6,704 matches
-
același timp, Matei, care „nu avea obiceiul să-și măsoare cuvintele”, se lăuda față de solul venețian că va ridica o armată de 60.000 de oameni, 1.000 de care și 100 de corăbii. Sunt date ordine să fie turnate tunuri și să se lucreze mașini de război. Pregătirile făcute de Matei au avut ca scop cucerirea cetății Șabațului (Sabać). După un asediu de o lună de zile, 16 ianuarie-16 februarie 1476, cetatea era cucerită de către o armată condusă de Vlad
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul „s-a întărit, scrie cronicarul turc Tursun - Bei și i-a pus pe toți călăreții săi să fie pedestrași, iar caii și carele a pus de le-au așezat în fața oștii asemenea unui zid de apărare. Și așezând multe tunuri mari și puști și zenberecuri și darbzenuri (arme de foc) a așteptat astfel întărit”. Angiolello spune și el că Ștefan a făcut o tabăra întărită, precizând că domnul avea cu el 20.000 de oameni. Sa'adeddin scrie că moldovenii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și el că Ștefan a făcut o tabăra întărită, precizând că domnul avea cu el 20.000 de oameni. Sa'adeddin scrie că moldovenii „ridicaseră... ziduri din copaci mari, săpaseră șanțuri adânci, astupaseră trecerile cu copaci și mărăcini” și așezară tunurile acolo. La Mehmed Neșri tunurile erau așezate pe care. Kemal-Pașa-Zade menționează și el că oastea moldovenească era de 20.000 de oameni, poziția acesteia fiind întărită din toate părțile, iar caii „câți erau, legându-i unii de alții, a închis
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcut o tabăra întărită, precizând că domnul avea cu el 20.000 de oameni. Sa'adeddin scrie că moldovenii „ridicaseră... ziduri din copaci mari, săpaseră șanțuri adânci, astupaseră trecerile cu copaci și mărăcini” și așezară tunurile acolo. La Mehmed Neșri tunurile erau așezate pe care. Kemal-Pașa-Zade menționează și el că oastea moldovenească era de 20.000 de oameni, poziția acesteia fiind întărită din toate părțile, iar caii „câți erau, legându-i unii de alții, a închis spatele oștii sale”. Tursun-bei a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a început lupta a poruncit beilerbeiului de Rumelia ca, împreună cu beilerbeiul de Anatolia, să meargă asupra dușmanului. Turcii pornesc la atac în bătaia tobelor și în sunetul goarnelor „Dar și ostașii cei cu credință nenorocită, trăgând la rândul lor din tunuri și puști, au făcut să cadă asupra lor (turcilor) o adevărată ploaie de piatră, iar din arcuri și zenberecuri au tras (românii) de parcă ploua”. Asalturile turcilor n-au putut „să strice ceata celor cu credință nenorocită, nu au putut-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au atins ținta. Tabăra fiind bine închisă, „pe dinăuntru, nimeni nu s-a încumetat să meargă”. Urmează al doilea tir, ghiulele pică în plin, din acre cauză, „vitejii ieniceri, nesuportând aceste lovituri, deși erau obișnuiți să-și pună pieptul în fața tunurilor și puștilor, s-au culcat cu fețele la pământ”. După acest atac nereușit, urmează asaltul condus chiar de sultan și cu acesta începe ultima fază a bătăliei, relatată aproape identic de Sa’adeddin și de Kodja Husein, cu diferența că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
exemplu, să se retragă. Dar înainte de a părăsi Moldova, în timpul retragerii, sultanul încercă să cucerească Cetatea Neamțului. Voia să aibă satisfacția cuceririi măcar a uneia din cetățile Moldovei. „Făcând încercarea ca să cuprindă cetatea amintită - relatează Angiolello - s-au așezat șapte tunuri mari și în decurs de opt zile s-a făcut încercarea de a cuceri, dar două din acele tunuri mari s-au spart, iar cei care se aflau în cetate nici n-au voit să stea de vorbă cu noi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aibă satisfacția cuceririi măcar a uneia din cetățile Moldovei. „Făcând încercarea ca să cuprindă cetatea amintită - relatează Angiolello - s-au așezat șapte tunuri mari și în decurs de opt zile s-a făcut încercarea de a cuceri, dar două din acele tunuri mari s-au spart, iar cei care se aflau în cetate nici n-au voit să stea de vorbă cu noi și toți se apărau cu tunurile și nu le păsa de noi”. Asediul a durat opt zile și, după cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
