11,855 matches
-
mă găsești. În prezent sunt salariat la Uzinele Progresul din Brăila, în funcția de tehnician unde lucrez de peste 22 de ani, și unde muncesc fără să fac de rușine colegii și școala ce am urmat. Mă poți găsi telefonând la Uzină telefon 16.200, interior 306. Din scrisoarea ta am aflat cu regret de colegii ce nu mai sunt în viață. În memoria lor vom păstra un moment de reculegere. Cu Dobre Dumitru m-am întâlnit de mai multe ori și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să suport consecința unei condamnări de trei luni - mitul insultei ordinii publice. După această grea lovitură nu am mai revenit în învățământ. E drept, nici eu nu am mai insistat în această problemă. Așa cum ți-am scris, sunt tehnician la Uzina Progresul, unde îmi fac datoria. Sunt mulțumit de toată activitatea mea pe linie profesională, civilă și încă odată te asigur că nu voi face de rușine promoția noastră. Sunt foarte mulțumit că ați fixat să ia parte la marea noastră
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
căsătorită cu Costică Lișiță, șofer, au apartament la Focșani; ea e la transportul în comun; Elena, născută la 15 aprilie 1951, lucrează în comerț, la Craiova, este căsătorită cu Tudor Iustin, și Ionică, născut la 29 septembrie 1958, strungar la Uzina „7 Noiembrie” din Craiova. Maică-mea, Marița, are 87 de ani și tot o mai duce cu viața până în prezent. Cam pierdută și slăbită, dar mai merge pe picioare, scarmănă lână, face grăunțe. Sunt în al patrulea an de pensie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
aprilie 1927, Ceadar și Svirepui s-au dus la Galați, după care s-au îndreptat către Tulcea, de unde au cumpărat câteva sute de cartușe. În continuare, au inspectat Sulina, unde exista o celulă de spionaj compusă din Sava, mecanic la uzina electrică a orașului, și un oarecare Filat, din Chilia-Veche. Comisarul Rădulescu a continuat colaborarea în domeniul contraspionajului cu Divizia 10 Infanterie și a oferit, în continuare, agentului acoperit acte și documente cu aspect de autenticitate, în scopul aprofundării ramificațiilor spionajului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de securitate națională. În primul trimestru al anului 1937, activitatea contrainformativă a identificat pe numitul Filimon Lăcrămioară, șofer mecanic la Escadrila de Aviație din Pipera, ca fiind un aderent comunist, condamnat în 1930, fost angajat la Atelierele C.F.R. Grivița și Uzina „Malaxa” de unde a fost concediat pentru propaganda desfășurată în rândul angajaților. Conform datelor obținute, acesta cunoștea limbile germană și rusă, având legături strânse cu „mulți tovarăși importanți” din Reni, Bolgrad, Chișinău și București. Un alt caz prezentat a fost cel
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
afle că în țară organizația avea câțiva oameni de legătură, printre care locotenent Constantinescu (a trimis documente cu caracter secret la Istanbul), A. Dumitrescu (angajat la Prima Societate Română de Explozivi din București), D. Nicolaescu și P. Vasilescu (ambii de la Uzinele „Lemâtre”) și A. Katz (agent de legătură între România și Istanbul). Anterior, pe baza schimburilor de date, Secția a II-a a întocmit în material intitulat Activitatea Cominternului în Cehoslovacia și expansiunea sa în Europa Centrală, inclusiv Polonia, care a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ofițeri în Statul Major General german au fost identificați a lucra în Serviciul Secret Politic din București (str. Wilson nr. 9), pe lângă Biroul 113. Alături de aceștia activa și „cunoscutul agent informator” dr. H. I. Meves, sub acoperirea de reprezentant al Uzinelor „Demag” din Dinsburg. Penetrarea informativă efectuată de agenții români a cuprins inclusiv corespondența Serviciului Secret Politic german din România, care a fost interceptată. P.P.C. a aflat, din cercurile diplomatice ale celui de-al III-lea Reich la București, că Berlinul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a proiectat o serie de acțiuni cu impact mediatic, însă acestea erau deja cunoscute de autorități, care au luat contramăsurile necesare. Printre altele, P.P.C. a cerut comisariatelor să-și organizeze „un serviciu informativ continuu”, alcătuit din rețeaua existentă în întreprinderi, uzine, piețe etc., care să comunice din sfert în sfert de oră evoluția situației din zona afectată. Regimentul de Jandarmi Pedeștri a participat la această acțiune cu câte două plutoane în fiecare sector de poliție, cu rolul de a interveni în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
