3,448 matches
-
podele de lemn. Era „pardosită” cu lut, cu pământ. Această „pardoseală” se strica repede, și se transforma în praf, dacă nu se refăcea la timp. După ce ne culca pe toți, ca să nu mai umblăm peste lipitura nouă până se întărea, uda pe jos, mătura, și apoi frământa cu mâinile „pământ galben”amestecat cu balegă de cal, pe care, tot cu mâna făcută ca un căuș îl întindea pe toată suprafața camerei. Avea mămica, și la această îndeletnicire ingrată, un meșteșug. În
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile din prima tură. Opincile erau cu talpa spartă și apa curgea din ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând apă în opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește prea multă apă turnând în opinci, că opincile nu țin apa până se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Nu crezi? Am găsit de asemenea câteva versuri de Aimé Césaire. Vrei să asculți? „Voi regăsi secretul marilor comunicări și al marilor combustii. Aș spune furtuna. Aș spune fluviul. Aș spune uraganul. Aș spune frunza. Aș spune arborele. Voi fi udat de toate florile, umezit de toți trandafirii. Mă voi roti ca sângele frenetic pe curentul lent al ochiului de cuvinte, în cai nebuni, în copii fragezi, în pietre de acoperit focul, în vestigii de timp, în pietre prețioase, destul de departe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
milă de noi, dar mila-i una, putirința e alta și, să nu uit, într-o dimineață vedem că se oprește lângă "vila cu păsărelele muzicale" din parc un domn cu ochelari. Credeam c-o fi vreun cetățean hotărât să ude pereții, să-i lăstărească cu ce a mai rămas din băutura servită alături, la restaurantul lui Cernogorenco, dar el, de colo, zice: Ce căutați aici? I-am răspuns pe șart ce și cum, că timp de taifas aveam mai mult
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
era că nu prea era fiindcă era scump, zahăr. Puneam făina într-un căuș, turnam apa călduță peste ea și o amestecam bine cu lingura până se făcea un fel de terci mai gros. Luam o lingură de lemn, o udam cu apă rece, luam terci cât cuprinde și turnam în uleiul încins din tigaie. Lingură cu lingură tigaia se umplea, întorceam minunile pe partea cealaltă și? guleai. Ei bine, dacă mai îmbunătățeam rețeta și cu două-trei ouă și un bob
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
jos era împinsă către Dunăre. Conform teoriei malului, tot o creangă, sărmana, mi-a venit în ajutor. Am luat-o pe câmp, prin grădinile oamenilor, a dat sfântul și am ieșit iar la drum, victorie intens aplaudată de lătrăturile câinilor. Ud până la piele am trecut de Lărgeanca și am ajuns acasă. Iar Dumnezeu m-a ajutat să nu ies din sănătate, poate și datorită faptului că orice sacrificiu făcut pentru un copil este bine primit. Am avut probleme cu numele copilului
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o vreme câinoasă, mai în căruță, mai pe jos, am ajuns în două ore la locul cu pricina, obosiți, uzi pe haine și la picioare. Era lapoviță. Cojocelul elegant de Orăștie, cu glugă, de care eram foarte mândră, s a udat în scurt timp, iar cizmele din piele, cu tocuri înalte au tras umezeală și s-au umplut de noroi. Ploaia s-a transformat puțin câte puțin în chiciură, iar știuleții erau uzi și înghețați. Această ieșire a noastră era probabil
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
câțiva oameni, care au deshămat calul. După ce calul a ieșit din apă, mi-au luat din mână mapa cu acte importante pe care o țineam ridicată deasupra capului. Șareta aproape nu se mai vedea din apă. Plină de mâl și udă până la brâu, ajutată de doi bărbați, am ieșit la mal. Tremuram cuprinsă de panică. Între timp au mai venit și alți țărani care lucrau la via din apropiere. Auziseră strigătele celor doi oameni: Veniți, măi, mai mulți, că se îneacă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mobilele mai ușoare le dusesem la țară. Se simțea lipsa unei femei care să se ocupe de treburile gospodărești. Vecina de vizavi avea cheia de la apartament și când lipseam mai multe zile, intra și verifica instalația din baie, butelia și uda florile. Când intram în bloc, destul de rar, vecinele mă priveau ciudat și chicoteau în urma mea. După un timp, am aflat că Ghiță își petrecea noaptea cu vecina Merluța, când nu venea la țară sau când plecam la pregătire ori la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
