3,203 matches
-
muncit? Le-am pus, cum nu! Eu și cu Lurch ne petrecuserăm ultimele zile făcând cadouri de premieră pentru actori și pentru personalul teatrului, după ce aflasem de la Hugo că se considera că e obligatoriu să dăm tuturor o felicitare cu urări de succes, dacă nu chiar un cadou. Cum nu aveam altceva de făcut, îl convocasem pe Lurch și ne făcusem de cap în voie, adunând rămășițe de metal, fire, bolțuri și șuruburi, pe care le-am topit în plăcuțe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
scara până la iatacul ei, în vreme ce taică-meu o lua iarăși din loc spre tavernă, fără să aibă habar că fusese cât p-aci să-și piardă în același timp cei doi viitori copii, grăbit, desigur, zicea maică-mea, să culeagă urările pline de admirație ale prietenilor săi pentru nașterea celor doi flăcăi voinici și frumoși, și să-l provoace la o partidă de șah pe vecinul nostru, Hamza bărbierul. De îndată ce auziră poarta închizându-se cu cheia, cele două femei izbucniră într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în fiecare dimineață cu cei din jurul lui, primea oaspeții și trata probleme de stat, în vreme ce detașamente de soldați veniți din toate colțurile regatului, de la Ronda până la Basta și de la Málaga la Almería, defilau necontenit dându-i onorul și făcându-i urări de sănătate și viață lungă. Locuitorii Granadei și ai satelor învecinate își luaseră obiceiul să se adune, cu mic, cu mare, pe pantele Sabikăi, la poalele Alhambrei, lângă cimitir, de unde puteau vedea, deasupra lor, nesfârșita ceremonie. Negustori ambulanți se instalaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
În prima zi din acel an, urcasem devreme la Alhambra, nu pentru a mă duce, după obicei, în mica încăpere a diwan-ului unde întocmeam epistolele prințului, ci pentru a prezenta, laolaltă cu vreo câțiva dintre oamenii de vază din familie, urările pentru Râs-es-Sana. Curtea sultanului, majlis, care se întrunea cu acel prilej în sala Ambasadorilor, mișuna de cadii purtând turbane, de demnitari cu tichii înalte din pâslă, verzi sau roșii, de neguțători bogați cu părul vopsit cu hena și despărțit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
publice și prin împărțirea de hrană nevoiașilor - ne aminteam la fel de bine de Nașterea lui Mesia pregătind feluri speciale de mâncare cu grâu, bob, năut și legume. Iar dacă ziua de an nou musulman, Râs-es-Sana, era îndeosebi rezervată prezentărilor oficiale de urări la Alhambra, prima zi din anul creștin dădea ocazia unor festivități pe care copiii le așteptau cu mare nerăbdare: își puneau atunci măști și mergeau să bată la ușile celor bogați cântând cântece vesele, ceea ce le aducea grămăjoare de fructe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aer plutea totuși un soi de răceală. Casa aceea fusese un loc al morții, de două ori. Îl admira pe Uri pentru faptul că era în stare să pună piciorul acolo. Preșul de la intrare era acoperit de bilețele și scrisori: urări de bine din străinătate, fără îndoială. Toți ceilalți se aflau acum în casa surorii lui Uri, unde continua doliul pentru tatăl său și unde va începe doliul pentru mama sa imediat ce va fi îngropată. Maggie își făcea griji că Uri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
p.m. în aceeași zi. Dragul meu Ahmed, sper că ai primit mesajul meu de mai devreme. Înștiințează-mă dacă programul îți permite o călătorie la Geneva, sper că în viitorul foarte apropiat. Avem foarte multe de discutat. Cele mi bune urări, Saeb Mai era unul la 10.14 a.m. și două din seara anterioară. Toate menționau planul unei călătorii la Geneva. Din câte vedea Maggie, Ahmed Nour nu răspunsese la nici unul din ele. Începuseră oare să se certe? Îl respingea oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o scriem, Bruno. Scrie acolo... Către guvernatorul orașului. CĂLĂUL: Nebuni! Total nebuni! Așa se începe o plângere? ARTUR: Ce nu e bine, Grubi? CĂLĂUL: Doar n-o trimiți unui cizmar... Scrieți acolo... Către preasfinția și înălțimea sa, binecuvântătorul darurilor și urărilor al celui mai înfloritor oraș... GARDIANUL: Pfui! Ăsta-i oraș? CĂLĂUL: Ce-ți pasă cum este? Tu gândește-te la cum ar trebui să fie. ARTUR (Sever.): Deci: Către guvernatorul orașului... GARDIANUL (Scrie și silabisește.):...na-to-rul... o-ra-șu-lui... CĂLĂUL: Urât, foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
