-ului - o stare, un sentiment, o condiție, pe care o sau îl experimentează o persoană, atunci când realizează că trebuințele (cerințele) ce îi sunt adresate surclasează resursele personale (de orice natură ar fi acestea) și sociale de care persoana dispune (le poate oferi). De aici și trei vectori de abordare modernă în vederea gestionării cu succes a stress-ului: 1. Orientare către
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
din afară. Totul depinde, așa după cum am afirmat și o vom mai face, de sspectele sau diferențele specifice ale fiecărui individ: - rezistență fizică (adică starea de sănătate); - capacitate de autocontrol (deci un mental sănătos); - stima față de propria persoană; - sistemul de trebuințe și obiective stabilit; - vârstă și sex. Drept urmare, medicina și igiena muncii caută să asigure mai ales latura preventivă, dar și profilaxia în cazul instalării unor boli profesionale sau producerii unor accidente la locul de muncă. Problemele serioase se pun în
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
gândurile negre”, cu alte cuvinte). Sigur că trebuie să se acorde atenție și acțiunii de răspuns, în sensul ca sfaturile și ajutoarele să fie pe deplin prietenești și nu fățarnice și să ajute efectiv persoana în cumpănă. - pe cât posibil, principalele trebuințe fiziologice (cele de pe primul nivel al Piramidei lui Maslow) să se deruleze normal și fără existența niciunei presiuni din exterior. Ne referim, în primul rând, la mesele principale, la dormit, la evitarea fumatului și la un consum rațional de băuturi
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
o pretind și rezultatul său vor rămâne mai mult sau mai puțin străine elevului; ele nu-i vor da o experiență de reușită sau de eșec. Motivația reprezintă ansamblul mobilurilor interne ale conduitei, înnăscute sau dobândite, conștiente sau inconștiente, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte. Astfel definită, motivația stă în spatele tuturor deciziilor, atitudinilor și acțiunilor umane de aceea fiind denumită „cauzalitatea internă” a conduitei umane. Motivația are o funcție de activare internă, difuză și semnalare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologic (trebuințe
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte. Astfel definită, motivația stă în spatele tuturor deciziilor, atitudinilor și acțiunilor umane de aceea fiind denumită „cauzalitatea internă” a conduitei umane. Motivația are o funcție de activare internă, difuză și semnalare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologic (trebuințe), de mobil (factor declanșator) al acțiunii pe care o și justifică, de autoreglare a conduitei, motivația imprimă conduitei un caracter energizant și dinamogen sau orientativ și direcțional și vectorial, de coechilibrare a raportului dintre om și mediul ambiant. Organizarea și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
și susțin eforturile în învățare. Acești factori interni sunt motivele, adică acele cauze de ordin mental imagini, judecăți, idei care apar ca rezultat al reflectării în conștiința școlarului a obiectelor, situațiilor și cerințelor mediului și care intră în relație cu trebuințele sale, determinând anumite tensiuni emoționale. Astfel motivele care îi determină pe elevi să învețe sunt de mai multe feluri: sociale, cognitive, de ordin afectiv, profesionale, ale autorealizării, succesul sau insuccesul școlar, aptitudinile speciale. 8 În categoria motivelor sociale intră cele
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
în condițiile activității. Dar ca activitate psihică, constă într-un raport sau relație între organism și mediu, în care are loc un consum energetic cu o finalitate adaptivă, proces ce realizează o anumită relație a omului față de lume corespunzător unor trebuințe specifice; totalitatea manifestărilor de conduită exterioară sau mintală care duc la rezultate adaptative. Dar totuși învățarea este și activitatea de asimilare sau însușire a cunoștințelor și operațiilor intelectuale de constituire a unor sisteme cognitive și structuri operaționale. Între procesele psihice
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
interese, etc.; -eurema de asociativ-combinatorie realizată de inteligență, imaginație, memorie, inconștient, etc.; -eurema energetico-stimulatorie în cadrul căreia conlucrează pasiunea, sentimentele, motivația, interesul, curiozitatea, forța proceselor nervoase exprimate în tipul de activitate nervoasă superioară, efortul intens și de lungă durată, voința, curajul, trebuințele, ambiția, plăcerea de a descoperi ceva nou, etc.; -eurema critică realizată de gândirea analitică, de funcția critică a inteligenței și conștiinței, etc.; -eurema de obiectualizare a imaginilor la care conlucrează elemente ideativ-perceptive și motorii. 5. 1.Eurema de acumulare și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de autoinstruire. b) Gramatică dispune de bogate valente formative. Specificul activității constă în faptul că ea reprezintă o tensiune, o încordare, o mobilizare a spiritului care înseamnă antrenarea intelectului, a qandirii. Copilul folosește în exprimare o limbă vie, care corespunde trebuințelor și intereselor sale. De fapt, așa cum spunea un cunoscut pedagog "Adevărată at itudine gramaticala constă în a alege și a folosi corect și cu siguranță formele și construcțiile, iar nu în a le cunoaște în mod teoretic". Aceasta este linia
