3,016 matches
-
Allison în 6 trepte. Suspensile au fost special reglat pentru sunt special reglate pentru deviație lungă și o călătorie surprinzător de bună pentru condițiile grele de pe drum. suspensiile pot fi setate pentru a face față cu care se pot traversa vaduri cu adâncimi cuprinse între 0,8 - 1,2 metri. Șasiul este de tip scară care este rezistent la îndoire și torsiune moale oferind o flexibilitate foarte bună și abilități de manipulare performante.
Mercedes-Benz Zetros () [Corola-website/Science/327072_a_328401]
-
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: două specii de mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și brebul ("Castor fiber"); zece specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri") și sabiță ("Pelecus cultratus"); tritonul cu creastă (un amfibian din specia "Triturus cristatus") și broasca țestoasă de baltă ("Emys
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
Triturus montandoni" - specie endemică aflată pe lista roșie a IUCN, broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"); Pești cu specii de: păstrăv ("Salmo trutta fario"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoacă ("Cotus gobio" și "Cotus poecilopus"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi") sau porcușor de vad ("Gobio uranoscopus"). Economia zonei (Săcele, Predeal) este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, arii protejate, obiective naturale - cascade, canioane), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu și construcții. Municipiul Săcele (atestat documentar pentru prima dată în
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
acest hrisov al domniei mele, ca să fie domniei mele ocină și vecini în sat la Plătărești din județul Ilfov, de lângă podul Pitariului, din câmp și din pădure și din apă și din vatra satului și din balta Lebediului și cu vaduri de moară și cu tot venitul de peste tot hotarul, oricât se va alege, din hotar până în hotar"”. Delimitarea și stabilirea pe teren a hotarelor noii moșii se va face de o comisie de 12 boieri stabiliți de domnitor care vor
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
dasycneme"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius") sau dunăriță ("Sabanejewia aurata"). Flora este constituită din zăvoaie cu specii de salcie albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba").
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), țipar ("Misgurnus fossilis"), fusar ("Zingel strebel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), o comunitate de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN), precum și un fluture
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
de buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN, triton cu creastă ("Triturus cristatus") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia") sau petroc ("Gobio kessleri"); precum și două și specii de plante: "Agrimonia pilosa" (turiță) "Eleocharis carniolica" (pipiriguț). Printre speciile floristice semnalate în arealul sitului se află arbori și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
familia bărbatului violator în virtutea justiției tribale vine peste tatăl fetei și cere ca violatorul să se căsătorească cu fata victimă. Căsătoria aceasta are loc cât ai zice pește! Însă părinții lui Najoud decid să lase satul și să plece unde vad cu ochii rușinați și îndurerați. Astfel Najoud alături de părinții rușinați și frații cei mulți o iau către Sana'a, capitala Yemenului. Aici se mută într-o căsuță amărâtă, mică, iar tatăl își găsește cu greu de lucru ca măturător la
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
Un alt castel a fost "Ilice", la gură de vărsare a râului Nipru Fortăreața Ilice a rămas în mâinile genovezi pentru mai mult de un secol până în 1455 AD. În cele din urmă Cetatea Soroca a fost construită -în fața vadului peste Nistru- pe locul unei vechi fortărețe genoveze: "Alciona" (numit chiar "Olihonia"). Castel Alciona, situată la circa 160 km spre nord de Chișinău, a fost înălțata o cetate din lemn și pământ, a unei palănci sau poate chiar posade în
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
măsurători”). Acești topografi foloseau câteva instrumente dovedite: În general, drumurile romane se caracterizau printr-o mare rectitudine. Ele evitau la maximum zonele mlăștinoase și vecinătățile imediate ale cursurilor de apă. Când trebuiau să treacă peste cursuri de apă se foloseau vadurile sau podurile, de lemn sau de piatră, dintre care unele exemplare "magnifice" au rămas până în zilele noastre, fiind folosite și azi de rețelele de drumuri actuale. În zonele de relief, drumurile foloseau un traseu cu pante blânde, din motive de
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
dubli) de 1,48 m, adică în total 1,480 km. Îngrijindu-se să evite la maximum ocolurile, inginerii romani au elaborat un ansamblu de amenajări care permiteau trecerea cursurilor de apă. Drumurile romane treceau deseori cursurile de apă prin vaduri. Aceste zone erau deseori pietruite sau făcute din piatră de zidărie cu var, susținute de dulapi de lemn. Săpăturile arheologice au scos la lumină vaduri de mare importanță, făcute din blocuri mari de piatră și un zid de sprijin, cu
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
amenajări care permiteau trecerea cursurilor de apă. Drumurile romane treceau deseori cursurile de apă prin vaduri. Aceste zone erau deseori pietruite sau făcute din piatră de zidărie cu var, susținute de dulapi de lemn. Săpăturile arheologice au scos la lumină vaduri de mare importanță, făcute din blocuri mari de piatră și un zid de sprijin, cu o parte inferioară, prin care era canalizată apa, și o punte pentru trecători. Aceste vaduri au evoluat, uneori, spre podețe / poduri de lemn sau de
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
de dulapi de lemn. Săpăturile arheologice au scos la lumină vaduri de mare importanță, făcute din blocuri mari de piatră și un zid de sprijin, cu o parte inferioară, prin care era canalizată apa, și o punte pentru trecători. Aceste vaduri au evoluat, uneori, spre podețe / poduri de lemn sau de piatră. Arhitecții romani au fost maeștri în arta proiectării de poduri, fiind cei mai stimați din categoria lor. Podurile au fost construite din lemn sau piatră, în funcție de nevoile și posibilitățile
