6,589 matches
-
de Agamemnon pentru ca oștile grecești să poată porni spre Troia, Ifigenia a fost adusă în Taurida unde servește ca preoteasă a cultului sângeros al zeiței căreia localnicii îi jertfesc pe toți străinii intrați pe teritoriul lor. Chinuit de Furii după uciderea mamei, Oreste își caută scăparea, la sfatul lui Apolo, în încercarea de a fura statuia lui Artemis din Taurida și a o aduce în Grecia. Prins, el urmează să fie sacrificat, alături de prietenul și însoțitorul său Pilade, și este pregătit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un punct, dramaturgul român își urmează cu destulă fidelitate modelul. El păstrează unele scene consacrate, de pildă cea a delirului lui Oreste, urmărit de Furii pe țărmul Tauridei. Zbuciumul eroului, descris atât de spectaculos de păstorul lui Euripide, martor la uciderea vitelor și la înroșirea apelor mării, apare la autorul modern într-un monolog al matricidului amenințat de demență rostit în fața lui Pilade (scena 9). Din tragedia originală, Everac reține atitudini ale personajelor și argumente folosite de acestea. El notează astfel
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
contrarieze obiceiurile : Nu vroiam să-ți aduc asuprire în pornirea ta. Noi cinstim oaspeții de viță înaltă și plăcerea ta a fost și plăcerea noastră. Acordul tardiv dintre Toas și Ifigenia cu privire la inutilitatea și barbaria sacrificiilor omenești nu împiedică însă uciderea lui Oreste și a lui Pilade, întrucât regele nu vrea să întrerupă ceremonialul în curs : Pe aceștia lasă-i, dacă ai apucat să-i trimiți. Să nu mai stricăm orânduiala. O dată împlinit acest ultim act ritualic, Ifigenia e liberă să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dramaturgul folosește surse antice și în această piesă dedicată unui mare filosof atenian. El preia din scrisoarea a VII-a a lui Platon informații cu privire la întrevederea gânditorului cu Herakleides, susținătorul răzmeriței împotriva lui Dionis II (348 c-e) sau la uciderea lui Dion de către cei doi oameni aduși de la Atena (333 e - 334 a), precum și unele aprecieri despre frumusețea și corupția Siracuzei (326 c-d). Dumitru Solomon folosește în opera sa și unele date din lucrarea lui Diogenes Laertios Despre viețile
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Dionis cel Bătrân să-l descoasă pe Platon cu privire la intențiile sale politice, Arheanassa îl găsește la masa de lucru citind un fragment reprodus exact din Apologia lui Socrate, 30 : e vorba de avertismentul la adresa celor care și-ar imagina că uciderea unui gânditor ar însemna eliminarea problemelor ridicate de acesta (Vouă, cetățeni ce mă dați morții, vă spun în numele lui Zeus : o pedeapsă cu mult mai grea decât aceea că mă ucideți vă așteaptă curând după moartea mea. Prin această hotărâre
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se va nimici tirania lui Dionis (p. 234). Filosoful nu poate concepe un stat care s-ar naște din crimă și violență (p. 234), astfel că nu se alătură răzvrătiților, după cum nu a dorit să-l susțină nici pe tiran. Uciderea lui Dion de către cei dornici să câștige astfel bunăvoința lui Dionis II echivalează cu moartea ideii de republică, așa cum a conceput-o Platon. După eșecul definitiv al teoriilor sale politice, filosofului nu-i mai rămâne decât să se întoarcă în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în războiul troian, împrejurări pe care le reinterpretează în piesa Misterul Agamemnon (1981). În farsa sa tragică subintitulată afacere mitologică în trei acte, dramaturgul român imaginează sosirea regelui în palatul unde toți cei apropiați joacă zilnic într-un spectacol despre uciderea lui. Ca și în piesa lui Anouilh Tu étais si gentil quand tu étais petit, jucată în premieră în 1972 la Paris, Electra, Egist și Clitemnestra sunt actori care participă la o reprezentație scenică dedicată Atrizilor și își asumă propriul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ins care îl anunță că intrarea lui în scenă a fost programată ceva mai târziu (I, p. 348). Eroul își declină zadarnic identitatea (comandantul oștirii grecești), interlocutorul refuză să-l considere altceva decât un interpret sosit înaintea spectatorilor la spectacolul Uciderea lui Agamemnon (I, p. 348). Oșteanul triumfător proclamă unicitatea și caracterul excepțional al evenimentelor din viața sa (Sunt Marele Agamemnon și întoarcerea mea nu este un fapt ce se-ntâmplă în fiecare zi), cel însărcinat să tragă cortina și să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lovitură de teatru (I, p. 352). Aflat sub imperiul emoției, generalul declară că cel mai bine-i acasă, femeia pare doar intrigată de prezența soțului când locul eroilor este-n istorie (I, p. 353). Ea îi oferă lămuriri cu privire la scena uciderii lui. În urma plecării bărbaților în război, singura resursă a țării a fost povestea născocită de trei tineri pletoși și dornici de faimă care au ridicat primele tragedii pe seama cadavrului suveranului : Nu a mai rămas nimic de exploatat, Agamemnon, în afară de tine