dialog; oricum, sunt sigur că n-ați face-o. Discutați cu cine doriți, așadar, Însă hotărâți cu mintea proprie. Până mâine, aveți destul timp să ajungeți la cea mai Înțeleaptă concluzie. Nu mă Îndoiesc că așa se va Întâmpla. Succes... Urarea bășcălioasă de la sfârșit a lui Zoran m-a scos din sărite: tipul afișa o siguranță de sine lipsită de cel mai firav echivoc. Ce-i dădea dreptul să se simtă În asemenea măsură stăpân pe situație? Fiindcă se purta ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
isteață și amuzantă și mi-o imaginam pe Stacey râzând în timp ce se uita la ea, cu ochii ei extraordinari strălucind de plăcere. Și nici nu ezitasem să o semnez de data asta, adăugând curajos sub textul tipărit: Cele mai calde urări pentru o însănătoșire grabnică de la prietenul tău „cupug“ - Charles Thornton. Tânărul Chipstead - eroul lui Stacey, mi-am amintit eu cu regret - mă privea ușor suspicios. Îmi luasem cea mai reușită voce de „avocat respectabil“ și-i zâmbisem. „Doar o mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
aș zice oameni și oameni! ― La capodopera sculptorului v-ați uitat? Era un afiș mare, în culori violente, lipit între o oală găurită și un ibric cu coada strâmbă. Reprezenta o pisică grasă, spânzurată de ceafă într-un cârlig. Urmau urări grațioase scrise în caractere arhaice: "Poftă bună, Valerica!", "Bon appetit, Melania", "Stați-ar în gât Grigore!", " Sări-ți-ar un dinte, Vîlcule!" și așa mai departe. ― E un tip glumeț, vorba bătrânei... Maiorul râdea cu lacrimi: ― Pot să-mi imaginez
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
m-oi bate. Ci mai bine-oi spune lăutarilor să zică și cuparilor să împle cupele cu vin și-om lega frăție de cruce pe cât om fi și-om trăi. 318 {EminescuOpVI 319} Și se sărutară feciorii de-mpărați în urările boerilor, și băură și se sfătuiră. Zise împăratul lui Făt-Frumos: - De cine-n lume te temi tu mai mult? - De nime-n lumea asta, afară de Dumnezeu. Dar tu? - Eu iar de nime, afară de Dumnezeu și de mama pădurilor. O babă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
roi de raze venind din cer a spus lăutarilor cum horesc îngerii când se sfințește un sfânt - și roiuri de unde răsărind din inima pământului le-a spus cum cântă ursitorile când urzesc binele oamenilor. Astfel lăutarii măestriră hore nalte și urări adânci. Trandafirul cel înfocat, crinii de argint, lăcrimioarele sure ca mărgăritarul, mironosițele viorele și florile toate s-adunară vorbind fiecare în mirosul ei și ținură sfat lung, cum să fie luminele hainei de mireasă; apoi încredințară taina lor unui curtenitor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mașina, Mulțumesc, spuse el, plec acum, nu știu dacă mă mai întorc azi, dacă apare vreo problemă sunați-mă la telefonul mobil, Să vă meargă bine toate, domnule primar, De ce îmi spuneți asta, În vremurile pe care le trăim e urarea minimă pe care ne-o putem face unii altora, Pot să vă pun o întrebare, Sigur că da, cu condiția să am răspuns la ea, Dacă nu vreți, nu răspundeți, Aștept întrebarea, Cu cine ați votat, Cu nimeni, domnule primar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
însumi, investigația dumneavoastră e pătratul, mulțumiți-vă cu el și cu ea, Da, albatros, Somn ușor, papagal-de-mare, veți primi vești de la mine înainte să se sfârșească săptămâna, Voi fi aici, așteptându-le, albatros, Noapte bună, papagal-de-mare, Noapte bună, albatros. În ciuda urărilor convenționale ale ministrului, puținul care mai rămânea din noapte nu i-a prea folosit comisarului. Somnul nu venea, coridoarele și ușile creierului erau închise, iar înăuntru, regină și stăpână absolută, domnea insomnia. Pentru ce a cerut el fotografia, se tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pe care cel vechi li-l refuzase. În tot orașul se auzeau bubuiturile de tun de pe Dealul Mitropoliei, care te făceau să tresari mai întâi de surpriză, apoi de bucurie. Dușmanii nevăzuți din noul timp erau puși pe fugă. Iar urarea de La mulți ani! se auzi de atâtea ori și pe atâtea voci în toate casele, încât, urmând firul mulților ani pomeniți, s ar fi putut ajunge până departe-departe, într-un viitor pe care nimeni nu-l putea, deocamdată, întrezări. 5
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
