6,656 matches
-
or. din Brașov, Brașov, 1902, 588; Silvestru Moldovan, „Almanahul scriitorilor de la noi”, 1914, 111-118; Vasile C. Osvadă, Un vrednic gazetar ardelean: Silvestru Moldovan, „Almanahul presei române”, 1926, 82-84; Petrea Dascălu (Ion Agârbiceanu), Amintiri recunoscătoare, LU, 1935, 46; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Dicț. lit. 1900, 585; Dicț. scriit. rom., III, 271-272. C.Bz.
MOLDOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
didactic la Facultatea de Științe, secția filologie, a Universității „Transilvania”. Între 1997 și 2002 este student al Facultății de Teologie din Sibiu. Este doctor în filologie cu teza Literatura și visul. Paradigme ale unei teme literare europene. Debutează în revista „Tribuna” (1969), iar editorial, cu volumul de proză scurtă O privire spre Ioan, apărut în 1983. Colaborează (semnând și Octavian Manard, David C. Oprean) cu proză, recenzii, eseuri la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Familia”, „Contrapunct”, „Interval”, „Cariatide” (Hunedoara), „Contrafort”, „Limba
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
visul. Paradigme ale unei teme literare europene. Debutează în revista „Tribuna” (1969), iar editorial, cu volumul de proză scurtă O privire spre Ioan, apărut în 1983. Colaborează (semnând și Octavian Manard, David C. Oprean) cu proză, recenzii, eseuri la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Familia”, „Contrapunct”, „Interval”, „Cariatide” (Hunedoara), „Contrafort”, „Limba română” (Chișinău) ș.a. Susține cronica de carte religioasă în „Vatra” (1993), cronica literară în „Gazeta de Transilvania” (1994) și publică eseuri pe teme creștine în „Renașterea” (Cluj). Figurează în volumele
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
activă a Asociației Oamenilor de Teatru (din 1977) și a Biroului Secției de Critică al Asociației (din 1980), iar din 1990, a Uniunii Teatrale din România și a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, secția română. Debutează în 1971 la „Tribuna”, iar prima carte, Dramaturgia românească între 1900-1918, îi apare în 1983. Publică cronici teatrale, recenzii și eseuri în „Steaua”, „România literară”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Cronica”, „Teatrul azi” ș.a. Îngrijește o ediție din dramaturgia lui Adrian Maniu și postfațează volume din teatrul
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
teatrul modern: dedublarea și multiplicarea personajelor, măștile, imixtiunea commediei dell’arte și a teatrului de marionete (mai ales în piesa Manechinul sentimental). M. a fost și unul din marii gazetari ai anilor 1910-1940. În afară de „Revista celorlalți” și „Insula”, importante ca tribune ale orientării moderniste și simboliste în poezia românească, el mai scoate, împreună cu Liviu Rebreanu, în 1921-1922, săptămânalul ilustrat „Cetiți-mă!”. A practicat gazetăria curentă, atât ca redactor la „Viitorul”, cât mai ales în rubrica zilnică de la „Românul” (în 1914) și
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Caraion (Manifestări poetice ardelene, Lirica feminină). Câteva cronici publică Sorana Gurian și Camil Baltazar. Alți colaboratori: Virgil Stoenescu, Leonard Paukerow. Revista mai adăpostește interviuri cu actori și oameni de teatru, „filme povestite”, proză umoristică, rubrici sau chiar pagini dedicate cititorilor („Tribuna liberă”, „Cititorii între ei”, „Poșta redacției”), un „Detectiv Magazin”, o „Pagină pentru cei mici”, „Enigmistică”, „Șah”, „Filatelie”, „Grafologie” ș.a. L.B.