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai celebru decât a fost vreodată prin propriile isprăvi (I, p. 354). Țara a ajuns o sală de teatru, iar numele cârmuitorului o afacere (I, p. 356). În palatul plin de cotloane după care mișună măști se va desfășura spectacolul uciderii lui Agamemnon (I, p. 357). Invitat să privească vestita scenă a crimei, generalul refuză în temeiul omorurilor reale săvârșite de el : când ai la activ un genocid ca acela pe care l-am organizat eu, asemenea scene nu mai au
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
poate fi consemnată vizita unui mic grup de avangardiști hotărâți să creeze un haos în teatru (III, p. 410). Agamemnon, căruia de fiecare dată când intră în scenă îi vine să meargă la baie, compromite prin apariția sa intempestivă momentul uciderii lui Tespis pus la cale de regele spartan și convertește astfel tragedia în farsă. La întoarcerea acasă, cei doi frați triumfători la Troia se împiedică reciproc să-și atingă scopul când încearcă aceeași soluție de eliminare a rivalului pentru a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Conștient de eșecul proiectului său de a-și lichida adversarul, Agamemnon se declară înfrânt, însă temporar și numai într-unul din marile roluri (III, p. 417). După cum îi spune Clitemnestrei, el este acum dispus să facă figurație în piesa consacrată uciderii lui și se pregătește să intre în propriul său rol (III, p. 418). Anunțându-și viitoarea dispariție, el afirmă că a fost învins de certitudinea neîntemeiată că puterea lui este mai mare ca a unei măști (III, p. 419). Acum
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și i se sparge oglinda din dormitor. Conștient de faptul că ea se crede urmărită, amenințată, și vede la orice pas violența luând adevărata sa înfățișare, a morții (II, p. 623), veterinarul trece în revistă evenimentele ciudate din ultimul timp : uciderea câinelui ciobănesc și incendierea cabanei unde Marghioalei îi plăcea să meargă. El realizează că sunt prea multe coincidențe în stare să scoată din minți pe oricine. Neliniștea celei vizate devine explicabilă : Evident, e urmărită... Dânsa își vede de treburi, dar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
condamnarea la dispariție. Doctorul e suspectat că i-ar fi făcut injecții ca pacienta să se trezească doar pe lumea cealaltă (IV, p. 654), iar unele rude vorbesc ca și cum mama ar fi fost moartă (IV, p. 655). Constatând că după uciderea mistrețului nu mai rămâne nimic nobil în raiul din pădure (IV, p. 656), Marghioala intuiește că a fost adusă într-o casă bună pentru a muri, printre bătrâni, umbrele astea care așteaptă să intre în pământ (IV, p. 657). În
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
felului cum a fost adaptată narațiunea originală rigorilor altui timp și altui gen literar. Materialul faptic - date istorice sau simple anecdote - este preluat din primele două cărți ale lucrării lui Titus Livius De la fundarea Romei (I 46 - II 6) : detaliile uciderii lui Servius Tullius de către ginerele lui, la îndemnul Tulliei, fiica bătrânului rege, care trece cu carul peste trupul neînsuflețit al tatălui ei (I 48) ; reușitele domniei lui Tarquinius - victoria asupra volscilor, înființarea coloniilor Signia și Circeii, construirea templului lui Iupiter
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
umple capetele cu minciuni și cu lături (I, p. 25). Martorii oculari adaugă detalii relevante - prezente de altfel în cronica lui Titus Livius -, de pildă, despre relația dintre Tarquinius și cumnata sa (I 46) sau despre înlăturarea de pe tron și uciderea lui Servius Tullius (I 47) : Stați, stați, că aici vă pot eu povesti lucruri văzute și auzite de mine. Pe vremea aceea eram grădinar la palat și nu o dată, noaptea, din tufișul meu, i-am văzut întâlnindu-se pe ascuns
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Ca și drama Oedip și Sfinxul a lui Hugo von Hofmannstahl (1905), piesa lui Vlad Zografi Oedip la Delphi (1997) oferă un posibil preambul al tragediei lui Sofocle Oedip rege care pornește de la izbucnirea ciumei la Teba drept pedeapsă pentru uciderea lui Laios, urmată de ancheta desfășurată cu obstinație de erou spre a afla identitatea asasinului. Dacă lucrarea dramaturgului austriac culminează cu moartea Sfinxului și însoțirea lui Oedip cu Iocasta - întemeiată de această dată pe atracția instinctivă dintre cei doi -, cea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