zonele unde s-au observat vulnerabilități în domeniu. Numai în 1942 au fost identificați 1469 legionari activanți, care au fost cercetați, în afară de cei aflați deja pe front sau concentrați la unități din interior. O atenție sporită a fost îndreptată asupra uzinelor „Rogifer”, „Mărgineanca” și Societatea de Tramvaie București, unde „foarte mulți lucrători” au activat în mișcarea legionară. Propaganda comunistă „nu a putut câștiga adepți” datorită succeselor obținute pe frontul de est și a înfrângerilor suferite de U.R.S.S. Mesajele acestora de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
identificarea mișcărilor de trupe române la granița de vest, spionajul horthyst a pus „mare preț” pe recrutarea ceferiștilor refugiați în Brașov, Lugoj, Caransebeș, Rodna, Alba-Iulia și Orșova. În plus, sume mari de bani au fost avansate pentru spionajul industrial la Uzinele IAR-Brașov, „Astra” Arad, Reșița, Cugir, industria textilă și fabricile chimice. Biroul 2 Contrainformații a elaborat un studiu intitulat Metodele și mijloacele acțiunii de spionaj maghiar în România, care avea următoarele capitole: I. Ce urmărește spionajul maghiar. Acesta a urmărit capacitatea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
poliție și de jandarmerie, să urmărească funcționarea instituțiilor de stat, legăturile cu funcționarii din instituțiile bugetare etc. Comunicațiile au fost un alt obiectiv important, aceștia încercând să dețină controlul informativ asupra centralelor telefonice și radiotelegrafice, cablurilor subterane de linii telefonice, uzinelor de apă și lumină din orașe, în instituțiile publice de interes (ministere, comandamente, prefecturi, poliții, Marele Stat Major). Latura contrainformativă a avut în vedere interceptarea rețelelor telefonice și telegrafice, dispunerea unităților în orașe (planul clădirilor, a corpurilor de gardă, a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se va acoperi de glorie în pădurea Băneasa, șoselele Alexandriei și Măgurele, Regimentul de Jandarmi Pedeștri va fi comandat direct de Comandamentul Militar al Capitalei și va asigura gărzi și pază întregului centru al Bucureștiului, precum și la ministere, societăți, fabrici, uzine și spitale, Plutonul 210 Poliție va lua parte la luptele de la Otopeni, Legiunea de Jandarmi C.F.R. a organizat paza gărilor și nodurilor de comunicații, iar Legiunea Mobilă de Jandarmi a luptat la gara Pantelimon și în pădurea Băneasa. Lupte intense
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unități de alimentație publică și altele. Aceste unități au în structura: divizii, servicii, birouri, compartimente de muncă, regulatoare de circulație, stații de cale ferată, agenții de voiaj, depouri și remize de locomotive, revizii de vagoane, ateliere de zona, secții, fabrici, uzine, grupuri de santiere, loturi, stații de utilaj-transport, laboratoare și altele. Articolul 9 Societatea Naționala a Căilor Ferate Române are sistem propriu de învățămînt, precum și sistem propriu sanitar, de asistența medicală și ocrotire socială. Articolul 10 Structura organizatorică a Societății Naționale a Căilor Ferate Române
HOTĂRÎRE nr. 235 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107754_a_109083]
-
altele, informatică, sisteme automate de date în sectoarele bancar și comercial, telecomunicații, construcții civile, bunuri de larg consum și produse agroindustriale. 2. Guvernul brazilian indică, de asemenea, un domeniu al interesului sau, continuarea furnizării de minereu de fier destinat consumului uzinelor siderurgice românești. 3. Pentru crearea mijloacelor de plată necesare importurilor de minereu de fier, guvernul român își exprimă interesul de a se concretiza, cît mai curînd posibil, operațiunile în curs de negociere între întreprinderile românești și braziliene privind exportul românesc
HOTĂRÎRE nr. 371 din 31 mai 1991 pentru aprobarea Protocolului de cooperare economico-comercială dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federative a Braziliei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107847_a_109176]
-
Neferal", București. Anexă 2 Locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale din Combinatul de Metalurgie Neferoasa Copsa Mică, Întreprinderea Metalurgica "Neferal" București și Întreprinderea de Metalurgie Neferoasa Firiza, ce se încadrează în grupă a II-a de muncă în vederea pensionarii - Uzinele de producere a plumbului -atelierele de întreținere și reparații, laboratoarele, spălătoriile de echipament de protecție și activitatea de manipulare - Combinatul Metalurgic de Metale Neferoase Copsa Mică: restul personalului care nu este cuprins în grupă I de muncă. În cazul în