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
integrare. Astfel se are în vedere redefinirea școlii ca pol de cultură al comunității școlare și a celei locale. Realizarea acestui proiect este un instrument eficient de folosire a resurselor materiale si umane ale școlii și de satisfacere optimă a trebuințelor de formare a competențelor intelectuale, atitudinilor și comportamentelor necesare oricărui om într-o societate democratică. Margareta Pop, bibliotecar, C.C.D., Bistrița Redefinirea bibliotecii școlare în contextual societății informaționale În prezent profesia de bibliotecar cunoaște o adevărată revoluție prin trecerea de la bibliotecă
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
creativitatea a început să fie apreciată ca vector esențial al schimbării și progresului. În ultimile decenii, reprezentanți ai psihologiei transpersonale și ai psihoterapiilor de esență umanist - experențială au conturat rolul creativității în creșterea, dezvoltarea personalității și în optimizarea umană. Creșterea trebuinței de stimulare și manifestare a creativității fiecărei persoane începând cu educația timpurie de la vârstele mici și până după vârsta senectuții, adeverind afirmațiile lui P. Ferrini “ Fără realizarea deplină a creativității fiecărei persoane viața socială devine monotonă, banală, restrictivă și plicticoasă
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
care permite persoanei 2 lucruri: să adauge produsului un număr mare de detalii, amănunte; să-l elaboreze echilibrat și economic. e) Sensibilitatea față de probleme - capacitatea de a depista probleme, acolo unde aparent nu există; presupune o atitudine deschisă, receptivă față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora, permanenta curiozitate și dorința de a cunoaște, de a elabora, experimenta și verifica noi ipoteze. Pentru producția creatoare este decisivă, deoarece o problemă sesizată are șanse crescute de a fi rezolvată. Gândirea convergentă presupune ca efortul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de bază al individului în lupta cu diferitele obstacole ce apar. Motivația intrinsecă îndeplinește rolul definitoriu în creativitate. Teresa M. Amabile consideră că motivația extrinsecă este eficientă pe termen lung, în timp ce motivația intrinsecă este prioritară ăn sarcinile pe termen scurt. Trebuințele, motivele, atitudinile, interesele, convingerile, idealurile, concepția despre lume și viață, sunt în strânsă legătură în cadrul motivației - vectorul întregului psihic uman. Efortul creator, perseverența deosebită a corectorilor creativi se sprijină pe o puternică motivație intrinsecă. Munca îndîrjită reprezintă caracteristica generală a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
delicatețea comportamentului celorlalți. Dezvoltarea și educarea conduitei sociale le vârsta școlară mică Personalitatea școlarului mic se distinge și prin modul cum se manifestă el în planul relațiilor cu ceilalți. Activitățile din grădiniță au contribuit mult la socializarea copilului, la cultivarea trebuinței și plăcerii de a veni în contact cu ceilalți copii și de a comunica cu ei. În școală continuă să se dezvolte contactele sociale dintre copii, se amplifică nevoia copilului de a se afla în colectivitate, de a stabili relații
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
laborator, strânge și prelucrează informațiile și elaborează noi modele cognitive imagistice (P.P. Neveanu, 1971). Se conturează două categorii de factori ai modelului explicativ al creativității: 1) Vectori termen ce reunește toate dispozitivele energetice incitatoare și susținătoare a subiectului în acțiune (trebuințe, motive, scopuri, aspirații, constrângeri, atitudini); vectorii se împart în vectori creativi și necreativi. Vectorii creativi, între care P.P. Neveanu include: trebuințele de creștere, de realizare și performanță și atitudinile nonconformiste, sunt cei care declanșează și susțin ciclurile operatorii până la atingerea
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
modelului explicativ al creativității: 1) Vectori termen ce reunește toate dispozitivele energetice incitatoare și susținătoare a subiectului în acțiune (trebuințe, motive, scopuri, aspirații, constrângeri, atitudini); vectorii se împart în vectori creativi și necreativi. Vectorii creativi, între care P.P. Neveanu include: trebuințele de creștere, de realizare și performanță și atitudinile nonconformiste, sunt cei care declanșează și susțin ciclurile operatorii până la atingerea noului, originalului. 2) A dona categorie de factori, denumită operații generative care cuprinde sistemele de operații, aptitudinile generale sau speciale de
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]