papuci în picioare: Mă, dar voi v-ați pus la spus bancuri serios! Ne-am băgat unul în altul, ca niște copii prinși în timp ce făceau pozne. Repede: să-mi spună unul dintre voi ce savant când face baie, nu se udă pe la c..e? Nu știm, am răspuns. Unii dintre cei de față bănuiam. Elena Ceaușescu, băăăă, primarilor, a spus secretarul încet! Hai, la culcare toată lumea, că de mâine avem treabă. Sticla asta se confiscă. Odată cu el, au ieșit pe ușă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de metri (cel mai înalt, Aconcagua, de 6962 de metri înălțime, nume însemnând, în limba indienilor quechua, "santinelă de piatră")... Textul continua cu alte detalii geografice peste care am sărit, invocând necesitatea de a merge până la frigider ca să-mi mai ud puțin gâtul, uscat de atâta citit, cu apă minerală. De fapt, era vorba despre niște chestii deloc încurajatoare pe care, ca soț grijuliu, trebuia să le ascund "auditoriului": teritoriu vulcanic, cu 2085 vulcani, din care 55 activi, cu 60 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
sale duceau și aduceau mărfuri pe Dunăre până la mare, iar marinarii gălățeni au știut să înfrunte stihiile naturii și să-i biruie pe toți dușmanii care au încercat de nenumărate ori să pună stăpânire pe acele meleaguri. Cei mai mulți care au udat cu sudoarea lor suferind și apărând pământul ce-l munceau au fost țăranii. Reforme administrative s-au produs și pe acest teritoriu al județului de nenumărate ori, urmărind o dezvoltare tot mai bună. Cu ocazia dezvoltării Galaților, la Țiglina, s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la Iași, în anul 1963. Din punct de vedere hidrografic, județul Iași este drenat la est de râul Prut, la vest de râul Siret și între ele se află afuenții lor cum ar fi: Jijia cu Bahluiul și Miletinul ce udă terenurile din nordul și centrul județului, iar în sud afluenți ai Bârladului. în general, râurile sunt cam sărace în debitul lor, mai ales vara, dar pot produce inundații primăvara și toamna. Pentru reglarea cursurilor de apă, în județul Iași s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
situată cam pe la jumătatea comunei, cu o lățime variabilă între doi, trei kilometri, având altitudinea de 100-120 m Dealurile de la marginea câmpiei sunt domoale, cu o ușoară tendință de alunecare și bune de cultivat, ca și de vatră. Câmpia e udată de meandrele Jijiei, tăind-o în două, iar din cauza inundațiilor e folosită ca pășune pentru vite și oi, mai puțin pentru cultura mare. Partea de sud a câmpiei este drenată de râul Sitna, care și a croit cale pe valea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează) sexul feminin, iar în cea de a treia zi, femeile parfumează (udă) pe bărbați. Era civilizației Mare jale a adus Războiul pentru Independență prin jertfa eroilor căzuți, dar au venit compensațiile de care s-a bucurat întregul popor inclusiv
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sale duceau și aduceau mărfuri pe Dunăre până la mare, iar marinarii gălățeni au știut să înfrunte stihiile naturii și să-i biruie pe toți dușmanii care au încercat de nenumărate ori să pună stăpânire pe acele meleaguri. Cei mai mulți care au udat cu sudoarea lor suferind și apărând pământul ce-l munceau au fost țăranii. Reforme administrative s-au produs și pe acest teritoriu al județului de nenumărate ori, urmărind o dezvoltare tot mai bună. Cu ocazia dezvoltării Galaților, la Țiglina, s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la Iași, în anul 1963. Din punct de vedere hidrografic, județul Iași este drenat la est de râul Prut, la vest de râul Siret și între ele se află afuenții lor cum ar fi: Jijia cu Bahluiul și Miletinul ce udă terenurile din nordul și centrul județului, iar în sud afluenți ai Bârladului. în general, râurile sunt cam sărace în debitul lor, mai ales vara, dar pot produce inundații primăvara și toamna. Pentru reglarea cursurilor de apă, în județul Iași s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