HOTĂRÎRE nr. 406 din 14 iunie 1991 privind locurile de muncă, activităţile şi categoriile de personal din Combinatul de Metalurgie Neferoasa Copsa Mica, Întreprinderea de Metalurgie Neferoasa Firiza şi Întreprinderea Metalurgica "Neferal" Bucureşti ce se încadrează în grupa I şi II de muncă în vederea pensionării, precum şi condiţiile de pensionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107867_a_109196]
-
juridică, se organizează și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, avînd ca specific activitatea cu caracter feroviar pe rețeaua de metrou a municipiului București, pentru transportul călătorilor. Regia de exploatare a metroului București are în structura și Uzina de revizii, reparații rame metrou și instalații specifice metroului, cu sediul în București, str. Preciziei nr. 17, sector 6, unitate fără personalitate juridică. Articolul 2 Regia de exploatare a metroului București are ca obiect de activitate transportul de persoane cu
HOTĂRÎRE nr. 686 din 3 octombrie 1991 privind înfiinţarea şi funcţionarea Regiei de exploatare a metroului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108022_a_109351]
-
posedă, folosește și dispune în mod autonom de bunurile pe care le are în patrimoniu pentru realizarea obiectului sau de activitate și beneficiază de rezultatele utilizării acestora. Capitolul 4 Structura regiei Articolul 8 "Metrorex" București are în structura să organizatorică uzine, depouri, secții, ateliere, laboratoare, dispecerate, stații, oficii, direcții, servicii și birouri, care asigura îndeplinirea funcțiilor de exploatare, întreținere și reparații, conducere, concepție, dezvoltare, financiar-contabile, cercetare, proiectare, informatică, personal, comerciale, control și protecția mediului. Articolul 9 "Metrorex" București poate avea sistem
HOTĂRÎRE nr. 686 din 3 octombrie 1991 privind înfiinţarea şi funcţionarea Regiei de exploatare a metroului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108022_a_109351]
-
cheltuielile efectuate de instituțiile de stat subordonate din creditele bugetare alocate, precum și asupra legalității și eficienței cheltuielilor fondurilor de către regiile autonome din profilul lor de activitate. Controlul financiar de gestiune se organizează la regii pentru controlul gestiunilor proprii, precum și al uzinelor, fabricilor, atelierelor, serviciilor, sucursalelor și altor subunități din structura lor organizatorică. 10. Controlul financiar de gestiune funcționează în compartiment distinct, în subordinea directă a ordonatorului de credite (ori a înlocuitorului de drept), în cadrul ministerelor, departamentelor, celorlalte organe centrale de stat
HOTĂRÎRE nr. 720 din 10 octombrie 1991 privind aprobarea Normelor de organizare şi exercitare a controlului financiar elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108036_a_109365]
-
cheltuielile efectuate de instituțiile de stat subordonate din creditele bugetare alocate, precum și asupra legalității și eficienței cheltuielilor fondurilor de către regiile autonome din profilul lor de activitate. Controlul financiar de gestiune se organizează la regii pentru controlul gestiunilor proprii, precum și al uzinelor, fabricilor, atelierelor, serviciilor, sucursalelor și altor subunități din structura lor organizatorică. 10. Controlul financiar de gestiune funcționează în compartiment distinct, în subordinea directă a ordonatorului de credite (ori a înlocuitorului de drept), în cadrul ministerelor, departamentelor, celorlalte organe centrale de stat
NORME Nr. 63943 din 30 septembrie 1991 privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar propriu la ministere, departamente, alte organe centrale de stat, prefecturi şi Primăria municipiului Bucureşti, precum şi la regiile autonome. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108116_a_109445]
-
acord, termenul sediu permanent înseamnă un loc fix prin care întreprinderea își desfășoară, în întregime sau în parte, activitatea sa. 2. Termenul sediu permanent include, în special: a) un sediu de conducere; ... b) o sucursală; ... c) un birou; ... d) o uzină; ... e) un atelier; ... f) o mînă, o carieră sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale; ... g) un șantier de construcții sau de montaj, în măsura în care perioadă depășește 12 luni. ... 3. Termenul sediu permanent nu include: a) folosirea unei instalații