opt zile s-a făcut încercarea de a cuceri, dar două din acele tunuri mari s-au spart, iar cei care se aflau în cetate nici n-au voit să stea de vorbă cu noi și toți se apărau cu tunurile și nu le păsa de noi”. Asediul a durat opt zile și, după cum se scrie în Cronica moldo-germană, „Atunci au tras din castel în tunul cel mare și au împușcat pe comandantul artileriei. Acum este ucis pârcălabul cetății, Cârstea Arbure
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici n-au voit să stea de vorbă cu noi și toți se apărau cu tunurile și nu le păsa de noi”. Asediul a durat opt zile și, după cum se scrie în Cronica moldo-germană, „Atunci au tras din castel în tunul cel mare și au împușcat pe comandantul artileriei. Acum este ucis pârcălabul cetății, Cârstea Arbure, tatăl lui Luca, viitorul portar al Sucevii. Cu tot ajutorul, pe care Laiotă Basarab îl acorda sultanului, aprovizionarea oastei devine din ce în ce mai anevoioasă. Corăbiile turcești, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reală a flotei, Bembo arăta că încă nu se cunosc gândurile sultanului, zvonurile schimbându-se zilnic. Pe de altă parte, bailul considera că pregătirile sunt prea mari ca să atace Moldova, „se pare că aceste locuri nu merită atâtea pregătiri, nici tunuri atât de mari”. Exagerările se datorau zvonurilor, pe care turcii le lansau, pentru intimidarea adversarului, metodă folosită în mod constant. Aceste estimări au fost corectate și chiar Bembo scria că flota turcă avea, atunci când a părăsit Constantinopolul, 100 de vase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lansau, pentru intimidarea adversarului, metodă folosită în mod constant. Aceste estimări au fost corectate și chiar Bembo scria că flota turcă avea, atunci când a părăsit Constantinopolul, 100 de vase, poate chiar mai multe. Ceea ce l-a impresionat pe bail erau tunurile (bombardele), numeroase și foarte mari. Sultanul a făgăduit negustorilor străini, care vor transporta provizii și alte lucruri pentru armata otomană, că vor fi scutiți de taxe, când vor face comerț în Marea Neagră. Ceea ce dovedește grija lui Baiazid de a pregăti
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În decursul zilelor și anilor săpaseră șanțuri așa de adânci, încât era cu neputință să le dea de fund. Din porunca sultanului cel glorios, oastea victorioasă s-a străduit timp de o săptămână să umple acel șanț adânc. Trăgând cu tunurile și puștile de pe apă și de pe uscat, au omorât doi pârcălabi renumiți, iar ceilalți ghiauri, nemaiavând încotro, au cerut iertare și au predat cetatea”. La 9 august, sultanul intră în Cetatea Albă. După cucerirea celor două cetăți, Baiazid s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cai buni, în Leopole, capitala Rusiei”. Regele se bizuia și pe ajutorul fratelui său, Alexandru, marele duce al Lituaniei. Istoricul Fr. Papée a ajuns la concluzia că armata polonă avea o artilerie uriașă, pentru acele vremuri, alcătuită din 200 de tunuri. Tot el considera că numărul carelor însoțitoare din armata polonă nu era de 30.000, după cum scria Wapowski, ci mult mai mic, din moment ce în Codrii Cosminului au fost pierdute 6.000 de care ale regelui și foarte multe care ale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria din Brașov sibienilor: „Domnul Moldovei ne cheamă cu toate oștile pe cari le avem cu noi în țara Moldovei și chiar omul său, prin care ne chiamă, se află la noi”. Voievodul le cerea sibienilor să-i trimită grabnic tunuri și muniții. Deși ar fi fost cel mai substanțial ajutor pe care l-a primit Ștefan cel Mare, oastea lui Dragffi nu a participat la lupte, retrăgându-se în Transilvania imediat după încheierea armistițiului. Dacă istoricii poloni ca Fr. Papée
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
26 începea asediul cetății. Regele „după ce s-au întins corturile... și după ce s-a așezat tabăra în formă de cerc, începură să așeze mașinile pentru dărâmarea cetății, care era durată din ziduri tari. Se întrebuințară la această împresurare mai multe tunuri, dintre care două mai ales erau de o mărime uimitoare: unul era tras de 40, celălalt de 50 de cai. Cetatea era întărită cu o garnizoană foarte puternică și se apăra cu o foarte mare bărbăție. Ce dărâma ziua, noaptea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noaptea puneau soldații din garnizoană la loc. În cele din urmă, se făcu în zid o mare deschizătură, pe care moldovenii o astupară cu stejari bătuți (lipiți - de fapt n.n.) cu noroi și cu alte lucruri. Și aveau și ei tunuri și alte mașini de război. În vremea aceasta, Ștefan palatinul