la cunoașterea globală : numai în sămânța viitorului am putea citi sensul (I, p. 11). Prea puțin impresionat de gravitatea coreuților, Spyros îi tratează ca pe niște actori de duzină, după cum îi apostrofează și Hamlet pe cei chemați să joace scena uciderii tatălui său : Ar trebui totuși să jucați cu mai multă convingere. [...] Vorbiți tare, să se audă până în fundul sălii ! (I, p. 12). După ce interpelează ironic publicul interesat doar de tainele zilei de mâine (Viitorul vă preocupă. Viitorul vă dă insomnii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Din legenda bazată pe o concepție religioasă primitivă dramaturgul alege momentele cu care poate construi morala nouă a omului tragic. În locul unității rasiale și al legii talionului, centrală devine problema răspunderii omului în contextul întâmplărilor care-l covârșesc (p. 182). Uciderea unei ființe spre a răzbuna moartea alteia nu satisface nevoia de dreptate a vremurilor noi. Vina lui Oreste nu se mai întemeiază doar pe voința zeului, soarta lui nu se confundă cu a neamului său. Înăuntrul tragediei cultura elină trece
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
compune în jurul lui Oreste spre care tind toate întâmplările, cele trei momente fiind legate organic, căci numai prin înlănțuirea lor se arată sensul superior și unic al evenimentelor (p. 184). În Agamemnon, secvența dedicată întoarcerii comandantului din războiul troian și uciderii lui de către soție, cele două personaje din prim plan pregătesc figura dramatică a lui Oreste. Ajuns la maturitate sufletească și plinătatea conștiinței (p. 224), remarcabil prin obiectivitatea judecății și modestia simțirii (p. 225), pătruns de misiunea sa regală, dar cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o conștiință proprie, pregătirea actului tragic impune forma trilogiei în stare să întârzie concentrarea dramatică a eroului (p. 248). Choephorele, a doua parte a Orestiei, se axează pe acțiunile fiului care își face datoria de a-și răzbuna tatăl prin uciderea mamei criminale. Întâlnirea dintre protagonistul revenit din exil și sora sa este relevantă, deși dramaturgul tratează sentimentele schematic, reducându-le fie la impulsiuni, fie la sentințe morale, astfel că personajele sunt lipsite de suplețea vieții individuale, dar au preciziunea conturului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
263). Detaliile morții lui Agamemnon furnizate de Electra precipită decizia lui Oreste de a acționa. Când bate în poarta palatului, tânărul este însuflețit de propriile simțăminte, el pregătindu-și, deodată cu personalitatea, și o răspundere proprie (p. 271). În scena uciderii lui Egist, se insistă asupra rațiunilor psihologice, ca și a principiilor morale aflate la baza actului comis de Oreste, iar personalitatea eroului se desprinde ca formă de sine stătătoare pe fondul voinței absolute (p. 275). Conflictul dramatic culminează cu scena
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Persona litatea eroului se încheagă prin întrebarea care îl smulge din uniformitatea conștiinței rasiale : în clipa când își înalță capul peste nivelul vieții determinate, proiectând actul conștiinței sale libere, apare omul tragic care își cucerește Eul în suferință (p. 281). Uciderea Clitemnestrei este fapta destinului, dar Oreste este un instrument răspunzător. Scena furiilor înfățișează trezirea morală a eroului care își caută altă justificare decât dreptatea răzbunării. În opinia lui Alice Voinescu, zbuciumul personajului nu îi provoacă zdruncinarea minții, ci luciditatea. Oreste
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ca și șeful de gară, era de părere că trupele române ar fi făcut mai bine să se oprească la Nistru. Nu avea noutăți nici de la învățător, nici de la "foștii" Bugazului, vameșul, de exemplu, pe care toată lumea îl bănuia de uciderea Nastiei. Dar Filip? Nimeni nu sufla o vorbă. Nel căută și alte scrisori, în șifonier, sub lenjerie, dar n-o găsi nici măcar pe aceea pe care o citise. Și să pună întrebări părinților nu îndrăznea. Ea știa că ei știau
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ca și în Austria. În centrul continentului european se instalează astfel un adevărat haos. Bilanțul moral al conflictului este tot atît de dezastruos. Primul război mondial i-a învățat pe europeni că industria, tehnica și știința puteau fi folosite pentu uciderea în masă. Al doilea război a împins această constatare pînă la limitele extreme ale ororii și absurdului. Dincolo de obiectivele sale "tactice" -distrugerea forțelor armate și a potențialului industrial al adversarului bombardamentul aerian a avut și un rol "strategic", acela de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]