MONDIAL MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288235_a_289564]
-
3 octombrie 1838 și 25 septembrie 1839. Profesor de desen și caligrafie la școala publică din Craiova, Constantin Lecca, redactor și editor, fost colaborator la „Bibliotecă românească” a lui Zaharia Carcalechi, intenționa să facă din această primă revistă craioveană o tribună culturală a orașului. Ecoul apariției, în presa anului 1838, a fost favorabil („România”, „Albina românească”, Gazeta de Transilvania”). C. Lecca a tipărit în M. traduceri de nuvele, versurile semnate Gr. Canuș, câteva poezii și fabule reluate din „Curierul românesc” și
MOZAICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288266_a_289595]
-
de Filologie a Universității din Cluj (1962-1964) și la Institutul Pedagogic din același oraș (1964-1969). Redactor la „Scânteia tineretului” (1969-1976), apoi secretar de redacție la revista „Autoturism” (1976-1982), din 1982 este redactor-șef adjunct la revista „România pitorească”. Debutează în „Tribuna” din Cluj (1962). Prima carte de versuri, La poarta pietrelor, îi apare în 1972. Pentru romanul Vina (1980) obține Premiul Uniunii Tineretului Comunist și Premiul Asociației Scriitorilor din București. Poeziile din La poarta pietrelor stau sub semnul nostalgiei pricinuite de
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
fără perdea simonia și impostura unui oarecare decan, gafele unui sinod, lipsa de calificare a vreunui traducător, vanitățile câtorva episcopi sau deriva zelotistă a unor laici. Care este corespondentul actual al unei asemenea „reviste de critică teologică”? Există oare o tribună similară de la care membrii Bisericii să declare deschis ceea nu-i îngăduit în fața amvonului, unde plagiatul și alte imoralități mai puțin sofisticate să poată fi denunțate? Din nefericire, ne lipsesc atât o nouă Predanie, cât și atmosfera liberă în care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un câmp magnetic de o forță imposibil de neutralizat. În fapt, darul fotbalului este de neconceput fără participarea adversarului sau în absența unei bătălii dârze, a imnurilor din peluză sau (cel puțin pentru jucători) fără prezența discretă a rudelor în tribune, a prietenilor în fața televizoarelor. Fotbalul deține mai ales de această experiență invizibilă a interconectării dintre echipă și comunitatea care o deleagă. Același număr de goluri, faulturi, cartonașe galbene sau minute de posesie a balonului pot descrie, în realitate, două meciuri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nici măcar definiția a contrario a prezidențiabilului democratic nu a funcționat, fiind o abordare necesară, nu și suficientă. Pe de altă parte, chiar o inteligentă indigenizare întârziată a ethosului disident central-european ar fi ratat, fie și cu un Havel autohton la tribună, fiindcă românii nu au putut institui raporturi funcționale între elitele alternative și societate, iar cultura politică a „strângerii de mână” și a „mesei rotunde” nu s-a putut adopta la noi; cât a fost tare, sistemul comunist nu a negociat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
campanii ceva mai coerente, de regulă lipsite de continuări pe termen mediu. De exemplu, România literară a făcut mereu câte puțin din toate, cam în toate direcțiile, mai curând în linia unei onorabile tradiții, iar animozitățile ocazionale între această fostă tribună a spiritului critic exprimabil sub ceaușism și tribuna „noii direcții noi în cultura română”, Observator cultural gândit și condus de Ion Bogdan Lefter, mi-au părut prea marcate de idiosincrazii personale și prea eterogene pentru a putea fi formulate analitic
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
continuări pe termen mediu. De exemplu, România literară a făcut mereu câte puțin din toate, cam în toate direcțiile, mai curând în linia unei onorabile tradiții, iar animozitățile ocazionale între această fostă tribună a spiritului critic exprimabil sub ceaușism și tribuna „noii direcții noi în cultura română”, Observator cultural gândit și condus de Ion Bogdan Lefter, mi-au părut prea marcate de idiosincrazii personale și prea eterogene pentru a putea fi formulate analitic ori subsumate unui program. Ludica Dilema, inițiată sub
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sus drept reacție surprinzător de francă, dată fiind prudența (pentru a nu spune mai mult) cu care americanii își comunică public opiniile chiar și atunci când trăiesc din asta. Într-un scurt articol din The Washington Post reluat de International Herald Tribune (cum se știe, acesta din urmă e bazat pe cooperarea dintre cel dintâi și The New York Times), Margaret Engel, importantă personalitate mediatică, comentează reunirea în septembrie 2002 a peste trei mii de jurnaliști la Beverly Hills, cu prilejul decernării unor tot mai
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
comparației interculturale, vezi Jörn Rüsen, Geschichte im Kulturprozess, Böhlau, Köln, Weimar, Viena, 2002, în special capitolele 9 („Interkulturell kommunizieren - die Herausforderungen der Kulturwissenschaften”) și 10 („Theoretische Zugänge zum interkulturellen Vergleich”). 3. „The new ethnic media are changing America”, International Herald Tribune, 19 septembrie 2002, p. 7; traducerea îmi aparține. Autoarea folosește termenul Balkanized pentru fenomenul redat de mine prin fragmentat (am reținut sensul cel mai favorabil, deși probabil în original se avea în vedere ceva mai grav). Judecând după următoarele exemple
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și metodologia obiectivelor educaționale”, în I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București, București. Potolea, D., 1996, „Scopuri și obiective ale procesului didactic”, în I.T. Radu (coord.), Sinteze pe teme de didactică modernă, culegere metodică editată de Tribuna Școlii, București. CAPITOLUL 4TC "CAPITOLUL 4" Curriculumul educațional pentru predarea științelor juridice și administrativetc "Curriculumul educațional pentru predarea științelor juridice și administrative" 4.1. Curriculumul pentru predarea științelor juridice și administrative - aspecte structuraletc "4.1. Curriculumul pentru predarea științelor juridice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