nu se odihnea. Adunătorilor de nutreț le răsplăti el toate relele pricinuite. Se lovi de mai multe ori cu ei, iar drumul care venea din regat, și pe care trebuia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Wielkopolska - Polonia Mare). Nu putea să treacă mai multă oaste deoarece era o singură cale îngustă și priporoasă. „Cu partea rămasă a armatei, regele se așeză în tabără dincoace de pădure. Când se lumină de ziuă, dădu poruncă să intre tunurile și bagajele în pădure și să o ia înainte. Urmară trupele regelui și regele însuși, tras într-o trăsură, căci era bolnav de friguri. Cealaltă parte a armatei venea după rege fără arme și fără nici o ordine, ca în cea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
flacăra dogoritoare, ca să nu ia tabăra foc”. A doua zi, armata polonă a pornit înspre Prut și, „fiindcă barbarii năvăleau de ici de colo cu strigăte înspăimântătoare, se iscau mici lupte, toate în norocul polonilor, care alungau pe dușmani cu tunurile și cu alte arme, cauzându-le mari pierderi, lor, care se arătau neosteniți în atacurile lor vrăjmașe.” Moldovenii nu puteau suferi pierderi mari, deoarece nu angajau lupte propriu-zise; atacând, provocau pierderi adversarului și-l sileau să se oprească, să-și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Wapowski vede succese acolo unde moldovenii „rup” lupta și o iau la fugă, pentru a nu suferi pierderi. Ei au evitat mereu o confruntare serioasă în câmp deschis, deoarece adversarul era mai numeros și mai bine înarmat cu platoșe, cu tunuri și alte unelte de război. Dar, chiar Wapowski scria că moldovenii „nu cutezau să coboare la câmp și să dea lupta deschisă cu polonii, care aveau steagurile adunate la un loc”, adică se organizaseră în linie de bătaie. În ziua
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
intrarea din pădure mai erau care, în dosul cărora s-au refugiat polonii, ca până la urmă să fugă și să le părăsească, înseamnă că istoricul polon are dreptate. Fr. Papée considera că în mâinile moldovenilor n-au căzut decât câteva tunuri mici, afirmație contrazisă de Gheorghe Duzinchevici. Dar și în Kronika polska se scrie că pe „unde drumul era stricat, moldovenii s-au năpustit asupra carelor noastre, le-au prădat și le-au luat alor noștri tunurile”. Polonii aveau să le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au căzut decât câteva tunuri mici, afirmație contrazisă de Gheorghe Duzinchevici. Dar și în Kronika polska se scrie că pe „unde drumul era stricat, moldovenii s-au năpustit asupra carelor noastre, le-au prădat și le-au luat alor noștri tunurile”. Polonii aveau să le recupereze la Obertyn, în 1531. Nu se poate da crezare afirmației din Analele rutene, potrivit cărora regele a scăpat doar cu 10 oameni, dar cronicarul reține zicătoarea, care avea un sâmbure de adevăr că „în vremea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru intrarea și năvălirea deopotrivă în regatul Poloniei și în cel al Ungariei”. Planul genial, făcut de Mahomed al II-lea în 1476, a fost zădărnicit de rezistența Moldovei. Turcii vor fi obligați să aștepte o jumătate de veac, ca tunurile de asediu să aibe puterea de foc capabilă să dărâme zidurile puternice ca ale unei cetăți, cum era cetatea Belgradului. Dacă planul lui Mahomed al II-lea se realiza în anii 1475-1476, oștile otomane ar fi avut posibilitatea să să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zidurilor noi ajungea până la aproape 4 metri. Șanțul de apărare avea o lățime de 30-40 de metri și o adâncime de aproximativ 15 metri. Datorită acestor fortificații, cetatea a rezistat asediilor din 1476 și 1497, în ciuda faptului că fuseseră aduse tunuri de asediu uriașe, pentru vremea respectivă. La cetatea Neamțului au fost înălțate vechile ziduri și s-a construit o a doua pânză de ziduri și podul mobil. Cetatea a rezistat asediului organizat de cuceritorul Constantinopolului, Mahomed al II-lea. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de colonel pe care îl chema Vicol, mi-a spus, că n-am nimica. Dar ce-am văzut acolo? Dintr-un pavilion de 100 de bolnavi numai 10 bolnavi erau: că l-a trântit un cal, a trecut roata de tun peste picior, îi bolnav de friguri, etc. și 90 erau bolnavi de boli lumești. Plângeau și se văicărau de mare durere de să ferească Dumnezeu. Și nu se puteau urina. Membru tăiat în 4 în 6. Se urinau cu sonde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]