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
Armatei Padului a fost adusă de la Piacenza pentru sprijinirea atacului. La ora 11:00, batalionul de motociclete din cadrul diviziei "Trieste" a reușit să traverseze pasul și și-a continuat înaintarea cu încă 2 km. Motocicliștii au reușit să traverseze prin vad un râu sub focul puternic al mitralierelor inamice. În acest timp, geniștii italieni au reușit cu pierderi grele să repare podul aruncat parțial în aer de francezi. Pe 22 iunie, batalionul de tancuri al Diviziei "Trieste" a depășit grupul pe
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
pârșul comun ("Myoxus glis"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), șobolanul de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman") - o specie de șoarece endemic pentru țara noastră; Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
de asprete. În amonte de Brădetu nu au fost semnalate exemplare de asprete. În anul 1965 nu a mai fost identificatt nici un exemplar de asprete. A fost lansată ipoteza potrivit căreia dispariția aspretelui era asociată cu competiția cu porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), care se hrănește cu aceleași insecte acvatice pe care le consumă și aspretele, efectivul porcușorului de vad crescând semnificativ în perioada 1964-1965 comparativ cu anii precedenți. În anul 1967 s-a început construirea pe râul Argeș a celui
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
fost identificatt nici un exemplar de asprete. A fost lansată ipoteza potrivit căreia dispariția aspretelui era asociată cu competiția cu porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), care se hrănește cu aceleași insecte acvatice pe care le consumă și aspretele, efectivul porcușorului de vad crescând semnificativ în perioada 1964-1965 comparativ cu anii precedenți. În anul 1967 s-a început construirea pe râul Argeș a celui mai mare baraj hidroelectric din România, Lacul Vidraru, cu consecințe dezastruoase asupra mediului natural din bazinul râului. Cursul Argeșului
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
este slab reprezentată. În Râul Vâlsan aspretele trăiește alături de alte specii de pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean ("Leuciscus cephalus"), grindel ("Barbatula barbatula"), mreană vânătă ("Barbus petenyi"), nisipariță ("Sabanejewia romanica"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"). Aspretele este extrem de greu de observat chiar și în apă de adâncime mică datorită homocromiei foarte pronunțate a corpului. Este un pește sedentar, cea mai mare parte a timpului exemplarele nu se mișcă deloc sau
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
pentru poluarea cu substanțe organice. "Rhithrogena semicolorata", specie care predomină în hrana aspretelui, este un indicator al apelor curate. Zglăvoaca ("Cottus gobio") poate fi consumator de icre și de pui ale aspretelui; aceeași specie, precum și alți bentofagi ca porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și mreana vânătă ("Barbus petenyi") pot fi concurenți la hrană. Aspretele poate cădea pradă păsărilor piscivore și peștilor răpitori (în special păstrăvul de munte). Aspretele poate fi afectat de bolile bacteriene și virale ale peștilor și poate fi
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
broască din specia "Bombina variegata"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria", broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); și trei specii de pești: zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și chiscarul de râu ("Eudontomyzon mariae"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Muntenia, pe teritoriul județului Prahova. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Prahova (aproape de limita teritorială cu județul Buzău), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Vadului, în imediata apropiere de drumul județean DJ100H, care leagă localitatea Tohani de Jugureni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
și Teodorocan. A rămas un avanpost la Dunărea de Jos al statului bizantin până la invaziile cumanilor din anii '90 ai secolului al XI-lea. Ruinele cetății Prislav sunt menționate în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat la vadul Lipșei pentru a trece Nistrul, hatmanul Nicoară Potcoavă își amintește de o incursiune efectuată împreună cu cazacii zaporojeni de pe Pragurile Niprului. „Și pe țărmul dobrogean, la grădinile povârnite deasupra Dunării, în ruinile cetății Prislav, s-a aflat o comoară cu bani
Prislav () [Corola-website/Science/334078_a_335407]
-
peste cu vârfuri de 1 oz. Coșulețele momitoare, momitoarele arc, sau plăcuțele tip method, sunt denumite generic momitoare. Coșulețele au de regulă formă cilindrica și pot fi închise sau deschise.Toate au rolul de a transporta și elibera nada pe vadul în care pescuim atrăgând de la distanță peștii în zona cârligului cu momeală. Construite din diverse materiale în general formă, mărimea și greutatea acestora acoperă nevoile pescarului fie că pescuiește pe baltă, lac sau rău, după peste mic , mediu sau mare
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
făcute după desenele realizate de Gustave Doré în vederea ilustrării Noului Testament. Există copii directe ("Biciuirea lui Isus" și altele) precum și compoziții adaptate din aceste stampe ("Isus pe muntele măslinilor", "Isus umblând pe mare"). Tot în acest complex pictural se mai vad influențe după stampa lui Jan van Luyken ("Vindecarea ologului") și Rubens ("Luarea de pe cruce"). Printr-o simplă analiză a picturilor murale de la Satulung, nu este foarte greu de remarcat sursele de inspirație ale lui Mișu Popp, picturi de Michelangelo, Leonardo
Lista picturilor murale din Satulung () [Corola-website/Science/335315_a_336644]
-
ale genului "Romanogobio", este mai activ în amurg sau în zilele înnorate, dar și în timpul zilei. Lungimea obișnuită 6-11 cm, maximal 16 cm. Femele sunt mai mari. Poate trăi 5 ani. Porcușorul de nisip se aseamănă mult cu porcușorul de vad ("Romanogobio uranoscopus"). Spre deosebire de acesta are botul și mustățile mai scurte și opt radii ramificate în înotătoarea dorsală. Formula înotătoarelor: înotătoarea dorsală: III, 8 (9); înotătoarea anală: II (III), (5) 6 (7—8); înotătoarele ventrale: I, 7; înotătoarele pectorale: I, 13-15
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]