LEGE Nr. 9 din 5 februarie 1992 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Costa Rica privind evitarea dublei impuneri în materie de impozit pe venit şi pe capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108173_a_109502]
-
Articolul UNIC (1) Pentru anul 1992, pe durata întreruperii activității din cauza lipsei de comenzi în uzinele, fabricile și secțiile ce produc tehnica militară, personalului civil încadrat i se plătește o indemnizație egala cu 60 % din ultimul salariu de baza net lunar avut, indexat, fără să se ia măsura desfacerii contractului de muncă. ... (2) Plata indemnizației prevăzute
LEGE Nr. 37 din 20 aprilie 1992 privind protecţia socială a personalului din cadrul uzinelor, fabricilor şi secţiilor producătoare de tehnica militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108273_a_109602]
-
convenții, expresia sediul permanent indică un loc fix de afaceri prin care întreprinderea exercita în totalitate sau în parte activitatea sa. 2.Expresia sediul permanent cuprinde îndeosebi: a) un sediu de conducere; ... b) o sucursală; ... c) un birou; ... d) o uzină; ... e) un atelier; ... f) o mînă, un puț, de extracție a petrolului sau a gazelor, o carieră sau orice alt loc de exploatare sau explorare a resurselor naturale. ... 3. Un șantier de construcții sau montaj sau un proiect de instalații
LEGE Nr. 25 din 12 martie 1992 privind ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108240_a_109569]
-
Victor - vicepreședinte, Regia Autonomă de Electricitate "Renel" Vicepreședinte: Reghis Dan - director, Filiala "Electrocentrale" Timișoara Membrii : Stînga Traian - inginer șef, Filiala "Electrocentrale" Timișoara Buciu Ionel - director economic, Filiala "Electrocentrale" Timișoara Oancea Gheorghe - director uzina, Filiala "Electrocentrale" Timișoara Mîțu Cristian - inginer șef uzina, Filiala "Electrocentrale" Timișoara Batinas Octavian - șef birou, Filiala "Electrocentrale" Timișoara Stoica Nicolae - șef sec��ie, Filiala "Electrocentrale" Timișoara Pampu Petrică - șef secție, Filiala "Electrocentrale" Timișoara Pateanu Petru - șef secție, Filiala "Electrocentrale" Timișoara Barboni Valeriu - șef secție, Filiala "Electrocentrale" Timișoara Sturn
HOTĂRÎRE nr. 110 din 4 martie 1992 privind modificarea componentei comisiilor de recepţie la unele obiective de investiţii din programul Ministerului Industriei, Regia Autonomă de Electricitate "Renel". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108453_a_109782]
-
Victor - vicepreședinte, Regia Autonomă de Electricitate "Renel" Vicepreședinte : Diac Gheorghe - director, Filiala "Electrocentrale" București Membrii : Fatu Ion - director tehnic, Filiala "Electrocentrale București Miulescu Gabriel - director economic, Filiala "Electrocentrale" București Angelescu Traian - director uzina, Filiala "Electrocentrale București Pana Adrian - inginer șef uzina, Filiala "Electrocentrale" București Păun Mihai - șef serviciu, Filiala "Electrocentrale" București Zaharescu Sorin - șef serviciu, Filiala "Electrocentrale" București Mazăre Alexandru - șef laborator, Filiala "Electrocentrale" București Negoiță Felicia - inginer principal, Filiala "Electrocentrale" București Lizac Paul - director, Agenția de Supraveghere și Protecție a
HOTĂRÎRE nr. 110 din 4 martie 1992 privind modificarea componentei comisiilor de recepţie la unele obiective de investiţii din programul Ministerului Industriei, Regia Autonomă de Electricitate "Renel". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108453_a_109782]
-
proprie și prin subvenții de la buget, acordate conform legii. Articolul 5 În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege, Regia autonomă a huilei va avea în structura o sucursală teritorială a minelor din Banat și subunități de productie specifice: exploatări, mine, cariere, uzine de preparare, uzine de reparații, sectoare, secții, raioane, ateliere, precum și alte subunități necesare obiectului sau de activitate. Articolul 6 Pe data înființării Regiei autonome a huilei își încetează activitatea Combinatul minier Valea Jiului și Combinatul minier Banat. Unitățile din cadrul acestora se
HOTĂRÎRE nr. 1212 din 20 noiembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome a huilei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107357_a_108686]