situată cam pe la jumătatea comunei, cu o lățime variabilă între doi, trei kilometri, având altitudinea de 100-120 m Dealurile de la marginea câmpiei sunt domoale, cu o ușoară tendință de alunecare și bune de cultivat, ca și de vatră. Câmpia e udată de meandrele Jijiei, tăind-o în două, iar din cauza inundațiilor e folosită ca pășune pentru vite și oi, mai puțin pentru cultura mare. Partea de sud a câmpiei este drenată de râul Sitna, care și a croit cale pe valea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează) sexul feminin, iar în cea de a treia zi, femeile parfumează (udă) pe bărbați. Era civilizației Mare jale a adus Războiul pentru Independență prin jertfa eroilor căzuți, dar au venit compensațiile de care s-a bucurat întregul popor inclusiv
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
prin minte să cumpăr chefali și să-i arunc departe, în mare, să-i găsească Dumnezeu și să-i țină de foame. Cumpăram zilnic chefali aurii și, retrăgându-mă într-un loc ferit, unde era un promontoriu pe o stâncă udată de spuma valurilor, având grijă să nu mă vadă nimeni, am aruncat câteva zile la rând, în valuri, cât de departe se putea, peștii aceștia afumați. Nu știam însă dacă ajung unde trebuie, la Dumnezeul cel rănit și slăbit. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
jocurile sunt bune și la ce anume, dacă împărțirea rolurilor și jucăriilor este dreaptă. Uneori este și mai plicticos. Doamna lor învățătoare le cere să descrie cum se dezvoltă un bob de fasole pus de ei în pământ, dacă îl udă în fiecare zi sau o dată la două zile. Abia apoi au voie copiii să tragă concluzii despre relația între creșterea plantei și umiditatea solului. În ăst timp copiii noștri ne urmează buna tradiție: caută figuri de stil, eventual cât mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Universitatea „Fr. Schiller” din Jena, R.D. Germană, am mers adesea cu studenții nemți prin țară. Eram mândru de starea agriculturii din România. În vara anului 1946 am cultivat în mica grădină de lângă casă roșii și castraveți. Eu cu fratele meu udam în fiecare zi plantele și le îngrijeam. Aduceam zeci de căldări de apă de la fântână, pe care le puneam într-un butoi iar seara udam plantele. S-a făcut o producție impresionantă de roșii și castraveți. Produsele noastre erau vândute
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
1946 am cultivat în mica grădină de lângă casă roșii și castraveți. Eu cu fratele meu udam în fiecare zi plantele și le îngrijeam. Aduceam zeci de căldări de apă de la fântână, pe care le puneam într-un butoi iar seara udam plantele. S-a făcut o producție impresionantă de roșii și castraveți. Produsele noastre erau vândute la Ghimeș -Palanca. A închiriat tata o cameră și a făcut acolo un chioșc în care sora mai mare, Elisabeta (Veta) vindea la un preț
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
vârstă. Plecând de la îndelungata și temeinica cunoaștere a solului, din „coasta dealului” este extrasă argila care la Brădești este de o calitate deosebită, adusă în curte și lăsată la „dospit”. în timpul „dospirii”, care durează câteva săptămâni, argila este mărunțită și udată cu apă din când în când. După acest proces, lutul este tăiat în bucăți mari (turte), bătute cu maiul și udate, aduse apoi în atelier și așezate pe o platformă de lemn. Urmează frământări repetate cu picioarele, apoi cu mâinile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de bulgăr, tare, de culoare neagră. Pielea omului sănătos nu trebuie să răspândească vapori neplăcuți, de exemplu, ca aceia ai animalelor carnivore. Cel mai neplăcut miros pentru om este acela al carnivorelor. Pielea trebuie să fie puțin umedă, dar nu udă, ea trebuie să se simtă caldă peste tot și să prezinte o suprafață frumoasă, netedă și elastică. Părțile păroase trebuiesc să fie ornate cu păr mult și frumos; cheliile sunt semn de Îmbolnăvirea corpului. Plămânul lucrează, În corp sănătos, fără
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]