3,596 matches
-
nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Localitatea este compusă în majoritate din etnici ucrainieni. Etimologia numelui localității: din hidronimul Bistra (< ucr. bystryj „iute, repede"). Localitatea Bistra este situată în Grupă Nordică a Carpaților Orientali, de-a lungul râului Vișeu până la vărsarea acestuia în Tisa. Localitate de frontieră, atât pe râul Tisa, dar mai ales pe uscat, Bistra are o suprafață mare în comparație cu populația. Acest fapt se datoreaza reliefului muntos și abrupt, acoperit în majoritate de păduri. Este împrejmuita de numeroși versanți
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
spre Roma, Gnaeus Servilius și Gaius Flaminius (noi consulii de la Roma) cu armatele lor au blocat rutele de est și de vest pentru ca Hannibal să nu le poate folosi. Singura cale alternativă spre centrul Italiei a fost la gura de vărsare a râului Arno. Această zonă a fost, practic, o mare mlaștină. Hannibal a știut că acest traseu a fost plin de dificultăți, dar a rămas cea mai sigură și cu siguranță cel mai rapid mod spre a ajunge în centrul
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
Godeanu și chiar din întreaga zonă a Podișului Mehedinți. Are direcția de dezvoltare nord-est și sud-vest până în partea centrală, adică în partea vestică a comunei Godeanu, mai precis până la ieșirea Topolniței din peșteră cu același nume. De aici și până la vărsarea în Dunăre se dezvoltă pe direcția vest-est. Lungimea Râului Topolnița este de 40 km, iar suprafață bazinului de 360 km². Râul Topolnița își are obârșia de sub dealul Sergu și vârful Baiu din apropierea localităților Prejna și Costești, străbătând aproape tot Podișul
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
de către austrieci pe vremea Imperiului Habsburgic. Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Harghita; ea se întinde la vest de la pâraiele Prisecani și Pintec, de o parte și de alta a râului Bistricioara, până aproape de vărsarea acestuia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. La nord, delimitarea de Comuna Poiana Teiului urmează Râpa Morii ce urcă din albia râului Bistricioara, culmile Hurduga și Mucileanu, continuând cu Obcina Raiului până la vârful La Fag. De aici, tot la nord
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
reliefului și al altitudinii în cadrul zonei de câmpie și anume în partea sudică a Câmpiei Ploieștiului. Câmpia Ploieștului, al cărei nume provine de la principalul oraș situat în această regiune - Ploiești- este ultima unitate de relief străbătută de râul Prahova, înainte de vărsarea acestuia în Ialomița. Câmpia Ploieștiului se întinde de la limita cu Subcarpații de Curbură, în interiorul cărora pătrunde sub forma unui golf, de-a lungul râului Prahova, până la o altitudine maximă de 340-350m (în Nord) și până la câmpia de subsidența a Gherghiței
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
Dumbrăvești (în trecut, Mălăești) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Dumbrăvești (reședința), Găvănel, Mălăeștii de Jos, Mălăeștii de Sus, Plopeni și Sfârleanca. Comuna se află la vărsarea râului Vărbilău în râul Teleajen. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102, care o leagă spre sud de Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B, și spre nord de , Slănic și (unde se termină în DN1A). La Dumbrăvești, din această
Comuna Dumbrăvești, Prahova () [Corola-website/Science/301670_a_302999]
-
o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Antofiloaia, Buchilași, Buda, Goga, Mălăiești, Moara Domnească, Palanca, Râfov (reședința) și Sicrita. Comuna Râfov este situată în zona de câmpie de la sud de Ploiești, pe malurile Teleajenului, în zona de vărsare a acestui râu în Prahova. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, dar nu are acces la aceasta. În schimb, comuna este deservită de mai multe șosele județene. Cea mai importantă, DJ101D, leagă comuna spre nord de Bărcănești (unde se termină
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
și Hosman și la nord cu comunele Roșia și Vurpăr. Pe teritoriul localității se află un vicus roman. De aici provin trei fibule și alte obiecte mărunte. Așezarea se află pe valea Rotbavului, la aproximativ 4 km în amonte de vărsarea acestuia în Hârtibaci. Pe un promontoriu ce domină satul dinspre SE, se află în ruină vechea biserică numită biserica ungurească. Biserica „Cuvioasa Paraschiva”
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
Șirna este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Brătești, Coceana, Hăbud, Șirna (reședința), Tăriceni și Varnița. Comuna se află în zona de câmpie din sud-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, în zona de vărsare a Cricovului Dulce în Ialomița. Se învecinează cu Poienarii Burchii la sud, Tinosu la est, Cocorăștii Colț la nord-vest și Brazi la nord. Este străbătută de șoseaua județeană DJ101A, care o leagă spre nord de , și (unde se termină în
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
și marcat ca atare cu semne de hotar numite 'morminți'. De aici, din punctul numit „La tri metri” , începe hotarul cu satul Sebeșu de Sus, care coboară spre sud-vest peste „fruntea Moașii” , „Plăieț” , „Șanțu Săghișului” , continuat cu „Pârâul Hotărăl” până la vărsarea acestuia în râul Olt. Spre vest, granița cu orașul Tălmaciu o formează piscul „Cioru” (541 m), continuată fiind de trupul de hotar numit „Brătianu” iar spre satul Bradu, delimitarea o face râul Olt. Suprafața așezării este de cca. 3,5
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
perioada 1914-1918, mai mulți tineri din sat s-au aflat în cătănie " la-mparatu " , suportând cu greu rigoarea și privațiunile impuse de efectuarea serviciului militar din acele vremuri. Dintre toate, se pare că Revoluția de la 1848-1849 a însemnat cea mai crâncena vărsare de sânge. Revista , Transilvania " - organ al ASTREL, nr. 1|1943, pag. 44, sub titlul: , Descrierea întâmplărilor de la începutul Revoluției din anul 1848 și 1849 în Protopresbiteratului Halmagiului " a publicat două manuscrise redactare de către părintele Ion Moga, protopopul unit al Halmagiului
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
un preot român. La recensământul din 1671 se consemnează 7 gospodari (=cives) sași și 28 de gospodari români, un sas chiriaș, cinci români chiriași (care nu posedau gospodărie proprie) și trei văduve. Satul se întinde pe râul Târnava Mare la vărsarea pârâului Criș în Târnava Mare. Se află pe drumul național DN 14 Sighișoara-Mediaș, în imediată apropiere de Sighișoara.