amănunțime. Mulțumesc. Cu toate că eu sunt un om al cifrelor, m-am edificat din răsputeri, noapte de noapte, până am pătruns-o bine de tot. A fost o sarcină, tovarășe. A! Era să uit. Principele Transilvaniei îți transmite cele mai calde urări de bine și... mult curaj. Te sfătuiește totodată, repet, să eviți orice întâlnire cu el; îți amintește că pretutindeni se joacă același joc, cu regulile lui aparent complicate. Te va ajuta tot timpul prin intermediari. Doar atât. Te va sprijini
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
târziu, am adormit... A doua zi, la ora potrivită, cu lecția “învățată”, am urcat la bătrân. L-am găsit în cerdac. ― Sărut dreapta, sfințite. ― Bine ai veinit și să-ți fie de bine masa. ― Și sfinției tale îi fac aceeași urare. ― Ia spune-mi, pe unde ne-om purta pașii astăzi? ― Eu aș zice s-o luăm spre mănăstirea Galata de Gios, sau Balic - după numele ctitorului - cum s-a numit mănăstirea Frumoasa la început. ― Știi cumva de ce la început s-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Nu știu de ce nu ți-aș da dreptate, fiule. Așa că trebuie să urmăm cele cuvenite la acest ceas și ne-om vedea mâine la aceeași oră. Și, ca în fiecare seară, îți urez poftă bună și somn ușor, dragule. ― Aceeaș urare și din partea mea, părinte. Abia când am ieșit din chilia călugărului mi-am dat seama că se înserase de-a binelea. Spre asfințit, pe o scamă de nour uitată în zare se ghicea spuza luminii soarelui trecut dincolo de coama dealului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lui, până mâine, la ora potrivită. Mănâncă și tu ceva mai mult, că în ultima vreme te-ai cam tras la față. Am să poruncesc fetelor să te hrănească mai bine. Poftă bună și somn ușor, fiule. ― Mulțumesc, părinte. Aceleași urări fac și eu sfinției tale. Odată cu ultimul cuvânt, mă aflam deja cu mâna pe clanța ușii... “Dacă ar ști bătrânul care-i pricina adevărată de ai început să arăți ca unul care mănâncă odată în zi și atunci mâncare de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ajuns aproape de chilii, s-a auzit dangătul clopotului, care anunța ora mesei pentru călugări. Din pragul chiliei sale, bătrânul m-a făcut atent: ― Te rog ca diseară să nu întârzii. ― Nu voi întârzia, părinte. ― Poftă bună, fiule. ―Mulțumesc, sfințite. Aceeași urare și din partea mea. Acea atenționare: “Te rog ca diseară să nu întârzii” m-a făcut să cred că nu voi fi doar eu cu bătrânul; poate vor fi prezente și cele două femei: Zâna și Sevastița. Îndată ce bătrânul a intrat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
atârnate de bagdadie. ― Bună seara și bine v-am găsit - am rostit eu cu glas tremurat. ― Bine ai venit, conașule - a răspuns Sevastița, înclinându-se cu respectul dintotdeauna. ― Bine ai venit - a răspuns și Zâna, lăsând să se simtă că urarea cuprindea și un “dragule”. ― Să ne așezăm la masă, așa cum trebuie. Tu, fiule, treci colo, lângă Zâna, iar tu, Sevastițo, care în astă seară ai să fii și cel ce ne servește cu cele bunătăți, vino aici, lângă mine, ca să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu cred că ți-a trecut măcar prin minte că ai putea sta lângă iubita ta aici, în chilie mănăstirească. Așa ceva nu se va întâmpla de-ai muri de dorul ei!” - m-a “încurajat” gândul de veghe. “Îți mulțumesc pentru urare, dar...” “Eu nu ți-am spus decât ceea ce tu vei simți pe propria-ți piele mintenaș”. După o clipă, bătrânul și cu Sevastița s-au oprit. ― Dragule, să lăsăm fetele să meargă la culcare, iar noi să ne așezăm colo
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru hectarele din câmp. Apoi, pe locul proiectatelor grădini, a plantat câte puțină vie, câte câteva zeci de pomi fructiferi, din aproape toate speciile; pe urmă a împejmuit totul cu gard din plasă, după care le-a dăriut Vasililor, cu urarea: să dea cel de sus, și viața voastră, dragii tatii, să vă bucurați, cât veți trăi, de bunătățile pe care le veți obține de pe aceste unghii de teren. și anii iar au trecut. Din șantiere s-a ales praful și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Întîmplare În linia de foc - atîta tot! O șterg din Londra și o să-i las pe proști să se bată și să crape... Se prea poate ca În cozonac să nu fie ascuns nimic important - doar vreun răvaș cu vreo urare, o monedă de șase pence... Poate că schilodul ăla nu venise cu nici un gînd rău, iar gustul suspect al ceaiului a fost doar o părere... Ba, mai degrabă, poate că lucrurile s-au petrecut cu totul altfel decît mi le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]