1998, Reforma sistemului de evaluare și examinare, Editura Școala Românească, București. Neacșu, I., Stoica, A. (coord.), 1996, Ghid general de evaluare și examinare, MEN, Editura Aramis, București. Radu, I.T., 1981, „Evaluarea rezultatelor școlare”, în Sinteze pe teme de didactică modernă, Tribuna Învățământului, București. Rosenau, Sarah, 2004, „Teacher’s conceptions on relationship between learning and assesment”, teză de doctorat, Universitatea din București, coord. prof. univ. dr. Ioan Neacșu. Stoica, A. (coord.), 2001, Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dezvoltare a muncii În secțiile S.S.d.R. care și ea trebuie lămurită deplin tuturor oamenilor scrisului. Acest lucru trebuie să-l priceapă În toate sensurile și consecințele lui mai ales acei care ar spera să poată transforma secțiile În „cenacle și tribune de oratorie diversionistă”. * Conferința scriitorilor a Început În 25 martie 1949; cu un prezidiu impresionant, din peste 30 de persoane (vezi minuta lucrărilor În nota 20), conferința, condusă succesiv de A.Toma și Mihail Sadoveanu, a analizat stadiul și sarcinile
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și România Liberă legale apar poeme inspirate de glorioasele armate eliberatoare: După ce codri au adăpostit pe tovarășii dârzi din spatele liniilor, după ce drumurile au purtat armatele plecate să clădească o pace fără primejdie, cât de puține-s vorbele smulse din această tribună-nsângerată. Și totuși despre toamna aceasta se va scrie și iar se va scrie Către apus și către Răsăritul Îndepărtat o Întâlniră pe drumurile lor soldații roșii ai libertății odată cu zorile, cu plecarea primelor avioane spre fasciști odată cu seara, când
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
atitudine dușmănoasă și inchizitorială față de literatura nouă, Ovid S. Crohmălniceanu și implicit cel ce scrie aceste rânduri, ca și colectivul redacțional al revistei noastre, au cumulat o serie Întreagă de greșeli. (Ă). Critica literară nu mai trebuie să devină o tribună a manifestărilor ideologiei dușmanilor clasei muncitoare și În acest sens greșeala lui Ovid S. Crohmălniceanu, a conducerii Contemporanului și a colectivului său redacțional va fi concludentă pentru toată lumea. Cred că trebuie să ne punem - aplicată la meseria noastră - această simplă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cinci ani de când Îl citesc; căci pentru prima dată, revista respectă prioritățile din frontispiciu: „săptămânal politic, social, cultural”. Predomină, astfel, problemele de politică internă și externă, se accentuează propaganda sovietică sub toate aspectele: economie, știință, arte, Învățământ. Revista devine, apoi, tribuna metodică pentru Învățământul de partid, prin două rubrici: Cum citim o carte. Discuție În legătură cu problemele de metodică ale Învățământului de partid și În ajutorul celor care studiază „Cursul scurt de Istorie a P.C.(bolșevic) al U.R.S.S.” ale cărei 12
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru cultura pentru masse (mult mai bogată și mai patetică decât producția literară) sunt: socializarea discursului literar, Înfierarea exploatării, a hitlerismului și a guvernelor de dreapta, elogiul muncitorului, sindicalizarea vieții literare, transformarea Societății Scriitorilor Români și a presei literare În tribune de atragere a scriitorilor spre literatura angajată civic, politic și revoluționar, prin transformarea creatorilor În luptători sociali, În „ingineri ai sufletelor”, prin asumarea statutului de „muncitor intelectual”, și prin combaterea celorlalte formule literare neangajate social, numite generic literatura turnului de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și-au dat întâlnire scriitori ca N. Davidescu, Nicolae Roșu, Victor Ion Popa, Perpessicius, care susține rubrica „Mențiuni critice”, George Breazul la „Cronica muzicală”, Ion Vlasiu la „Cronica plastică”. Alte rubrici: „Pagini memorialistice”, „Revista presei străine”, „Justiție”, „Economie, finanțe, agricultură”, „Tribuna muncitorească”, „Știri diverse”. Mai colaborează E. Lovinescu, Tudor Mușatescu, N. Mihăescu, Vlaicu Bârna, Ion Larian Postolache, Ionel Teodoreanu, Ștefana Velisar-Teodoreanu, V. Damaschin, Al. Jordan, V. V. Haneș, C. Cristobald. I.D.
ACŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285164_a_286493]
-
unde a fost succesiv redactor la secția de poezie (1956-1962) și la „Biblioteca pentru toți” (1962-1963). Din 1970 a fost lector principal la Editura Albatros, secția de proză-poezie. A colaborat la „Ateneu”, „Familia”, „Secolul 20”, „România literară”, „Viața românească”, „Orizont”, „Tribuna” ș.a. A debutat în „Tânărul scriitor” (1953) cu câteva poezii reproduse și de „Almanahul tinerilor scriitori”. Debutul în volum a avut loc în colecția „Luceafărul” (1962), cu Primăvară cosmică, prefața fiind semnată de Eusebiu Camilar. Debutantul se emancipeză uneori de sub
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
de profil, multe informații din aceste lucrări ar putea intra În zestrea culturii naționale. Bibliografie specială Călinescu, 1965. Marcus, Solomon, 2002, „La școala plagiatului”, România literară, nr. 48, p. 3. Rad, Ilie, 1995, „Lucrările pentru obținerea gradului didactic I - Încotro?”, Tribuna Învățământului, anul VI (XLIII), nr. 268, 13 martie, pp. 2, 7. Vulpe, Magdalena, „Tipuri de lucrări științifice”, În Vulpe, 2002. V. Aparatul critic al unei lucrări științifice 1. Preambul Orice lucrare științifică este Însoțită de numeroase trimiteri bibliografice, care constituie
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]