Daneș, Mureș () [Corola-website/Science/300576_a_301905]
-
obuzele din cel de-al Doilea Război Mondial, dar și numeroase sonde pentru extracția gazului metan, iar celălalt de pe platoul „Pelioara”, un platou cu stejari seculari și numeroase izvoare, pârâul Feleag având o lungime totală de aproximativ 7 km, până la vărsarea să în râul Archita. Cel mai înalt loc din apropiere este Dealul Nucilor (cunoscut și că "Deșug sau Dealul Piertis"), cu o altitudine de 855 m., acesta dominând zona, fiind cel mai înalt punct din comuna Vânători, sudul județului Mureș
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
pe la Boz) și 14 km de Brănișca. Satul este așezat într-o zonă splendidă, una dintre puținele localități din România „capăt de drum”, mai precis drumul principal se oprește în Bărăștii Iliei, fără să mai meargă spre alt sat. La vărsarea Pârâului Corbului în Valea Bărască pe malul stâng al acestuia există amenajat un drum pe care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pe care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
legătură este bine să fie evitată în perioada iarnă-primăvară pentru a evita eventualele neplăceri datorate pantelor mari, patinărilor din cauza terenului argilos, etc. În sat există trei troițe (rugi, cruci de hotar) așezate astfel:-una la podul peste Pârâu Corbului și vărsarea acestuia în valea Bărască (ruga lui Crăciun), -una la vărsarea Pârâului Oneștilor în valea Bărască, -una pe șaua de la Podul Bărăștiului lângă drumul ce trece la Furcșoara. În Bărăști nu există nici castele, nici cetăți, dar în schimb este o
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
a evita eventualele neplăceri datorate pantelor mari, patinărilor din cauza terenului argilos, etc. În sat există trei troițe (rugi, cruci de hotar) așezate astfel:-una la podul peste Pârâu Corbului și vărsarea acestuia în valea Bărască (ruga lui Crăciun), -una la vărsarea Pârâului Oneștilor în valea Bărască, -una pe șaua de la Podul Bărăștiului lângă drumul ce trece la Furcșoara. În Bărăști nu există nici castele, nici cetăți, dar în schimb este o liniște desăvârșită și sunt niște peisaje mirifice (câteva exemple în josul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
se numește Valea Bărască sau Valea Bărăștiului si curge de la nord la sud având o lungime de aproximativ 14 km. Este mărginită atât la est cât și la vest de dealuri dispuse sub formă de culmi, pinteni, dâmburi. Începând de la vărsare (S-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
locul întâi ca altitudine(cca 599m), din sat. Peisajul complet a satului se vede de pe dealul Corbu și/sau de pe dealul Cerătu de unde în plus se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Corbu și/sau de pe dealul Cerătu de unde în plus se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
România, formată din satele Budeasa Mare (reședința), Budeasa Mică, Calotești, Gălășești, Rogojina și Valea Mărului. Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Budeasa, în aval de gura de vărsare a afluentului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703K, care o leagă spre nord-vest de și spre sud-est de (unde se termină în DN73). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Budeasa se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
trupele acestora erau amplasate în partea de est a localității, alcătuind aliniamentul ce începea de la Piciorul Podgoarelor și se continua pe Valea Ilvei, Dealul Ilvei, până la Căpățâna și Ciungu Pâraielor. Trupele horthyste și hitleriste (armata 8 germană) erau amplasate la vărsarea Sălardului, constituind aliniamentul dinspre Poiana Fântânelului, Dealul Nădăsoi și Sărăcin și Sălard, unde armata horthystă a construit după ocuparea Transilvaniei o linie de fortificație, de unde putea controle defileul. Din aceste adăposturi, armatele nemțești și maghiare au opus rezistență timp de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
formată din satele Ciocanu, Dâmbovicioara (reședința) și Podu Dâmboviței. Comuna se află la marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Brașov, la poalele Munților Piatra Craiului pe culoarul Rucăr-Bran, în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare al acestei ape în Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov. La Podu Dâmboviței, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ703, care duce spre nord în județul Brașov la (unde se termină tot în
Comuna Dâmbovicioara, Argeș () [Corola-website/Science/300620_a_301949]
-
vecine. Acest izvor are o întrebuințare foarte mare pentru locuitorii comunei Cașin, salamura fiind foarte folosită aproape în fiecare gospodărie. Valea Curiței este străbătută de pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
cu cca 160 ani, se afla așezat pe locul numit „Zevoaie" sau „la Livăzea" după denumirea locului, pe câmpul Văii Streiului, de o parte și de alta a pârâului Balta Verde, la cca.1,5 - 2 km în amonte de vărsarea pârâului, în râul Strei. Satul s-a mutat pe locul actual la începutul sec. XIX (anul nu se cunoaște). Motivul mutării satului, după afirmațiile bătrânilor, au fost frecventele incendii ce izbucneau în acea zonă de câmp deschisă, expusă vânturilor, Valea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]